37,317 matches
-
necunoscute, acum am o stânjeneală. Parcă cei prezenți nu sunt oameni obișnuiți. Prezența lor impune. Cine suntem? Suntem pe drumul prin pădure între Cabana Padina și Peștera Ialomiței, pe partea schitului de călugări. Vorbesc cu Claudia care îmi mărturisește: Am plâns când am citit aseară cartea dumneavoastră Pe calea lui Zamolxe. Îmi amintesc de debutul meu cu vetre dacice la peștera Polovragi, peștera lui Zamolxe. Este timpul să construiesc ceva și aici în Bucegi. Rămân în urma grupului. Descopăr un loc minunat
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
de tinerete-n loc oprită". "Parfum de tinerete-n loc oprită" - iată o idee poetica dintre cele mai subtile, care te face să te gândești nu numai la puritate, ci și la un iz de putrefacție. Cum este când mori? "Plânge-n mine tare teamă - mărturisește poeta -,/ însă Moartea, cum e mama,/ blând mă leagănă la sânu-i,/ și-mi alunga, prin uitare,/ grijile și toată spaimă." Rareori a mai reprezentat cineva atât de tulburător atitudinea maternă a Morții față de alesul ( în
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
nu-și iau în serios rolul sau dacă o fac produc umor involuntar. Dar pe de altă parte, dacă și editorialiștii intra în acest joc, cine va mai privi cu seriozitate la ceea ce se perece în România? Ministerul Agriculturii se plînge că a ajuns în conflict cu Bancă Mondială din cauza unui funcționar din minister care ar fi redactat greșit textele ordonanțelor pe care Banca le consideră nepotrivite cu desăvîrșire cu acordul stabilit cu guvernul României, scrie JURNALUL NAȚIONAL, publicație cu un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
buzna în jurul sicriului? Reprezentanți ai puterii sau ai opoziției, smulgînd voturi sau măcar simpatizanți dintr-o împrejurare pe care nu dau, în fond, prea mult. În paradoxul în care trăim este posibil ca personalitatea pe care ar trebui să o plîngem să fie eclipsata, cumva, de prezente epatante, făcute simțite cu ostenatie. Cred că nu există perioadă mai tristă pentru valori decaît această pe care o traversam. Actorii au nevoie de recunoaștere, de dragoste mai ales. Lipsa acestora naște un soi
Statia de legătură by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17666_a_18991]
-
ei. La noi, de la rușinoasă criză materială la lipsa de atenție, actorii sînt trecuți prin nenumărate furci caudine. Se mai tulbură apele cînd dispare unul dintre ei. Atunci lumea se agită, îl conduce pe actor cu tam-tam pe ultimul drum, plînge, regretă, îl acoperă cu flori. Gesturi de cîteva ore doar. Se așterne repede o uitare totală. Părăsite și triste sînt mormintele de pe Aleea Artiștilor de la Bellu. Nici urma de flori. Praf și buruieni. Îi uităm, vai, în viață, dar dincolo de
Statia de legătură by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17666_a_18991]
-
Bineînțeles, atenția ne este "distrasa" de alte preocupări... Ceea ce trebuie adăugat, la aceste constatări juste - este faptul că și în alte țari post-comuniste (Slovacia, bunăoară, dar nu numai acolo) foștii "disidenți" (și vechea Cehoslovacie a avut o puternică disidenta!), se plîng de indiferență actuala a poporului. Este drept însă că în aceste țări nu apar la televiziune generali securiști cu pensii bune și vile proprii - care să dea "sfaturi" actualilor conducători ai țării. Nici nu apar memoriile foștilor nomenclaturiști și colaboratori
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
sensului 'necrestinesc', deși nu e imposibilă nici recunoașterea nuanței 'atipic, 'nonconformist': "Avîntul neortodox al protopopului" (care face reclamații la poliție) (EZ 1727, 1998, 11); "C.N. s-a prezentat la spitalul Filaret (locul de muncă al vecinei sale), pentru a se plînge directorului de "apucăturile neortodoxe ale Corinei B" (EZ 1567, 1997, 8; în urma unei bătăi); "gînduri neortodoxe le treceau prin minte la amîndoi" (EZ 2137, 1999, 4; e vorba de autorii unui adulter). În limbajul curent, oscilația cuvîntului între sensul calchiat
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
drept teatrală, pirandellian populată de personaje în căutarea unui autor ce întîrzie a-și face apariția. Orice trăire e, în felul acesta, relativizata, pierzîndu-și dreptul la imanenta. De unde fixarea în umorul amar, în grotesc: " La căpătîiul tîrfei și bețivului am plîns./ Înconjurată de gunoaie că o insulă,/ biserică Șan Jeronimo avea o singură turla./ Cînd dimineață, tunsa scurt, sfîntă își bea paharul cu lapte,/ pe Las dos hermanas, el drogadicto cerșea mereu aceeași liniște neagră./ Din el venea o dragoste ucigătoare
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
acelui divorț între rațiune și iraționalitate, aptă a desemna absurdul. Opus absurdului universal, eul fondat pe rațiune ajunge a submina lumea percepută ca fiind fără noima, a o parodia. Tragediei i se substituie comedia. Omului responsabil, care se mărturisește și plînge, îi ia locul omul care înscenează, care nu ia nimic în serios, bufonul. Ne putem întreba dacă aceasta este o poziție curat estetică. În ciuda extremei libertăți acordate poeticii în temeiul intenției subversive, deconstructive, demoniace, homo aestheticus cedează pasul unei conștiințe
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
din partea cealaltă a bulevardului" (Hamei Sutra). "Divaghez sau sunt inca liniștit n-o să mă sinucid/ decât după ce lumea se va distruge și/ moartea va fi// M-am pisat pe strada// Cei care se masturbează sunt niște flori/ pe strada/ Am plâns pe strada// Am văzut vrăjitoarele nopții înfigându-si sticle de cola/ în fund pe strada" (Manifest anarhist). Biografism voalat Ioana Vlasin își povestește voalat, aluziv diferite episoade din copilărie. Poemele sale sunt un fel de reverii biografice, declanșate de binecunoscută
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
în toată plenitudinea, bucuria de a trăi, ea se va datora în întregime Dvs." (1955) Mulți dintre corespondenți îi cer opinii și sfaturi în legătură cu creația lor, dar poate și mai mulți (îndepărtați brutal de la catedre universitare sau din Academie) se plâng de condițiile mizere de viață, de ravagiile dictaturii comuniste, de lipsă libertății de expresie, de omniprezentă cenzură, apelând la Profesor, care, desi amenințat și el, izbutise totuși să-și păstreze statutul social și autoritatea culturală, solicitându-i intervenții sau pur
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
eliminat chiar numele lui Tudor Vianu. Se hotărăște să nu mai scrie: "M-am vindecat definitiv de scris și de lucrat într-o societate de literați pentru care cel mai puțin prețuit dintre bunuri este scrisul cinstit." În 1956 se plânge de "lungul calvar și lungile umilințe la care fusese supus prin arestarea fiului său, universitarul D. Panaitescu, eliberat curând, pare-se, și în urma intervenției lui Tudor Vianu. Dar leit-motivul adâncilor nemulțumiri îl constituie dificultățile continuării ediției Eminescu, amânată mereu de
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
de ape" (A. Toma, Okeanidele); Prin crîngul străbătut de luna,/ De primăvară înflorit,/ Pribeaga, cîntă o nebună/ Trecînd cu părul despletit" (St.O. Iosif, Balada); "Jucau nebunele copile cu părul despletit la lună" (Iuliu C. Săvescu, Pe muntele Situ); " Și plîng și eu, si tremurînd/ Pe umeri pletele-i resfir..." ( G. Bacovia, Nevroza); Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite,/ Din harfe salciile cîntă ca niște fete despletite" (D. Anghel - St.O. Iosif, Wagnerism); Față a rămas pe
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
si tremurînd/ Pe umeri pletele-i resfir..." ( G. Bacovia, Nevroza); Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite,/ Din harfe salciile cîntă ca niște fete despletite" (D. Anghel - St.O. Iosif, Wagnerism); Față a rămas pe malul lacului, plîngînd pe Făt-Frumos și despletindu-se de deznădejde" (Gală Galaction, Crizantemele) ș.a.m.d. Va mai amintiți de C.A. Ionescu-Caion și de poemul în proza pe care il dedicase părului iubitei sale, atrăgîndu-si din partea lui Caragiale calificativul de liric "capilaro-secesionist
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
Dacă uneori predomina simbolul, acea semimaterialitate care acordă dezastrului o înfățișare de teribilă poveste, de narațiune a unei nenorociri cosmice ("Curînd sminteli s-or depana, curînd/ Ghemul de sînge ne va țese/ Cu patimă celui preadulce./ Vom fi covor adînc plîngînd/ Sub copita curvei crăiese./ Va ieși Scaraoțchi să-nfulece/ Din miezul soarelui, flămînd./ Vînt păgînesc cu grindini dese/ Mulți împărați are să culce/ În glod de beznă și putoare./ Ci mai apoi, ca bine să se-nsoare/ Largul pustiu cu pustia
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
le-ai dat ce pot să poarte:/ Maimarii, cuminecătura,/ Pruncii, taine de moarte". Prăbușirile sînt diferențiate conform planului astral, cu rol de aluzie hiperbolică a celor ce se petrec pentru omenire ("Soarele se făcu de ceară./ Apoi roți smintit și plînse/ Cu limbi de foc, cu zeci de mii./ Oglindă aerul răsfrînse/ Potop de lacrime de pară,/ Preatremuratele făclii./ Apoi urgie! Din înaltu-i scaun/ Astrul văzum cum brusc se descătuse/ Cu largă dănțuire prin țării./ Salța păgîn cerescul faun/ Iar noi
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
de călcam în picioare Marea Roșie/ vom vedea Pămîntul Făgăduintii!// Roșu și negru! Sînge și negru! Roșu și negru/ ne-acoperă, ne-adapă.// Un popor întreg cheamă țărmul. Un popor întreg/ și-a găsit mormînt în apă?// Nu! Nu! Destul am plîns! Iată minunea!/ Se-mplineste minunea-nvătată la liceu!// Uită-te bine, Tata! Marea Roșie se desparte!/ Cum s-a făcut, nu-nteleg nici eu". E o salvare ce vine din chiar mersul autodistructiv al golului luciferic, din divină dialectica a tranziției golului
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
zbătând/ Și mă grăbesc să-l pun din nou în mare./ Ușor grăindu-mi, implorând:/ Lasă-mă, lasă-mă să stau puțin la soare.../ Și ochi-mi se îndreaptă-n altă parte,/ Urechile-mi ascultă un suspin:/ - Aș vrea să plângi dar încercări deșarte.../ Un noușor (sic!) cădea puțin, câte puțin." Stimată doamnă, acordați-vă un răgaz în care să citiți poezia strălucitoare și diversă a consacraților domeniului. Aveți, sau nu aveți încă, acolo unde v-ați stabilit, o bibliotecă de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14318_a_15643]
-
ministru al Sănătății, s-a declarat de acord ca medicii să anunțe poliția dacă pacienții lor devin pericole publice la volan. Cred că nici dacă un schizofrenic cu crize dese ajunge în plină iresponsabilitate la doctor, pentru a i se plînge că vede purici pe parbrizul mașinii, medicul său curant nu trebuie să anunțe poliția. Tot ceea ce moralmente poate face e să netezească de urgență drumul spre balamuc al pacientului său. În cel mai rău caz, medicul e îndreptățit să cheme
Jurămîntul la poliție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14320_a_15645]
-
înrudite, cu alte denumiri, și că manelele sînt deja istorie). M-am hotărît să nu-mi abandonez intențiile bune la cel mai mic obstacol, să înțeleg că gusturile nu se discută și că, la urma urmei, acum cîțiva ani ne plîngeam de prea multe colinde. Muzica era însă dată la maximum și literele îmi jucau înaintea ochilor, combinîndu-se cu nașu', rasu, paraii și alte cuvinte mai greu de înțeles pentru o ureche neinițiată. Tensiunea dintre auz, văz și înțelegere a ajuns
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15574_a_16899]
-
scria încă în octombrie 1884 lui A. Chibici Revneanu: "Sănătatea mea scârțâie într-una ca o moară stricată, ba poate ireparabilă. Săptămâna aceasta am avut friguri și dureri de cap; cât despre picioare - ele sunt într-o stare așa de plâns, precum erau în București". Cât a stat sora lui în Botoșani, Eminescu a fost îngrijit de bătrânul doctor Isack, tratându-l pe poet cu băi și fricțiuni de mercur. Sunt întru totul de părerea domnului Nicolae Manolescu care, într-un
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
femeie ca Veronica putea să rămână lângă ea? În data de 27 aprilie Harieta o anunță pe Cornelia Emilian de fuga lui Eminescu la București împreună cu Veronica. Pe care, amărâtă peste măsură, nu o cruță: " A plecat marți și eu, plângând peste puterile mele, mi-a fost rău nespus (...) și adevărata cauză este că doamna M. care a venit și până n-a pus mâna pe el, nu s-a lăsat." Nefericita soră se întreabă, pe bună dreptate: "Oare de ce nu
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
pierde actualitatea. Nu cumva această speranță ascundea o temere față de posibila evoluție în lumea reală a lumii de hîrtie a lui Caragiale? Să fi știut ceva Caragiale cînd îl punea pe Pristanda, polițistul, să-și numere steagurile și să se plîngă de "renumerația" mică? Azi, Pristanda are vilă, automobile, deși stă prost la "renumerație". Cetățeanul turmentat al lui Caragiale nu mai știe azi pe cine să aleagă, după ce și-a epuizat toate încercările onorabile. ~ntrebarea lui, cu cine să voteze, capătă
De la un an Caragiale la altul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15599_a_16924]
-
de 20 septembrie 1995, în temeiul fostului articol 25 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental, domnul B. Aurescu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Reclamanta s-a plâns de refuzul instanțelor, contrar articolului 6 alineatul 1 din Convenție, de a examina legalitatea unei hotărâri administrative, precum și de imposibilitatea de a obține restituirea în natură a unui teren care a aparținut mamei sale, cu încălcarea articolului 1 din Primul
HOTĂRÂRE din 16 septembrie 2003 în cauza Glod împotriva României (Cererea nr. 41134/98). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163121_a_164450]
-
din Legea nr. 18/1991 întrucât, în temeiul acestui articol, controlul judecătoresc trebuia exercitat și asupra modului în care comisiile reconstituie concret dreptul de proprietate al celui interesat, prin restituirea în natură sau prin acordarea de acțiuni. Ea s-a plâns și de faptul că instanța nu a făcut o analiză concretă a amplasamentului terenului moștenit de ea, care i-ar fi permis acesteia să stabilească faptul că terenul este situat într-o zonă colinară. Or, reclamanta a subliniat că, într-
HOTĂRÂRE din 16 septembrie 2003 în cauza Glod împotriva României (Cererea nr. 41134/98). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163121_a_164450]