37,224 matches
-
prețul succesului. După ce termină școala primară în satul natal, urmează Liceul „Ioan Slavici” din Panciu și Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în 1971. Debutase în gazetărie în 1968, concomitent publicând în „Amfiteatru” prima proză, și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
adus un mare succes de public. Comentariile sale politice, care sunt ale unui bun jucător de șah, ce analizează zece posibile mișcări înainte, se feresc a se aservi unor interese de partid, nuanța lor populistă apropiindu-le de stânga politică. Proza de ficțiune a lui C. stă mărturie pentru cunoașterea, analiza și utilizarea celor mai influente modalități de constituire a unui text literar modern. Autorul inventează un spațiu imaginar, comuna Vintileasa, populat cu indivizi care au un comportament „sucit”, în genul
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
a lui C. stă mărturie pentru cunoașterea, analiza și utilizarea celor mai influente modalități de constituire a unui text literar modern. Autorul inventează un spațiu imaginar, comuna Vintileasa, populat cu indivizi care au un comportament „sucit”, în genul suciților din prozele lui Nicolae Velea și D.R. Popescu, de succes în momentul debutului lui C., indivizi cărora li se întâmplă în modul cel mai firesc tot felul de lucruri nefirești. Pe un fond de descriere realistă minuțioasă, atât de precisă încât devine
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
statutului aleatoriu și interferent al oricărei istorii, din clipa în care devine text, „urmă” a vieții. Romanul e, în fond, un monolog plural, trecut prin țevăria comunicantă a mai multor pseudovoci, și dincolo de artificiul textualist, e sesizabilă frecventarea afină a prozei lui William Faulkner, Lawrence Durrel sau George Bălăiță. Prozatorul motivează poetic omofonia vocilor prin metafora-metasemn a destinelor multiple condensate într-o hieroglifă, zgâriată pe nisip, sub dogoarea soarelui înalt al verii. Prin volumul de eseuri critice Partea și întregul, C.
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
exprimă, fără menajamente, opinii despre oameni și evenimente. Sunt publicate versuri de Tudor Arghezi, Mihail Sevastos, V. Demetrius, Ion Vinea, Adrian Maniu, Perpessicius (Flașnetarul, 55/1916 - prima poezie a lui D. Panaitescu semnată cu pseudonimul Perpessicius), I. C. Vissarion, A. Dominic, proză și eseuri de Gala Galaction (despre Al. Davila), Natalia Negru, Paul I. Zarifopol (Războiul și cultura, 16/1915, Estetică utilă și cultură, 25/1916), Mihail Săulescu (O schiță de război, 33/ 1915), Tudor Arghezi (Pamfletul, 64/1916). În revistă apar
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
Adam” și un „Dante valah”. La prima vedere, discursul dezlănțuit al lui C., apropiat oratoriei de tribună, debitor tehnicilor explozive de forum, are aparența oralității, deși, practic, totul este elaborat, construit la modul scriptic. Cuvântătorul (constata Vladimir Streinu) cultivă „modul prozei, modul discursiv și enumărător”, poemele lui sugerând comparația cu „niște coarde de violoncel, de bună calitate, întinse pe o vioară...” În esență efectele se obțin programatic, prin repetiții verbale, în special substantivale ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
occidentală de a nu-și uita sora din insula răsăriteană. În rest, maniera rămâne aceeași ca în „rapsodiile” mai vechi. Ceea ce impresionează, în prima linie, la d. Cotruș, e intemperanța verbală; lipsită adesea de rimă, de ritm, de egalitate silabică, proză uneori transformată în versuri numai printr-o ficțiune tipografică, poezia scriitorului ardelean se revarsă acum tumultoasă în cataracte nereclamate de un accent sufletesc, acum în leneșe pânze de ape, inegală, silnică și neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
călăuzită de două comandamente: „bunul simț în atitudine și, în selecția materialului, calitatea”. Cu poezii sunt prezenți Radu Gyr, Emil Zegreanu, Vasile Bradu, George Todoran, A. Bozaci, C. Bivolaru, Gr. Bugarin, G. Antonescu, Nicolae Tăutu, George Popa, Ernest Gavrilovici, iar proza este semnată de Simion Ghinea, A. Tudor, Doinița Cireșu, Dragoș Tomoiagă. Mai bine reprezentat este sectorul de eseistică, unde se abordează problemele continuității criticii literare (Titu Maiorescu și E. Lovinescu de A. Vasiliu), poezia lui Radu Gyr și moștenirea lui
CRONICAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286534_a_287863]
-
comentarii sportive, mică publicitate. Literatura este o chestiune „de casă”, sub atenția redactorului revistei. Poezie publică Gheorghe Crișan, Mihai Sălăgean, Petre Dulfu (foarte frecvent, mai ales cu texte reproduse), I. Rodina, Maria Levandovschi, Ion Sofia Manolescu, Mihai Beniuc, Ion Șiugariu. Proză semnează același Gheorghe Crișan, tot el fiind și autorul unui lung reportaj în serial, În subteranele cu comori. Rar își fac loc comentarii muzicale (semnate de muzicologul Vasile Mocanu) sau de artă plastică. Treptat revista își lărgește spațiul cultural și
CRONICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286531_a_287860]
-
publicație independentă”, dar este dependentă de poncifele la ordinea zilei. Poezie semnează Adrian Frățilă, Victor Barbu, Ariana Bălașa, Ion Cănăvoiu, Ana Smântânescu, Spiridon Popescu, Ion Popescu, Alexandru Ștefănescu, Dumitru Dem. Ionașcu, Mariana Popeangă-Cornoiu; sunt tipărite versuri inedite de Radu Gyr. Proză nu se publică, în schimb e bine reprezentat eseul literar: Grigore Smeu, Gheorghe Grigurcu (critică de poezie), Stancu Ilin (despre I.L. Caragiale), H. Zalis, Ion Mocioi (despre Constantin Brâncuși), Victor Neumann, Dumitru Velea, Titus Bălașa (despre Victor Papilian), Simion Ghiță
CUGETAREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286556_a_287885]
-
enunțată în Norii: „Homo sum: caelestium nihil a me alienum puto”. Ca scriitor, C. a cultivat un tip de text adecvat propriei structuri intelectuale: o suită de însemnări fragmentare, reunite într-un ansamblu ce poate fi subsumat speciei poemului în proză, poem liric-simbolic în care o entitate moral-spirituală se exprimă pe sine în stare emoțională. Suite de fragmente care, ca și eseurile sale, întrunesc valori multiple: cugetare asupra lumii și definire de sine, descriere și sugestie, ordonare contemplativ rațională a universului
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos și logos”, T, 1981, 12; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 433-434; Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Gheorghiu, Reflexe, 15-18; Emil Nicolae, „Poezia”, CL, 1984, 4; Artur Silvestri, „Poezia”, LCF, 1984, 45; Braga, Sensul, 168-172; Grigurcu, Existența, 158-162; Cristian Bădiliță, Logos și contemplație
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
operele scriitorilor locali, revista a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște, A.G. Delafântânele, Eugen Coșeriu, Magda Isanos, Mircea Streinul, Al. Ț. Stamatiad, Aurel Ivănescu, I. Buzdugan, George Lesnea, St. Ciubotărașu, G. Ursu, Gh. A. Cuza ș.a. Proza au semnat Tatiana Gălușca, Gh. N. Cârțu, V. Grecu, A. Vicol, S. Doru, A.G. Stino, A. Lambrino, A. Cerna, D. Iov ș.a., iar recenzii și cronici, P. Stați, Al. Vicol, S. Vărzaru, Dan Simonescu, C. Turcu ș.a. Articole și studii
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
locale „Dunărea”, „Plaiuri dobrogene”, „Analele Dobrogei”, „Rod nou” și „Lumină”. Colaborează cu poezii Dimitrie Batova, Nikita Al. Macedonski, Demetrie Mihail Dascălu, Eleonora Ionescu, E. Ar. Zaharia, - sub pseudonimul George Dan -, George Danubia, Toma Păscu, Alex. Gherghel, Bebe Stanciu, iar cu proza, G. Tăvala. M.Pp.
CUGET DOBROGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286552_a_287881]
-
1935), sunt publicate fragmente și scrieri inedite (55/1936). La C.r. secțiunea dedicată literaturii beneficiază, uneori, de colaborări menționabile. Semnează versuri Aurel Chirescu, C. Barcaroiu, Cristian Sârbu, Virgil Carianopol, D. Corbea, D. Batova, G. Danubia - sub pseudonimul George Dan; proză scrie Ion Aurel Manolescu, iar cronici literare, Mircea Mateescu. Sunt recenzate cărți de Gib I. Mihăescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Panait Istrati, G. Călinescu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Ion Biberi. Câteva comentarii au caracter polemic: Mihail Ilovici îi răspunde lui Cezar Petrescu
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
Mediu. Tot el susține suplimentul literar al revistei, intitulat „Pagini alese”, tipărind poezii de Al. Vlahuță, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Radu Gyr. Mai sunt incluși în paginile revistei Tudor Arghezi, Vintilă Horia, Ovidiu Cotruș, iar cu versuri și proză, I. L. Caragiale ș.a. Un număr întreg din 1951 este dedicat lui Eminescu. Dintre articolele critice sunt de reținut O datorie de onoare față de memoria lui Dragoș Protopopescu (1951), Un studiu politic al principelui Nicolae (1953) de D. Găzdaru, Petre Carp
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
în care se cere înființarea de teatre „populare”, cu un repertoriu de calitate, „naturalist și contemporan”. Literatura oferită gazetei provine în bună parte de la autori botoșăneni. Versuri dau Corneliu Botez, Râul Stavri, I. Păun-Pincio și A. Smelț. Tot Smelț scrie proza, reușită îmbinare de sentimentalism și ironie, alături de V. G. Morțun, Corneliu Botez și Victor Miclescu. Un W. S. traduce din Baudelaire (Une gravure fantastique, La Mort des amants), iar din Turgheniev se tălmăcește o nuvelă sub titlul Borșul. Poetul Dimitrie
CUGETAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286555_a_287884]
-
alături de V. G. Morțun, Corneliu Botez și Victor Miclescu. Un W. S. traduce din Baudelaire (Une gravure fantastique, La Mort des amants), iar din Turgheniev se tălmăcește o nuvelă sub titlul Borșul. Poetul Dimitrie Anghel trimite versuri. Mai colaborează cu proza umoristica Alceu Urechia. Se publică folclor cules de un Gh. Lucinescu din nordul Moldovei. R.Z.
CUGETAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286555_a_287884]
-
Huzum, G. Bacovia, V. Demetrius, Dem. Bassarabeanu, Maria Cunțan, Aurel Marin, Ion Focșeneanu, Radu Gyr, Constantin Jaleș, Pan M. Vizirescu, Paul Constant. Este evident că stau laolaltă valoarea și creația întâmplătoare, modernitatea și tradiționalismul cel mai încăpățânat ș.a.m.d. Proză semnează G. Bacovia, S. M. Vizirescu, Lucius Mihăiescu, N. Pora, Al. Cazaban, Neagu Rădulescu. Sectorul critic este mai puțin interesant. Lucian Boz publică studiul Complexul lui Oedip la Mihai Eminescu, iar critică de serviciu semnează George Baiculescu, Constantin Orăscu, N. Batzaria
CRONICARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286535_a_287864]
-
satira în „caractere” (Poetul, Ipocritul). C. îi prețuia pe I. Heliade-Rădulescu și C. Negruzzi, era bun prieten cu Alecu Russo și V. Alecsandri și ideile lor nu i-au fost străine. În poezie rămâne însă plat, fabricat. Singura scriere în proză a lui C., legenda Piatra Corbului, publicată în „Propășirea”, este relatarea fidelă a unei vechi povești aflate de la un bătrân, pe munte. SCRIERI: Poetice cercări, Iași, 1839; Poezii, Iași, 1840; [Poezii], în Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu, Scrieri alese, îngr. Ilarie Chendi
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
Rosenfeld, cele mai multe cu subiect religios. Aici se produce debutul lui Marcel Breslașu, pe atunci Marcel A. Bresliska, cu poezia C-am fost pribegi (1919). În continuare, debutantul traduce din Heine, dar semnează și un număr impresionant de poezii originale. Cu proză sunt prezenți David Rothblum, Mihai Iosif Gorion, Sven Hedin, Abraham Reisen, H.D. Gosse, I.L. Peretz. Se reproduc pagini din creația lui Shalom Alehem. M.Pp.
CUIB SPRE RASARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286564_a_287893]
-
Vergiliu, reușind captarea celor mai fine nuanțe, cu păstrarea hexametrului originar. Înaintea elenistului G. Murnu, traducătorul cel mai autorizat al lui Homer, C. a tradus (și a publicat, în timpul vieții, fragmente) Odiseea după un intermediar german și după tâlcuirea în proză a lui I. D. Caragiani. Tălmăcirile din literatura indiană, făcute tot prin intermediul limbii germane, demonstrează pătrunderea gândirii arhaice indiene și transmiterea ei la nivelul unei înalte poezii. Principala contribuție a traducătorului este însă transpunerea capodoperei lui Dante. C. a reușit să
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
literară, istorică și culturală prin fapte culese de pretutindeni și privind viața omenească de oriunde.” Rubricile obișnuite sunt „Țara noastră”, „Artele frumoase”, „O academie nouă”, „Legende”, „Rezultate arheologice”, „Cronica”, „Călătorii”, „Din popor”, „Pentru universitate”, iar colaboratori principali - N. Iorga (poezie, proză, studii, teatru, literatură de călătorie, confesiuni), N. Batzaria, G. Vâlsan. Alți colaboratori: Alexandrina Crăciun Fostini, V. Gh. Butnaru, Constantin Goran, Ion Sân-Giorgiu, Răzvan Chivăran, Cornelia Buzdugan, I.M. Georgescu, Const. Asiminei, I. Constantinescu-Delabaia, Adelina I. Gârdei (poezie), I. Brătescu-Voinești, Victoria Grecu
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
literatură de călătorie, confesiuni), N. Batzaria, G. Vâlsan. Alți colaboratori: Alexandrina Crăciun Fostini, V. Gh. Butnaru, Constantin Goran, Ion Sân-Giorgiu, Răzvan Chivăran, Cornelia Buzdugan, I.M. Georgescu, Const. Asiminei, I. Constantinescu-Delabaia, Adelina I. Gârdei (poezie), I. Brătescu-Voinești, Victoria Grecu, Zoe Apostolescu (proză), Tr. Popa, Maria Ciorea, I. Simionescu, Petru Caraman, Alex. P. Arbore, Alex. Marcu, Eugenia Munteanu, Viorica Isopescu, Radu Vulpe (articole, studii, consemnări). În general, C.c. își respectă programul propus. Sunt oferite publicului școlar informații diverse cu caracter geografic (prin intermediul
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
își respectă programul propus. Sunt oferite publicului școlar informații diverse cu caracter geografic (prin intermediul notelor de călătorie), cu caracter arheologic și istoric, economic etc., majoritatea articolelor având un caracter didactic. Partea literar-culturală este alcătuită mai cu seamă din traduceri (poezie, proză, teatru) și din portrete ale unor scriitori și artiști din lumea întreagă. O serie dintre aceste articole sunt reproduse din alte publicații sau din volume. În cei nouă ani de apariție, nu se pot consemna evenimente publicistice deosebite în cuprinsul
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]