37,166 matches
-
anul 1877, al Războiului de Independență, cu scopul atacării armatei turcești cantonate peste Dunăre, la Widin și stabilirii Cartierului general al armatei în proprietatea prințului sârb Obrenovici, actualul parc al comunei, nu a mai putut suporta în acea primăvară, când vânturile bat cu cea mai mare intensitate, spulberișurile de nisip și a dat ordin să se planteze terenurile nisipoase de aici. În urma diligențelor purtate, în anii următori a fost adus în zonă un inginer polonez Mitkiewici, ce s-a ocupat mult
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
și 3 km Sud de localitatea Rojiște, este situată localitatea Tâmburești, mărginită dinspre Vest de râul Jiu iar spre Est de o Stațiune pomicolă experimentală a Facultății de Agronomie din Craiova. Puternic ancorat în nisipurile care, prin instabilitatea lor în fața vânturilor din Câmpia Olteniei și-au căpătat denumirea de “nisipuri zburătoare”, satul Tâmburești dăinuie de peste 200 de ani, în stânga Jiului, lângă șoseaua Craiova - Bechet. Vecinii cei mai apropiați sunt cei de la Rojiște, la Nord (la circa 3 km), Murta - la Sud
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
carpen. Terenul arabil ocupă o suprafață de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb. Prin existența să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și a vântului de N-V, cantitatea de apă, căzută anual, crește de multe ori peste 800 mm. Grosimea stratului de zăpadă este în medie de .
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
insuficient dotate cu fosforoși potasiu mobil. Solurile acestea necesita amendamente cu îngrășeminte chimice și naturale. Predominante sunt solurile de luncă, solurile aluvionare nisip-argilă. Climatul este continental cu influență premediteraneană, cu veri călduroase și ierni blânde dar umede, precipitații suficiente cu vânturi dominante din nord și nord-est. Temperatura medie anuală este de +10,2 °C. Temperatura medie a verii (iulie-august) depășește 20 °C. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie), este de 2,5 °C, prin urmare iernile sunt blânde. Iarna
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
vremii un caracter răcoros, mai greu de suportat decât temperaturile negative înregistrate într-un aer uscat. Precipitațiile sunt suficiente, cantitatea medie anuală fiind de 753 mm. Se observă două perioade de precipitații maxime: începutul verii (mai-iunie) și toamna (octombrie-noiembrie). Regimul vânturilor: cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcția nord și nord-est, urmate de cele din sud-vest. Căile de comunicație care asigură circulația pentru satele componente ale comunei Barbatesti sunt reprezentate în principal de: Pe teritoriul comunei se află trei zone
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
mai greu de suportat decât temperaturile negative înregistrate într-un aer uscat. Precipitațiile sunt suficiente, cantitatea medie anuală fiind de 753 mm. Se observă două perioade de precipitații maxime: începutul verii (mai-iunie) și toamna (octombrie-noiembrie). Regimul vânturilor: cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcția nord și nord-est, urmate de cele din sud-vest. Căile de comunicație care asigură circulația pentru satele componente ale comunei Barbatesti sunt reprezentate în principal de: Pe teritoriul comunei se află trei zone în care se găsesc
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
cu debite mari. Pot provoca în zona de deal (în special în dealurile Pistestilor) deplasări de teren. Iarnă aduce zăpadă întodeauna. Se înregistrează însă temperaturi joase blânde, peste media României, în luna ianuarie fiind cele mai scăzute din perioada rece. Vântul: Vântul local este Parangeanul. Poartă numele munților de unde bate cu toate că direcția este și din cea a munților Retezat. El se datoreaza precipitațiilor și furtunilor din munte care se întind uneori până aici. Acesta bate în tot timpul anului. Crivatul dinspre
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
debite mari. Pot provoca în zona de deal (în special în dealurile Pistestilor) deplasări de teren. Iarnă aduce zăpadă întodeauna. Se înregistrează însă temperaturi joase blânde, peste media României, în luna ianuarie fiind cele mai scăzute din perioada rece. Vântul: Vântul local este Parangeanul. Poartă numele munților de unde bate cu toate că direcția este și din cea a munților Retezat. El se datoreaza precipitațiilor și furtunilor din munte care se întind uneori până aici. Acesta bate în tot timpul anului. Crivatul dinspre răsărit
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
din cea a munților Retezat. El se datoreaza precipitațiilor și furtunilor din munte care se întind uneori până aici. Acesta bate în tot timpul anului. Crivatul dinspre răsărit răzbate până aici dar nu are o intensitate deosebită. Băltărețul este un vânt de miaza-zi. Este călduț și aduce întodeauna ploaie. Austrul botezat Sărăcilă vine dinspre apus și scăpat dinspre munți unde s-a golit de vaporii de apă sărăcește mai mult locul unde ajunge. - hartă - Cele mai multe conexiuni rutiere sunt la DN (route
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
vara, dar este murdar. La nord de sat de află un brâu din dune de nisip alb, zburător, lat de câteva sute de metri, ce se întinde de la răsărit, dinspre Urzicuța, până dincolo de Băilești. Acest nisip a fost modulat de către vânturile predominante, ce au direcția est-vest iarna și invers vara, formând dune cu diferențe de nivel mari între creastă și vale. Acestea au fost fixate prin plantarea de salcâmi prin 1890, plantații ce constituie azi pădurea Coveiului și pădurea Băileștilor. Pe la
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
veri toride și secetoase, iernile fiind mai umede și uneori geroase.Având în vedere că la Băilești este polul căldurii din România, cu 45 de grade la umbră, apropierea de acest centru devine foarte sugestivă din acest punct de vedere. Vânturile dominante sunt Crivățul, care aduce iarna geruri destul de mari, pe când vara și primăvara bate Austrul cel cald și uscat, poreclit și traistă-goală. Direcția lor este est-vest, respectiv SV-NE. Evoluția climei din ultimul secol indică o tendință către mai cald
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
grave. Astfel în 1890 a bântuit o epidemie de tifos exantematic din cauza căreia au murit foarte mulți locuitori, fiind înregistrați atunci de zece ori mai mulți morți decât nașteri, morții fiind puși chiar câte doi-trei într-o groapă. Vărsatul de vânt a avut și el un număr de victime. În septembrie 1912 vreo zece locuitori ai Coveiului au avut o moarte fulgeroasă în câteva zile, din cauza holerei. Economia satului Covei a fost și este bazată pe agricultură, în principal pe cultivarea
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
păcură dintr-un butoi negru și lunguieț, așezat într-un car special. Mai erau în perioada interbelică și înainte, găzarii ambulanți, vânzând petrol lampant, pentru că până în 1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și de interesantele felinare de vânt. Tot toamna mai veneau vâlcenii cu poșircă,( un oțet din fructe), și cu fructe uscate, prune și mere mai ales, pe care le schimbau pe mălai. De la Bistreț mai veneau pescarii cu pește proaspăt sau uscat și sărat, pe care
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
în anul 1975, care este în prezent principala sursă de apă potabilă a Brașovului. Clima este specifică depresiunii, cu brumă toamna timpuriu și friguri persistente în iarnă. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord-est. Predomină pădurile de brad, molid și fag. Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează printr-un relief plan sau ușor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole. Restul teritoriului se situează în zona de
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
strălucind sub fruntea bombată, cu sprâncene arcuite și gura cărnoasă, umbrită de o mustață subțire. Dornic să afle tot, aleargă în dreapta și-n stânga, oprește de nenumărate ori trăsura pentru că vrea să măsoare un pod, să ceceteze o moară de vânt sau să stea de vorbă cu oamenii de la joagar, cutreieră șantiere, îi întâmpină pe pescuitorii de balene care se întorc din Groenlanda, se apucă să cerceteze practica tipografică, urmează cursurile de anatomie ale profesorului Ruysch. Deși nu este prea priceput
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
lansează și o ipoteză a interpretării figurilor de stil din relatarea Cronicii pictate. Astfel, este relatată prinderea oștenilor "„ca peștii în vârșă”", într-un defileu "„ca o corabie strâmtă”", unde se izbeau unii de alții "„cum se clatină trestiile în vânt”". Asemenea descriere — consideră cercetătorul — ar corespunde unei văi cu un fir de apă, anume Râul Prahova, unde pe alocuri crește trestia.
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
Energia eoliană este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
Energia eoliană este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
vântului, o formă de energie regenerabilă. La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
de energie regenerabilă. La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-1500
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-1500 KW. Puterea vântului este folosită și în activități recreative precum windsurfingul. La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-1500 KW. Puterea vântului este folosită și în activități recreative precum windsurfingul. La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațioră/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
folosită și în activități recreative precum windsurfingul. La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațioră/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie. Industria vântului implică o circulație a mărfurilor de 40 miliarde euro și lucrează în ea 670 000 persoane în întreaga lume. Țările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene sunt China, Statele Unite, Germania și Spania. La începutul anului 2011, ponderea
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]