38,366 matches
-
La fel a fost membru al Uniunii Compozitorilor din fosta URSS. El este autorul simfoniei "Andrieș" după motivele poveștilor lui Emilian Bukov, «Simfonieta» pentru orchestră, Simfoniei pentru orchestră de coarde «Holocaust», care a fost inspirată de imaginile victimelor Holocaustului de la Muzeul Holocaustului din Ierusalim și interpretată în premieră și imprimata de Orchestră simfonica Română din București, precum și al celor 2 concerte pentru pian și al Concertului pentru violoncel și orchestră, primul interpret al căruia a fost Ion Josan. De asemenea este
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
(n. 14 decembrie 1922, București) este o pictorița și graficiana română, istoric al artei și muzeograf la Muzeul Național de Artă Este fiica artiștilor plastici Elenă Alexandra Barabaș Bednarik și Ignat Bednarik (membri fondatori ai Sindicatului Artelor Frumoase din România).. Din anul 1974 este membră a Socetății Franceze de Istorie a Artei din Paris.. Are parte de o
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
a cercetat, a scris eseuri și a ținut comunicări științifice despre artiști români precum Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă și Ignat Bednarik. Istoricul de artă a susținut o serie de comunicări pe teme de artă în diverse muzee și galerii printre care amintim: Muzeul Național de artă, Muzeul Cotroceni, Muzeul Peleș, dar și în Paris, Munchen ,Viena (1968). Dintre comunicări amintim: „Un tablou necunoscut de Constantin Lecca în Republică Socialistă Bulgaria”(1966), „Identificarea unui tablou necunoscut de Martin
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
a ținut comunicări științifice despre artiști români precum Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă și Ignat Bednarik. Istoricul de artă a susținut o serie de comunicări pe teme de artă în diverse muzee și galerii printre care amintim: Muzeul Național de artă, Muzeul Cotroceni, Muzeul Peleș, dar și în Paris, Munchen ,Viena (1968). Dintre comunicări amintim: „Un tablou necunoscut de Constantin Lecca în Republică Socialistă Bulgaria”(1966), „Identificarea unui tablou necunoscut de Martin Maingaud în Muzeul de Artă al
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
despre artiști români precum Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă și Ignat Bednarik. Istoricul de artă a susținut o serie de comunicări pe teme de artă în diverse muzee și galerii printre care amintim: Muzeul Național de artă, Muzeul Cotroceni, Muzeul Peleș, dar și în Paris, Munchen ,Viena (1968). Dintre comunicări amintim: „Un tablou necunoscut de Constantin Lecca în Republică Socialistă Bulgaria”(1966), „Identificarea unui tablou necunoscut de Martin Maingaud în Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
români precum Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă și Ignat Bednarik. Istoricul de artă a susținut o serie de comunicări pe teme de artă în diverse muzee și galerii printre care amintim: Muzeul Național de artă, Muzeul Cotroceni, Muzeul Peleș, dar și în Paris, Munchen ,Viena (1968). Dintre comunicări amintim: „Un tablou necunoscut de Constantin Lecca în Republică Socialistă Bulgaria”(1966), „Identificarea unui tablou necunoscut de Martin Maingaud în Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București” (1974) sau
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
printre care amintim: Muzeul Național de artă, Muzeul Cotroceni, Muzeul Peleș, dar și în Paris, Munchen ,Viena (1968). Dintre comunicări amintim: „Un tablou necunoscut de Constantin Lecca în Republică Socialistă Bulgaria”(1966), „Identificarea unui tablou necunoscut de Martin Maingaud în Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București” (1974) sau „Sculptură Franceză în România” (1998) A publicat de asemenea cronici de artă în reviste și ziare printre care : Informația Bucureștiului, Gândirea, Contemporanul, Revista Muzeului Național de Artă, Revista Academică, Revista Muzee
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
unui tablou necunoscut de Martin Maingaud în Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București” (1974) sau „Sculptură Franceză în România” (1998) A publicat de asemenea cronici de artă în reviste și ziare printre care : Informația Bucureștiului, Gândirea, Contemporanul, Revista Muzeului Național de Artă, Revista Academică, Revista Muzee și monumente, S.C.I.A., Buletinul Socetății de Istorie a Artei Franceze.
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București” (1974) sau „Sculptură Franceză în România” (1998) A publicat de asemenea cronici de artă în reviste și ziare printre care : Informația Bucureștiului, Gândirea, Contemporanul, Revista Muzeului Național de Artă, Revista Academică, Revista Muzee și monumente, S.C.I.A., Buletinul Socetății de Istorie a Artei Franceze.
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
1623. Întrucât calculatorul său folosea tehnici cum ar fi roțile dințate, dezvoltate inițial pentru ceasuri, acest calculator a fost denumit „ceas calculator”. A fost utilizat de prietenul lui Schickard, Johannes Kepler, care a revoluționat astronomia, formulând legile mișcării planetelor. La muzeul Zwinger se păstrează un calculator original al lui Pascal (1640). Au urmat mașinile lui Blaise Pascal (Pascaline, 1642) și Gottfried Wilhelm von Leibniz (1671). Leibniz a spus odată că „este nedemn de un om excelent să irosească ceasuri întregi trudind
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
guvenamentale. O replică a motorului diferențial II, un proiect anterior și mai limitat, este operațional din 1991 la London Science Museum. Cu câteva modificări triviale, el funcționează așa cum l-a proiectat Babbage și arată că acesta avea dreptate în teorie. Muzeul a utilizat mașini-unelte operate de calculator pentru a construi componentele necesare, respectând toleranțe pe care un mașinist al secolului al XIX-lea nu ar fi putut să le obțină. Nereușita lui Babbage poate fi atribuită dificultăților legate nu doar de
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
două din cărțile sale care au fost tipărite. În anul 1522 Adam Ries s-a mutat în tînărul oraș Annaberg, unde a petrecut restul vieții sale în "strada Johannis", la o școală de calcul. În clădirea aceea, s-a înființat muzeul de azi, "Muzeul Adam-Ries". În anul 1524 Ries a încheiat manuscrisul de algebră, manual „Coß” (tipărit abia în anul 1992). În acest timp, Ries face cunoștință cu fica maistrului lăcătuș Andreas Leuber din Freiberg, Anna Leuber cu care are cel
Adam Ries () [Corola-website/Science/315337_a_316666]
-
sale care au fost tipărite. În anul 1522 Adam Ries s-a mutat în tînărul oraș Annaberg, unde a petrecut restul vieții sale în "strada Johannis", la o școală de calcul. În clădirea aceea, s-a înființat muzeul de azi, "Muzeul Adam-Ries". În anul 1524 Ries a încheiat manuscrisul de algebră, manual „Coß” (tipărit abia în anul 1992). În acest timp, Ries face cunoștință cu fica maistrului lăcătuș Andreas Leuber din Freiberg, Anna Leuber cu care are cel puțin opt copii
Adam Ries () [Corola-website/Science/315337_a_316666]
-
lagărele din Transnistria. Între 1942-1987 conduce secția de arhivă-documentare a Comunității Evreilor din București și a F.C.E.R. (Federația Comunitățillor Evreiești din România). Între 1946-1949 este secretar general de redacție la "Națiunea" (condusă de George Călinescu). A fost primul director al Muzeului de Istorie a Evreilor (1982-1987), înființat la inițiativa rabinului șef al comunitățiilor evreiești din România dr. Moses Rosen. a fost membru al PCR din ilegalitate, prin stăruința lui Ury Benador, și a lipit manifeste în București. După 23 august a
Marius Mircu () [Corola-website/Science/315362_a_316691]
-
de apă, rămânând în urma Lacului Roșu. Demersurile pentru protejarea zonei au fost începute din anul 2000, de către o echipă formată din 12 cercetători de la Laboratorul de Acvacultură și Ecologie Acvatică al Univeristății Alexandru I. Cuza din Iași alături de cei de la Muzeul de Științe ale Naturii din Piatra-Neamț. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004, a fost declarat rezervație naturală. Din păcate, în rezervație sunt cuprinse numai luciul de apă și zona afectată de alunecările de teren, dar nu se
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
acestea, cariera sa militară l-a interesat mai puțin decât arta și literatura. În 1880, tatăl său l-a numit președinte al Academiei Imperiale de Arte Frumoase. El a fost, de asemenea, membru al Academiei de Științe și agent al Muzeului Rumeanțev. Marele Duce Vladimir era în capitala imperială atunci când tatăl său a fost ucis și a fost urmat de Alexandru al III în 1881. Vladimir și-a recâștigat calmul mult mai rapid decât fratele său și a anunțat publicului moartea
Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315338_a_316667]
-
pentru actuala biserică de lemn, si, mai mult ca sigur, și al celei vechi, din secolul al XV-lea, care a adăpostit pentru întâia dată acest obiect de cult, alături de alte valoroase icoane de patrimoniu. După capodoperă aflată în colecțiile Muzeului Brukenthal din Sibiu, datând din a doua jumătate a veacului al XV-lea, închipuind un Deisis (Iisus pe tron, pe intreg panoul central, având la dreapta să pe Maica Domnului, iar pe panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Maica Domnului, iar pe panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Calatei și Huedinului (cele de la Agârbiciu și Bica) au o valoare artistică și istorică aparte. În prezent tripticul de la Bica se află la Muzeul Național de Artă al României.
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Biserica de lemn din Comănești-Suta din localitatea omonimă în județul Gorj a fost afectată de un incendiu în anul 2006. Ea a fost transferată și salvată în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului în decembrie 2008. Construcția datează din secolul 18. Biserica se afla în lista monumentelor istorice din județul Gorj din 20014 sub codul LMI: , dar a fost declasată în lista din 2010. Biserica a fost
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
județul Gorj din 20014 sub codul LMI: , dar a fost declasată în lista din 2010. Biserica a fost construită în anul 1790, conform inscripției găsite pe peretele exterior al pronaosului. În luna decembrie a anului 2008 a fost transferată în cadrul muzeului din Dumbrava Sibiului. Biserica de afla într-o stare avansată de degradare, din cauza unui incendiu în anul 2006, fiindu-i afectată învelitoarea în proporție de 50%. Din punct de vedere arhitectural, ea face parte dintr-un tipar constructiv arhaic, primul
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
și ea a dus direct la dezvoltarea mașinii Ferranti Mark I, primul calculator generic comercial din lume. În 1998, în cinstea aniversării a 50 de ani de la rularea primului program SSEM, s-a construit o replică funcțională, astăzi expusă la Muzeul Științei și Industriei din Manchester. La acest muzeu se țin în mod regulat demonstrații ale funcționării mașinii. În 2008, la Universitatea Manchester s-a descoperit o fotografie panoramică originală a întregii mașini. Fotografia, făcută la 15 decembrie 1948 de un
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
Ferranti Mark I, primul calculator generic comercial din lume. În 1998, în cinstea aniversării a 50 de ani de la rularea primului program SSEM, s-a construit o replică funcțională, astăzi expusă la Muzeul Științei și Industriei din Manchester. La acest muzeu se țin în mod regulat demonstrații ale funcționării mașinii. În 2008, la Universitatea Manchester s-a descoperit o fotografie panoramică originală a întregii mașini. Fotografia, făcută la 15 decembrie 1948 de un student cercetător, Alec Robinson, fusese reprodusă în "The
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
atmosferei. <br/br>Aparatele de analiză și control aflate în sferă transmiteau datele la un centru de control instalat chiar în farul de la Cap Ferrat care la rândul lui se afla în legătură permanentă cu un calculator IBM instalat la Muzeul Oceanografic din Monaco. Tot de la acest far porneau și cablurile electrice. <br/br>Sfera a fost presurizată de la suprafață cu Heliox la presiunea de 11 bar (sc.abs.) adică adâncimea de 100 m. De menționat că în timpul desfășurării acestui experiment
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
lui Atanasoff ca inventator al primului calculator electronic numeric. Școala de Inginerie și Științe Aplicate din Universitatea Pennsylvania are patru dintre cele patruzeci de panouri originale și unul dintre cele trei tablouri funcționale ale ENIAC. Smithsonian are cinci panouri la Muzeul Național de Istorie Americană din Washington D.C. Muzeul Științei din Londra are expusă o unitate receptor. Muzeul Istoriei Calculatoarelor din Mountain View, California are și el un panou expus. Universitatea Michigan din Ann Arbor are patru panouri, recuperate de Arthur
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
numeric. Școala de Inginerie și Științe Aplicate din Universitatea Pennsylvania are patru dintre cele patruzeci de panouri originale și unul dintre cele trei tablouri funcționale ale ENIAC. Smithsonian are cinci panouri la Muzeul Național de Istorie Americană din Washington D.C. Muzeul Științei din Londra are expusă o unitate receptor. Muzeul Istoriei Calculatoarelor din Mountain View, California are și el un panou expus. Universitatea Michigan din Ann Arbor are patru panouri, recuperate de Arthur Burks. U.S. Army Ordnance Museum de la Aberdeen Proving
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]