36,774 matches
-
, (peștii spadă) sunt reprezentați azi de numai o singură specie (Xiphias gladius). Peștii spadă sunt răspândiți pe glob numai în mările calde tropicale. Ei trăiesc la la adâncimi diferite. Numele lui provine de la oratorul grec Athenaios, (ξιφός - gladius - spadă). Cercetările genetice a speciei au determinat că peștii provin din Marea Mediterană și au migrat
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
numai o singură specie (Xiphias gladius). Peștii spadă sunt răspândiți pe glob numai în mările calde tropicale. Ei trăiesc la la adâncimi diferite. Numele lui provine de la oratorul grec Athenaios, (ξιφός - gladius - spadă). Cercetările genetice a speciei au determinat că peștii provin din Marea Mediterană și au migrat în Atlantic. Înotătoarea caudală la Xiphias are formă de seceră, dimensiunile corpului poate atinge 4,5 m și o greutate de 650 kilograme. Carnea lor are un gust apreciat asemănător cu al tonului. Peștii
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
peștii provin din Marea Mediterană și au migrat în Atlantic. Înotătoarea caudală la Xiphias are formă de seceră, dimensiunile corpului poate atinge 4,5 m și o greutate de 650 kilograme. Carnea lor are un gust apreciat asemănător cu al tonului. Peștii adulți în afara perioadei de depunere a icrelor duc o viață solitară. Ei sunt pești iuți răpitori, hrana lor fiind constituită în special din sardele (Sardina pilchardus), scrumbii (Scomber scombrus) și cefalopode (Cephalopoda). Rolul spadei n-a fost până în prezent clarificat
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
formă de seceră, dimensiunile corpului poate atinge 4,5 m și o greutate de 650 kilograme. Carnea lor are un gust apreciat asemănător cu al tonului. Peștii adulți în afara perioadei de depunere a icrelor duc o viață solitară. Ei sunt pești iuți răpitori, hrana lor fiind constituită în special din sardele (Sardina pilchardus), scrumbii (Scomber scombrus) și cefalopode (Cephalopoda). Rolul spadei n-a fost până în prezent clarificat, s-ar putea să o folosească la vânarea peștilor aflati în roiuri (bancuri), la
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
o viață solitară. Ei sunt pești iuți răpitori, hrana lor fiind constituită în special din sardele (Sardina pilchardus), scrumbii (Scomber scombrus) și cefalopode (Cephalopoda). Rolul spadei n-a fost până în prezent clarificat, s-ar putea să o folosească la vânarea peștilor aflati în roiuri (bancuri), la scufundare în caz de pericol în mâl, sau le ajută la o deplasare mai rapidă în apă. Istorisirile mai vechi, că ar fi străpuns cu spada fundul navelor și că ar fi rănit oameni, aparțin
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
mai vechi, că ar fi străpuns cu spada fundul navelor și că ar fi rănit oameni, aparțin de domeniul ficțiunii, nefiind reale. În lunile reci ale anului ei migrează din emisfera boreală spre sud în zonele calde din emisfera australă. Peștii tineri au în comparație cu raportul corporal un rostrum mai scurt și o înotătoare caudală mai lungă ca și adulții. . Corpul, asemănător cu cel al delfinilor, nu este acoperit cu solzi. Perioada de depunere a icrelor are loc primăvara, peștii caută apele
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
emisfera australă. Peștii tineri au în comparație cu raportul corporal un rostrum mai scurt și o înotătoare caudală mai lungă ca și adulții. . Corpul, asemănător cu cel al delfinilor, nu este acoperit cu solzi. Perioada de depunere a icrelor are loc primăvara, peștii caută apele calde puțin adânci (70 m) din apropierea coastelor. Femela depune ouăle care un diametru de 2 mm, larvele care vor ieși după fecundare au ca. 4 mm lungime. Peștii spadă sunt greu de pescuit, este controversat de specialiști dacă
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
cu solzi. Perioada de depunere a icrelor are loc primăvara, peștii caută apele calde puțin adânci (70 m) din apropierea coastelor. Femela depune ouăle care un diametru de 2 mm, larvele care vor ieși după fecundare au ca. 4 mm lungime. Peștii spadă sunt greu de pescuit, este controversat de specialiști dacă sunt o specie amenințată de dispariție, ei pot atinge vârsta de 10 ani.
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
au executat Manevră Legendară, își propune ca găsească pe cea care va deveni un adevărat Kaleido Star. Folosește o bilă de cristal, observând constelațiile Sorei și a prietenilor ei (Sora este Săgetător, Layla este Leu, Rosetta este Berbec, Yuri este Pești, Leon este Scorpion și May este Taur.) Când Sora execută Manevră Îngerului și devine un star adevărat, Rosetta posedă abilitatea de a-l observa pe Fool, replică lui finală fiind ""Și astfel visul de a deveni un adevărat Kaleido Star
Fool, Spiritul Scenei () [Corola-website/Science/317726_a_319055]
-
sau roșu. Cuibăresc în scorburi, crăpături de stânci sau pe malurile apelor und sapă galerii pentru cuib. Speciile mai primitive au fost arboricole și se hrăneau cu insecte, șopârle, rozătoare mici, pe când cele mai evoluate s-au specializat pe vânarea peștilor, pe care-i pândesc de pe un arbore de pe malul apei și îi prind prin plonjare verticală în apă. În România trăiește o singură specie Pescărușul albastru (Alcedo atthis). Specii exotice mai importante sunt:
Alcedinidae () [Corola-website/Science/317731_a_319060]
-
fiind într-o continuă scădere. Biserica, aflată în stare de ruină, necesită reparații urgente, altfel este amenințată cu dispariția. Lucrări de „reparații” au început prin demontarea turnului și înlăturarea învelitorii de draniță foarte deteriorată. Ele au rămas „în coadă de pește”. Este a două iarnă prin care biserica trece fără acoperiș. Supusă intemperiilor, valoroasa pictură interioară a fost distrusă aproape în totalitate. Biserica din Budești plânge în tăcere și nimeni din cei îndrituiți nu pare să o audă, imaginile vorbesc de la
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
Ulterior, în 1484, cetatea este cucerita de sultanul turc Baiazid al II-lea. Pe la mijlocul secolului XIV, la Chilia este atestata o intensă activitate comercială. De aici se exportau spre capitala Impreriului bizantin mari cantități de grâu, miere, ceară, vin, sare, pește și alte produse. În plus, cetatea Chilia juca și un mare rol strategico-militar la Dunărea de Jos. La sfârșitul secolului XIV, Mircea cel Bătrân extinde teritoriul Țării Românești până la Marea Neagră, Chilia intrând, astfel, în componență statului muntean. La scurt timp
Asediile cetății Chilia () [Corola-website/Science/317839_a_319168]
-
Elliott, „Like You” cu rapperul Bow Wow și "Șo What” al formației Field Mob. La finele anului 2006, a fost promovat discul "", ce include înregistrări de succes precum „Get Up”, „Promise” sau „Like a Boy”. Albumul a înregistrat vânzări de pește 338.000 de exemplare în prima săptămână doar în S.U.A.. Bucurându-se de un succes similar avut de "Goodies", "Ciara: The Evolution" a debutat pe locul întâi în clasamentul "Billboard" 200, și în top 35 în mai multe state, primind
Discografia Ciarei () [Corola-website/Science/317843_a_319172]
-
de au opt ochi, cu toate acestea există unele specii cu 3 perechi de ochi ("Masteria lewisi"). Glande veninoase se află în întregime în cadrul chelicerelor. Chelicerele și colții sunt mari și puternici. Membrii acestui infraordin pot ucide chiar și păsări, pești mici, reptilii, rozătoare etc. Cel mai mare păianjen din lume este - "Theraphosa blondi" are o lungime de 30 cm. Spre deosebire de Araneomorphae, care mor după aproximativ un an, păianjeni din infraordinul Mygalomorphae pot trăi până la 25 de ani. Veninul lor este
Mygalomorphae () [Corola-website/Science/318112_a_319441]
-
falșilor săi prieteni. În anii '80 ai secolului al XX-lea s-au efectuat studii științifice privind originea și natura drogurilor care pot duce la efectele menționate mai sus. S-a descoperit că substanțe neurotoxice de origine animală, probabil de la peștele Tetraodontidae () și de la crustaceul gasteropod din familia Conidi, induc victimelor o stare catatonică asemănătoare morții.
Zombi () [Corola-website/Science/318153_a_319482]
-
pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului permanent de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile este acoperit cu nisip amestecat cu argilă sau pietricele. În partea de sud, limanul Catlabuga este legat de brațul Chilia printr-un canal strâmt prin care trec peștii. În trecut, Catlabuga a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării când acestea depășeau cotele de inundații. Din bazinul principal al limanului se ramifică lateral două golfuri : Golful Tașbunar (în partea de nord-vest, cu o lungime de 4 km
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
și îndiguite, terenurile dintre liman și fluviu fiind transformate în poldere, unde au fost amenajate iazuri piscicole. Rezultatul a fost un schimb natural de apă mai redus cantitativ, care a dus la deteriorarea calității apei din liman și scăderea înmulțirii peștilor și a biodiversității. Ecologii au făcut propuneri de refacere a legăturii dintre Catlabuga și brațul Chilia, cât mai apropiată de cea naturală. Conform oamenilor de știință, ca urmare a acestui proces, va crește suprafața zonelor inundabile, va începe să crească
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pești, în apele Catlabugului viețuiește o populație de
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pești, în apele Catlabugului viețuiește o populație de raci de circa 15 de milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost locuite cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au fost descoperite urme arheologice
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]