37,224 matches
-
textului, înțeles ca loc geometric al tuturor semnelor ce funcționează, la modul virtual, sub specia poeticului și a poeticității limbajului dramatic. O perspectivă teoretică modernă ordonează Porunca Fiului (1997), studiu al scrierilor lui Sorin Titel, raportate mai puțin la contextul prozei unei generații, cât percepute sub incidența barocului, concept cu conotații, pentru C., în zonele ontologicului, antropologiei, psihologiei, esteticii literare, lingvisticii. Din această perspectivă pluridisciplinară, operele analizate pun în criză deopotrivă personajul (scriitura) și psihologia creatorului modern: un text și o
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
tradus în limba engleză poeți români contemporani și a transpus în românește din poezia engleză și americană. SCRIERI: Contribuții la presa românească din Banat (în colaborare cu Gheorghe Jurma), Reșița, 1979; Radu Stanca - dramaturgul, Timișoara, 1992; Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, 1997; Capete de pod sau Despre fețele barocului, 2001. Traduceri: Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus des Faunus. 40 de
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
Mariei (n. Găvrilaș) și a lui Constantin Cristescu, procurist. După studii medii la Liceul „Gh. Lazăr” (1957-1961), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Gh. Lazăr” (1957-1961), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui iubit, revenind după numai un an cu Dulce Brigitte. Pentru a infirma existența unei
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
evidentă se impune imaginarului cu violență, când eroina își dă seama că nu mai este victima propriei imaginații bolnave, că nu-și inventează suferințele, ci, cu adevărat, are suficiente motive să se simtă nefericită. La un moment dat, C. abandonează proza de introspecție în favoarea construcțiilor epice în care primează observația socială sau evocarea istorică. Astfel, în Figuranții, în buna tradiție a scrierilor ardelene, autoarea urmărește destinul unor personaje de-a lungul mai multor generații, de la foștii memorandiști la urmașii lor, care
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Vacanța, București, 1981; Necuviința, București, 1984; Privilegiu, București, 1987; Îngeri maculați, București, 1990; Iadul meschin, București, 1996; Ascuțit ca tandrețea, București, 1997; Politici ale romanului românesc contemporan, București, 2001. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Dulce Brigitte”, RL, 1969, 12; Viola Vancea, Proza feminină, RL, 1969, 26; Dana Dumitriu, „Nu ucideți femeile”, ARG, 1971, 2; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 111-116; Ardeleanu, Opinii, 46-48; Ciobanu, Incursiuni, 191-199; Cristea, Domeniul, 302-304; Liviu Petrescu, Nucul vieții, TR, 1977, 7; Valentin Tașcu, Mocodenii, ST
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de regulă, cărți ce contează), de noile apariții, însă procedează sistematic și la „revizitarea” clasicilor ori, în general, a cărților mai vechi, a unor scriitori în principiu deja „clasați”. Nu este un critic „specializat”: se ocupă cu egală competență de proză, de poezie și de critică. Nu e partizanul vreunei metode critice exclusiviste. Nu amestecă în demersul critic nici politica, și nici morala cu literatura, și nu-și colorează nepotrivit discursul critic cu referiri la politic. Astfel, el poate comenta favorabil
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
de egalat. El nu este un critic „de generație”, militant în numele unei grupări generaționiste. Este un critic - întâmplător, tânăr - care scrie cu egală atenție despre literatura unor scriitori din toate generațiile. În volumul Concert de deschidere - organizat pe secțiuni: poezie, proză, critică și istorie literară, eseu și publicistică, jurnale, memorii, corespondență etc. -, lista autorilor comentați merge de la Geo Dumitrescu și Ștefan Aug. Doinaș până la Daniel Bănulescu și Marius Ianuș (la secțiunea de poezie) și de la Marin Preda și Titus Popovici până la
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
memorii, corespondență etc. -, lista autorilor comentați merge de la Geo Dumitrescu și Ștefan Aug. Doinaș până la Daniel Bănulescu și Marius Ianuș (la secțiunea de poezie) și de la Marin Preda și Titus Popovici până la Horia Gârbea și Ioana Drăgan (la cea de proză), cuprinzând, evident, numeroși șaizeciști și optzeciști importanți. Publicînd, în „Adevărul literar și artistic”, o substanțială serie de cronici despre volume de debut - ale unor autori, în mare majoritate, de vârste apropiate de a lui -, C.-E. a făcut-o în calitate de
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
Bacovia, G. Rotică, F. Aderca, Lucian Blaga, D. Nanu, Demostene Botez, George Murnu, Ion Barbu. Așadar, sunt cuprinse toate direcțiile literare ale timpului, de la sămănătorism la ermetism, revista constituindu-se într-o adevărată antologie a gustului poetic din acel moment. Proza este și ea bine reprezentată valoric: Gala Galaction, Gh. Brăescu, Carol Ardeleanu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Călugăru, Urmuz, Bucura Dumbravă, Cezar Petrescu, I. Agârbiceanu, Gib I. Mihăescu. Se constată aceeași diversitate de stiluri, dar primează calitatea. Teatru se
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]
-
din Dorohoi și Botoșani, director al Școlii Normale de băieți din Botoșani. A avut funcții de conducere în organizații culturale locale și de educare a tineretului. Experiența participării la două războaie (1913, 1916-1918) este reflectată în scrierile sale. Debutează cu proză la „Arhiva” (1905). Discipol, ca ideologie socială și literară, al lui N. Iorga, C. colaborează la „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Junimea literară”, „Făt-Frumos” și la multe periodice din zona sa de activitate. Este secretar de redacție la
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
literar”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Junimea literară”, „Făt-Frumos” și la multe periodice din zona sa de activitate. Este secretar de redacție la „Revista Moldovei” (1921-1927), unde publică și versuri (semnate T. Mârza), recenzii, articole culturale și sociale. Cea mai mare parte a prozelor lui C. apărute în periodice a fost adunată în câteva volume și broșuri: De pe la noi ce-a fost odată (1925), Vâltorile vieții (1926), Lunatecii (1929), Săhăstria Sihlei (1933; Premiul Academiei Române), Spre sara lui Sfântu Vasile (1938). În principal, C. narează
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși este, bineînțeles, un subiect legitim de studiu pentru științele politice” (Kristof, 1994, 222). În primul număr al revistei Geopolitica și geoistoria din 1941 G. Brătianu considera că „geopolitica la români este precum proza dlui Jourdain: adică a fost practicată dintotdeauna fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este, credem noi, foarte potrivită pentru a caracteriza poziția lui Anton Golopenția. În ceea ce privește definirea unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o etică și o echitate socialistă mai relaxată, drapată în cuvinte mai puțin angajante (hărnicie, punctualitate), umanizând, îmblânzind sistemul din interior (Paul Cernat, „Moralități pentru cutezători”). Prin revistele Cutezătorii și Luminița, prin emisiuni radio și TV sau prin antologii de proza „educativă” se ofereau modele de conduită cetățenească, de indivizi atașați idealurilor socialiste pregătind tânăra generație să se încadreze în profilul de om socialist proiectat de sistem, pregătit să lupte împotriva oricărei abateri de la norme, să devină militanți ai partidului și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
zeci de articole elaborate în cadrul acestui proiect sunt adevărate studii monografice despre Matei Alexandrescu, Ion Al-George, Constantin Antoniade, Ury Benador, Ion Biberi, Dan Botta, Barbu Brezianu ș.a. Și-a văzut numele numai pe pagina de titlu a unei ediții din proza lui Păstorel Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc (1989). Îndată după tragicul lui sfârșit, a ieșit de sub tipar o selecție din opera lui Dan Botta, Unduire și moarte (1995). Ceva mai târziu, în 1998, s-a publicat culegerea de anchete literare din
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
1989; Dan Botta, Unduire și moarte, cu un Fragment pentru Dan Botta de Mircea Eliade, postfața edit., Iași, 1995; De ce scrieți? Anchete literare din anii ’30, pref. Victor Durnea, Iași, 1998 (în colaborare cu Victor Durnea). Repere bibliografice: Z. Ornea, Proza lui Păstorel Teodoreanu, RL, 1989, 18; Gheorghe Hrimiuc-Toporaș. In memoriam, ALIL, t. XXXIV, 1994-1995; Florin Faifer, Sașa, CRC, 1995, 6; Ioan Holban, Sentimentul de pierdere: la patruzeci de ani, CRC, 1995, 6; Victor Durnea, Gheorghe Hrimiuc-Toporaș, CRC, 1995, 6; V.
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
fără voie mutat la Tecuci (1878-1880) și Iași (1880-1881), revine la Piatra Neamț, unde îl vizita I. L. Caragiale, revizor școlar pentru județul Neamț în 1881-1882. După un debut nesemnificativ cu poezia Legenda lăcrămioarei în gazeta locală „Corespondența provincială” (5/1874), primele proze, Amintiri din o călătorie, îi sunt găzduite în șapte numere ale revistei nemțene „Asachi”, publicație „științifică și literară” apărută între 1881 și 1885, unde va semna versuri și articole de critică literară. Tot la Piatra Neamț, în 1878, scoate gazeta „Situațiunea
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au remarcat exuberanța, frenezia acestei proze, expresie a unui temperament vitalist (G. Călinescu). „Opera lui Hogaș, afirma E. Lovinescu, nu e nici contemporană și nici măcar specific națională, ci plutește peste rasă și peste timp... Ea datează de cel puțin trei mii de ani, din epoca poemelor
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Pe drumuri de munte. În munții Neamțului, pref. Mihail Sadoveanu, Iași, 1921; Pe drumuri de munte, I-II, introd. Vladimir Streinu, București, 1944-1947; Pe drumuri de munte, pref. Gala Galaction, București, 1952; Opere, îngr. și introd. Constantin Ciopraga, București, 1956; Proză, I-II, pref. Constantin Ciopraga, București, 1967; Pe drumuri de munte, îngr. și pref. Al. Hanță, București, 1976; În munții Neamțului, postfață Al. Călinescu, București, 1978; Opere, I, îngr. Daciana Vlădoiu, introd. Al. Săndulescu, București, 1984; Pe drumuri de munte
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
II, pref. Constantin Ciopraga, București, 1967; Pe drumuri de munte, îngr. și pref. Al. Hanță, București, 1976; În munții Neamțului, postfață Al. Călinescu, București, 1978; Opere, I, îngr. Daciana Vlădoiu, introd. Al. Săndulescu, București, 1984; Pe drumuri de munte. Integrala prozei , îngr. și pref. Cristian Livescu, Piatra Neamț, 2003. Repere bibliografice: G. Topîrceanu, Pe drumuri de munte, VR, 1914, 10-12; Octav Botez, C. Hogaș, VR, 1915, 10-12; I. Caragiani, „Pe drumuri de munte”, AAR, partea administrativă, t. XXXVII, 1914-1915; G. Ibrăileanu, Cei
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
poezii și piese la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri critice”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Epoca”, în 1912 este cooptat în conducerea revistei „Ilustrațiunea națională” (până în 1916), iar în 1914 și 1915 face parte din redacția ziarului „Steagul”, în care publică proză, numeroase cronici dramatice și articole diverse. Ca director al cotidianului „Scena” (1917-1918), dă publicației (și prin propriile texte) o orientare filogermană, fapt care îi aduce în 1919 arestarea (alături de Ioan Slavici, Tudor Arghezi ș.a.) și judecarea pentru colaboraționism. Este achitat
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
de teatru, dar și cea mai nefastă, activitatea sa provocând atacuri furibunde în presa locală, boicotul actorilor, anchetarea sa de către justiție, acest scandal fiind una din cauzele desființării teatrului craiovean. Pornit la drum cu intenții „serioase” - poezii melancolice, piese istorice, proză tristă, drame, chiar cu accente tragice la început (Floare de nalbă, 1908, mult apreciată de M. Dragomirescu și de E. Lovinescu, Noaptea Învierii, 1909, Biruința, „Convorbiri literare”, 1911, Când ochii plâng. A fost odată, 1911, Sorana, 1916, în colaborare cu
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
nevoia de puritate, încrederea și certitudinea) sau sugerarea unor idei ușor de recunoscut și de acceptat (aparențele înșală, căsătoriile din interes au urmări nefaste, gura lumii e o forță nocivă, viața mondenă e inconsistentă și adesea derizorie). Trei opuscule de proză scurtă - Șeful gării (1924), Noapte bună... (1928), Om discret și alte povestiri vesele (1931) - extind viziunea comică și asupra altor fațete ale vieții citadine, dar precaritatea și lipsa de originalitate stilistică, banalitatea subiectelor sau agasanta preocupare pentru manifestările erotice nu
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
, revistă literară apărută la București, săptămânal, între 16 octombrie și 13 noiembrie 1894. Redactată de un comitet format din publiciști începători, I.v. a publicat literatură originală (versuri și proză), articole de critică, traduceri și note bibliografice. Principalii colaboratori și redactori sunt D.Th. Neculuță (semna cu pseudonimele D. Niculescu, D. Azur, F. Crâng, Odin și cu inițiale) și N. Țimiraș (semna N. Sorin). Cei doi poeți, autori și de articole
ICOANA VREMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287497_a_288826]
-
lui Mihai Stelescu, din care rezultă că I.G. Ducă a fost asasinat din ordinul lui Corneliu Zelea Codreanu. La pagina literară semnează versuri Magda Isanos, Ion Vinea (republicări din „Viața românească”), George Lesnea, Mircea Pavelescu, Mihai Codreanu, Eusebiu Cămilar, iar proza, Eusebiu Cămilar. În paginile gazetei G. Călinescu prezintă românul Cordun de Eusebiu Cămilar (85/1938), Al. Piru scrie articolele Poetul generației noastre: G. Lesnea (50/1938), Pe marginea suprarealismului (91/1938) sau recenzează volumul de versuri Ioana Maria de Geo
IASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287492_a_288821]