35,037 matches
-
inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității la cunoașterea lumii și arătând că omul Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi de o conștiință afectivă (Pavelcu, 1969). Această poziție a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care el reflectă (Înțelege), În mod adecvat, valorile și normele sociale, Împărtășindu-le. Acest lucru se petrece atunci când există discrepanțe Între solicitările externe și posibilitățile reale ale individului sau Între aspirații și mijloacele de realizare a acestora. Trebuie să mai subliniem faptul că atât prezența unor atitudini antisociale (negative) determină și ghidează comportamentul deviant, cât mai ales, absența atitudinilor sociale pozitive. De aceea este necesar să acționăm pentru formarea unor atitudini pozitive care să determine comportamente corespunzătoare. Atitudinea, În calitatea ei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de avantaje pe piața muncii” (2002, p. 15). În acest context autorii apreciază că marile companii știu cum sp păstreze carea dreaptă În labirintul concurenței globale pentru a crea un sistem de relații cu clienții În continuă dezvoltare. Acest fapt, subliniază autorii (pe baza studierii În ultimii cincizeci de ani a mii de manageri și sute de companii - vezi lucrarea Manageri contra curentului) se realizează menținând contactul cu clienții la nivel emoțional. Atunci când se produce acest contact, clienții revin la aceeași
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
psihologice, imaginile subliminale, publicitatea și persuasiunea, etc. 2) Simțurile și comportamentul cumpărătorului psihologia mediului și a ambianței care evidențiază inducerea influenței prin muzica ambientală, promovarea mirosurilor și rolul culorilor și luminii În stimularea comportamentului de consum. 3) A treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților prin: a. fenomenele de amorsare comportamentală care utilizează tehnici de manipulare cum ar fi „piciorul În ușă”, „ușa În nas”, „tehnica momelii”, „law-ball” sau teoria angajamentului; b. comportamentul non-verbal al personalului și influența asupra cumpărătorului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentului clientului); efectul apartenenței etnice a clientului; efectul argumentului social; etc. Aprofundarea prin studiere corelată a activităților desfășurate În relația producător consumator conduce la evidențierea efectelor psiho-sociale ce apar ca impact a acestor activități și consecințele lor econimice. În practică, subliniază Nicolas Guequen (2006, 11) comportamentul consumatorului nu se află integral sub propriul control din două motive „capacitatea uriașă de a procesa informația specifică ființei umane și căutarea emoțiilor și a contactului social indispensabile confortului său psihologic”. Studiul efectelor psiho-sociale discutate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceste câștiguri personale și relaționale, Stanton N. (1995, 19)observă: " un om care ascultă pentru că nu are nimic de spus, poate fi cu greu o sursă de inspirație. Singurul interlocutor valabil este acela care alternativ absoarbe și exprimă idei". Se subliniază, așadar, caracterul activ al ascultării și implicarea individului În pătrunderea sensurilor, În acordarea feed-back-ului și În sprijinirea celuilalt. Referindu-se la nevoia de ascultare activă resimțită În formarea și dezvoltarea abilităților decisive În activitatea profesională, Z. Bogáthy (1999, 147) o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dezvoltarea personală și regenerarea individului uman. Ultima axiomă o susținem aici prin două afirmații de excepție a doi geniali psihologi. Cari Gustav Jung afirmă că „numai În faptele noastre creatoare ieșim În evidență pe deplin și devenim cognoscibili nouă Înșine” subliniind valoarea de cunoaștere și transformarea profundă și regeneratoare pe care o are creația asupra individului creator. Pe aceeași dimensiune Vasile Pavelcu atenționa că „nu există sursă mai mare de satisfacții decât aceea de a fi opera propriei personalități și sculptor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de cumpărături se manifestă ca orice dependență: aceste persoane sînt dependente de lucruri noi, de mersul la cumpărături, chiar dacă nu au nevoie și devin depresive cînd nu merg prin magazine. Psihologul April Benson, care se ocupă cu tratarea cumpărătorilor compulsivi, subliniază că dependența de cumpărături este de cele mai multe ori Însoțită de remușcări pentru banii cheltuiți. Dar pentru cumpărătorii compulsivi mersul la cumpărături este, echivalent ca senzație cu mersul la vînătoare. Dependența de cumpărături poate duce la destrămarea familiei, sărăcie, etc. Comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
observa că deși noțiunea de criză pare a duce cu gândul la prezența unor efecte catastrofice, ultimele analize și interpretări nu mai evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În lucrarea „Adolescence et crise, la quete de l’identite” subliniază valențele constructive și traduce criza prin „moment crucial În dezvoltare”, „viraj necesar”, „sursă de schimbare”. Pentru a putea interveni și a transforma o situație de criză Într-o formă nouă, superioară celei anterioare este necesară cunoașterea etapelor pe care le
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pot fi valoroase pentru formularea și testarea de noi ipoteze, având În vedere că nu au beneficiat de o foarte atentă și amănunțită analiză statistică. Totuși, după cum se poate observa, cultura consumului este o puternică forță socială. G. Ritzer (1995) subliniază că banii și puterea de consum reprezintă aspecte importante pentru tinerii care au crescut Într-o societate a cardului de credit. Juliet Schor (1998) evidențiază o altă fațetă a corelației Între anxietate și comportamentul de cumpărare. Dacă Rubinstein dovedea că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dată vreodată unui fenomen cultural este cea privitoare la literatură. Literatura este arta cuvântului. Titu Maiorescu dezvolta conceptul Într-un studiu critic publicat În „Convorbiri literare” la 1867, intitulat „O cercetare critică asupra poeziei române”, unde, plecând de la criterii estetice, sublinia unica trăsătură a literaturii, față celelalte arte, aceea de a nu avea un material „gata (pregătit) pentru scopurile ei. Căci cuvintele auzite nu sunt material ci numai organ de comunicare”. Și avea mare dreptate criticul junimist, dacă avem În vedere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
imitarea naturii În aspectele esențiale, ale omului și vieții, după modelul artistic antic; - o operă clasică vizează deopotrivă latura estetică și etică;gândirea și faptele personajelor au un aspect decorativ, rece și indiferent, fără vreo influență asupra acestora; - creația clasică subliniază necesitatea realizării unei armonii interne a operei, respectarea integrității genurilor și a principiului verosimilității;eroii clasici sunt oameni puternici, proprii lor stăpâni, Își fac mereu datoria, Își Înving propriile sentimente potrivnice. Privită din perspectivă clasică, literatura este rezultatul rațiunii, menită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de care cu siguranță Eminescu nu era străin, caracterizarea lui Heliade din „Epigonii” este justificată: „Munte cu capul de piatră de furtune detunată, / Stă și azi În fața lumii o enigmă nesplicată...” În 1877, Eminescu face o altă apreciere În care subliniază meritele de până la 1840, dar și deruta de după această dată, ând „El deveni din ce În ce mai Închipuit și mai apocaliptic Încât... el au mai trăit ca o primejdie vie pentru orice aspirație adevărată și serioasă” pentru ca În 1881 să afirme că ,,Meritul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării românești” iar acest fapt a fost posibil datorită contactului permanent cu creația populară, criticul adaugă: „Din poezia populară și-a Însușit Eminescu armonia uneori onomatopeică, a versurilor sale”. Întemeietorul Junimii subliniază astfel una din trăsăturile fundamentale ale limbajului poetic eminescian: armonia expresiv - muzicală. În poemul „Luceafărul”, muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se justifica nu numai prin lipsa de unitate ortografică la vremea poetului, ci mai curând prin expresivitatea termenului din „Sara pe deal”. Înlocuirea regionalismului ar avea un efect de anulare a tot ceea ce reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă”. Prima metamorfozare a luceafărului ne trimite Într-un timp primordial; marea nu poate fi decât „mumă”, nu „mamă”(„Iar noaptea-mi este mună” din strofa 33), pentru că ultimul termen aparține În exclusivitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
primei strofe o detașează pe fata de Împărat de lumea pământeană, plasând-o Într-un spațiu aflat În imediata apropiere a lumii astrelor. Pentru a ajunge la acest vers, oarecum abstractizat, Eminescu a renunțat la multe alte versuri menite să sublinieze frumusețea fetei, la epitetele metaforă: „Un grangure de fată...”, „O pasăre de fată...”, „un ghiocel de fată...”, prezente În variantele descoperite În manuscrisele poetului de către cercetătorii de mai târziu. Se află În poem adjective substantivizate, menite să amplifice valoarea expresivă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceștia sunt utilizați mai ales În descrieri, În limbajul-jargon al claselor exploatatoare, tocmai pentru a sugera momentul istoric când se desfașoară acțiunea, Începutul secolului al XIX-lea (1814—1830). Elementele de satiră sunt utilizate pe Întregul parcurs al romanului, fiind subliniate de termeni caracteristici unui limbaj dur, necruțător: Tuzluc „fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”, iar Dinu Păturică spune deschis: „fă-te om de lume nouă, să furi cloșca du pe ouă”. Proverbele, vorbirea populară, rămân
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își arunca masca de aristocrat al spiritului și scoate În evidența brutalitatea tiranului. In actul al III-lea, autorul Înfățișează momentul trecerii Dunării de către oastea otomane, În Țara Românească. Apar Însă În piesă și scene reprezentând armata și poporul român, subliniindu-se ideea că acesta e un popor optimist si viteaz, singurul țel al acestui neam fiind Înfrângerea dușmanului. Actul al IV-lea se compune din trei tablouri, Înfățișând o Întâlnire a sultanului cu căpeteniile lui, un spectacol al actorilor, precum și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1927, Mihail Ralea, Într-un eseu critic publicat În „Viața Românească”, spunea despre autorul „Cuvintelor potrivite” că este „un revoltat anarhic.” În prefața unui volum de versuri apărut În 1960, același Mihail Ralea va reveni asupra afirmației anterioare și va sublinia ceea ce Îl caracterizează pe autorul celebrului „Testament”: „O astfel de structură e aceea a unui revoltat. Revolta poetului pleacă dintr-o paciență lung apăsată, se precizează Încetul cu Încetul, se canalizează. Ea se explică În momentul istoric În care șase
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Versuri de seară”, „Buruieni”, „Mărțișoare”, „Cartea cu jucării”, „Copilărești”, „Prisaca”), izvorăște gingășia, inocența, prospețimea , delicatețea etc. Un univers mărunt e peste tot, atitudinea e de joc, dar meșteșugul poetului e neîntrecut și metafora se insinuează firesc În text pentru a sublinia că esențele cele mari ale vieții există și În lumea măruntă, de cele mai multe ori adevărate și convingătoare și mai statornice, decât În lumea gravă a oamenilor.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1922, p. 19). O critică incisivă a perspectivei sociologice de factură romantic-agrariană poporanistă și țărănistă a venit și din orizontul gândirii marxiste. Constantin Dobrogeanu-Gherea, C. Racovscki, Lucrețiu Pătrășcau și L. Rădăceanu au subliniat erorile de diagnoză și prognoză ale structurii și devenirii societății românești de pe pozițiile poporaniste și țărăniste, aducând clarificări în ceea ce privește caracterul fundamental capitalist al acesteia, procesele de diferențiere, concentrare și pauperizare din lumea satului, necesitatea industrializării țării ș.a. Gânditorii de orientare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ceară și în ce chip să urmărească înfăptuirea vagelor ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cetățeanul deliberează asupra afacerilor de stat, fiindcă deliberarea acolo este posibilă și rodnică” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 128). Opinia publică este o realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate de termeni. Poți răspândi dicționare foarte bune pentru explicarea valorilor de libertate, constituție, democrație printre cetățenii unor societăți întârziate, la fel cum au procedat și misionarii care au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fi respectați etc., să încurajeze copiii și să le acorde afecțiune și recompensă, să nu fie autoritari, să-i lase pe copii să-și dezvolte inițiativele, nu să facă prea multe pentru ei” (McClelland, 1964, apud So, 1990). McClelland subliniază că susține ideea ca națiunile occidentale să injecteze motivații pentru competență (sporirea capacităților) în lumea a treia. Constantin Dobrogeanu-Gherea - „legea epocii dominante sau a orbitării” Unul dintre cei care au dat o formulare aproape canonică ideii că influențele și deci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestea sunt puternic disolutive. Ideea că schimbarea socială indusă de modernizare are deopotrivă efecte negative, de care societatea se apără, sancționează sever paradigma tranziției. După ce corectează teoria obstacolelor (de trecut), încă puternic tributară paradigmei tranziției, Davis propune, cum s-a subliniat, o teorie a baricadelor (de apărare - prin care o societate se apără - Davis, 1987). Teza de bază poate fi formulată ca o întrebare: cum se apără societatea tradițională în fața înaintării valorilor capitaliste? Ideea promovată de Davis este că societățile tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]