36,774 matches
-
apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil dintre raioanele Bolgrad, Ismail și Reni, aflat în Câmpia Dunării. Cea mai mare
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În partea de sud, limanul Ialpug este legat de Lacul Cugurlui printr-un canal strâmt numit „Repedea” ("Repida" în ucraineană) prin care trec peștii. În trecut, limanul Ialpug a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării când acestea depășeau cotele de inundații. Între Ialpug și Cugurlui se află un dig, străpuns de canalul Repedea care străbate tot limanul Cugurlui (sau Covurlui, nume tătăresc
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei, moluște etc. Din cauza faptului că limanul Ialpug este alimentat de apele din partea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei, moluște etc. Din cauza faptului că limanul Ialpug este alimentat de apele din partea de sud
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
apele din partea de sud a Republicii Moldovei, iar apele reziduale au deseori o stare de tratare nesatisfăcătoare, nivelul de poluare a depășit de multe ori limitele admise. În anul 1985 poluarea lacului a dus la moartea unui mare număr de pești, precum și a multor păsări acvatice. În ultimii ani, ca urmare a scăderii nivelului de utilizare a îngrășămintelor minerale și a pesticidelor în agricultura din Republica Moldova și Ucraina, situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Limanul Cugurlui (sau Covurlui, în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Cugurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de Dunăre (în partea de sud) prin canale prin care se varsă surplusul de apă și prin care trec peștii. Între Ialpug și Cugurlui se află un dig, care este tăiat de un canal numit „Repedea” ("'Repida" oficial) care străbate tot lacul Cugurlui până la Dunăre, stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Temperatura apei atinge vara un maxim de 28-30
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
joase și mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman fluviatil din Raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat prin canale cu
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează că, în câțiva ani, a ajuns la 15 de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează că, în câțiva ani, a ajuns la 15 de milioane de indivizi. Limanul Chitai (în , care apare
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
scăzut prin realizarea unui canal care face legătură cu Dunărea. Dat fiind că nu s-a ținut nici-un cont de avertizările biologilor și geologilor, apa s-a eutrofizat (exces de îngrășăminte agricole, materie organică, nitrați și nitriți), devenind improprie vieții peștilor precum chefalul ("Mugil cephalus") sau scrumbia de mare ("Alosa maeotica"), care, anterior, se reproduceau în acest liman, iar apa a rămas prea sărată pentru irigație, ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Având în vedere acest context
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea desecate, și nu aduc în liman prea mari cantități de efluenți agricoli. Aceasta este o situație favorabilă pescuitului și pisciculturii, situație pe care o împarte
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Tatarbunar, fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
între ecuator și paralela de 23°. Cel mai mult timp păsările îl petrec în aer, fiind frecvent la distanțe de mai multe sute de kilometri, depărtare de coastă. Clocesc pe insule izolate, sau maluri stâncoase, înalte. Păsările se hrănesc cu pești, frecvent pești zburători, pe care-i vânează de la ca. 25 de m. înălțime, prin plonjare în apă. Păsările sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani. Ele depun un singur ou, clocit timp de 40 - 46 de zile
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
și paralela de 23°. Cel mai mult timp păsările îl petrec în aer, fiind frecvent la distanțe de mai multe sute de kilometri, depărtare de coastă. Clocesc pe insule izolate, sau maluri stâncoase, înalte. Păsările se hrănesc cu pești, frecvent pești zburători, pe care-i vânează de la ca. 25 de m. înălțime, prin plonjare în apă. Păsările sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani. Ele depun un singur ou, clocit timp de 40 - 46 de zile de ambii
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
În România există, răspândite în 38 de județe, peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone. Și pescuitul din Marea Neagră s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone pește, în 1998, până la 2.026
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone. Și pescuitul din Marea Neagră s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone pește, în 1998, până la 2.026 tone, în anul 2005. Până la sfârșitul anilor 1990, în România existau multe fabrici de conserve și preparate din pește, inclusiv câteva foarte mari, precum cele de la Tulcea, Constanța, Brăila, Galați și București, care asigurau întregul
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
8.000 de tone. Și pescuitul din Marea Neagră s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone pește, în 1998, până la 2.026 tone, în anul 2005. Până la sfârșitul anilor 1990, în România existau multe fabrici de conserve și preparate din pește, inclusiv câteva foarte mari, precum cele de la Tulcea, Constanța, Brăila, Galați și București, care asigurau întregul consum intern și furnizau și mari cantități la export. Începând din anul 1997, rând pe rând, aceste fabrici au intrat în faliment și au
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cele de la Tulcea, Constanța, Brăila, Galați și București, care asigurau întregul consum intern și furnizau și mari cantități la export. Începând din anul 1997, rând pe rând, aceste fabrici au intrat în faliment și au fost închise. Consumul anual de pește din România se cifrează la 70.000 de tone de pește, dintre care doar 20.000 de tone reprezintă producție internă, restul fiind din import. Românii consumă, în medie, circa trei kilograme de pește pe cap de locuitor anual, ceea ce
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
consum intern și furnizau și mari cantități la export. Începând din anul 1997, rând pe rând, aceste fabrici au intrat în faliment și au fost închise. Consumul anual de pește din România se cifrează la 70.000 de tone de pește, dintre care doar 20.000 de tone reprezintă producție internă, restul fiind din import. Românii consumă, în medie, circa trei kilograme de pește pe cap de locuitor anual, ceea ce este cu mult sub media europeană, de 10 kilograme pe an
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
au fost închise. Consumul anual de pește din România se cifrează la 70.000 de tone de pește, dintre care doar 20.000 de tone reprezintă producție internă, restul fiind din import. Românii consumă, în medie, circa trei kilograme de pește pe cap de locuitor anual, ceea ce este cu mult sub media europeană, de 10 kilograme pe an. Numărul de animale, pe ani: (în milioane) În prezent (iulie 2010), în România sunt crescuți 5,1 milioane de porci în ferme și
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]