35,037 matches
-
60, anii crizei, precizează So, A.G. Frank era în America Latină și el a fost cel ce-a diseminat noul sistem de gândire în „lumea vorbitoare de engleză” (apud So, 1990) ca principal colaborator al revistei americane Monthly Review. D. Chirot subliniază că marea criză a sistemului de gândire ilustrat de teoriile modernizării au atins America în anii ’70. Cele trei praguri de eșec ale acestui sistem de gândire (modernist și sincronizant) au fost așadar: a) primul, la începutul secolului XX, context
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de cauze „monumentale”, ci un sistem de „mici diferențe”. Stratificarea mondială pune în discuție „un principiu general conform căruia, în cadrul unei interacțiuni sociale, micile diferențe inițiale sunt întărite, stabilizate și, cu timpul, devin tradiționale” (Wallerstein, 1990, p. 131). A.G. Frank subliniază acest lucru încă și mai răspicat: Dezvoltarea și subdezvoltarea economică sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Amândouă sunt consecința necesară și reprezintă forme de manifestare contemporană a contradicțiilor interne proprii sistemului capitalist mondial” (apud Wallrstein, 1990, p. 131). Expansiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o Europă mai apropiată de cetățenii săi, mai prezentă și activă pe plan internațional. Pactului de stabilitate bugetară (monetară) i s-a atașat un pachet de măsuri cu caracter social privind creșterea economică și crearea unor noi locuri de muncă, subliniindu-se că „politicile macroeconomice și bugetare sănătoase sunt corelate cu creșterea puternică și durabilă a producției și locurilor de muncă”. Conform articolului 13 al Tratatului, Uniunea Europeană va acționa „pentru a combate discriminarea bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a Strategiei Europene de Ocupare a Forței de Muncă. Din punct de vedere economic, realizarea ambițioaselor obiective stabilite la summitul de la Lisabona a fost interpretat ca recunoașterea oficială a finalului modelului social european. Ca răspuns la această observație, s-a subliniat faptul că scopurile-cheie ale Strategiei de la Lisabona sunt asigurarea „continuității viabilității modelului social european”, dar, în același timp, și ajustarea acestuia în funcție de cererile competitivității (Opinion of the European Economic and Social Committee on Improving the Implementation of the Lisbon Strategy
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal promovat în Statele Unite. Constrângerile financiare cu care se confruntă țările est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate spre promovarea unui model social european, și cele de finanțe, adepte ale celui american (Deacon, 2000, p. 152). Referindu-se la Grecia și Spania, J. Alber și G. Standing consideră că, după ce aceste două țări
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
crearea unor locuri de muncă FEOGA - Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă SAPARD Pentru dezvoltarea agriculturii și a spațilui rural FC9 ISPA Pentru dezvoltarea infrastructurii FIC INTEREG (CBC, CADES) Pentru întărirea capacității instituționale. Importanța politicii de dezvoltare regională este subliniată și prin faptul că aceasta integrează trei dintre obiectivele prioritare (Institutul European Român, 2003) ale UE: coeziunea economică și socială, extinderea aplicării principiului subsidiarității și dezvoltarea durabilă. În prezent crearea unui nivel instituțional regional în UE servește nu numai scopului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu atât mai sărac(ă) cu cât proporția populației care trăiește în mediul rural e mai mare. De aceea, pentru dezvoltarea regională a României devine de o importanță deosebită relația dintre zonele urbane și cele rurale, relație ce poate fi subliniată în realizarea planurilor de amenajare teritorial județeană și planurilor de amenajare teritorială națională. Una dintre primele condiții pentru constituirea unei politici regionale consistente este diagnosticarea prin realizarea unei expertize științifice asupra disparităților economice și sociale la nivel teritorial. Orientarea politicii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fond social în 1987, Banca Mondială a organizat un seminar internațional de evaluare a activității acestor instituții. Într-un document intitulat Social Funds: Main Achievements and Weaknesses (Bigio, 1997, pp. 4-6), pe lângă succesele înregistrate de aceste fondurile sociale au fost subliniate și limitele structurale/de contingență ale acestora. Dacă limitele de contingență fac referire la contextul național în care aceste instituții operează, limitele structurale transcend barierele naționale și vizează patru mari domenii: strategiile naționale de reducere a sărăciei - deși este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se întâlnesc, de obicei, bariere culturale, de gen, etnice și religioase pe care fondurile sociale nu le pot depăși întotdeauna și care solicită din partea acestor agenții eforturi speciale, susținute de îmbunătățirea „comunicării sociale”; participarea socială și parteneriatul în dezvoltare - deși subliniază importanța societății civile și a parteneriatului public-ONG în dezvoltarea și implementarea proiectelor comunitare, fondurile sociale au întâmpinat dificultăți în cooperarea cu sectorul public și uneori chiar pot crea conflicte cu ministerele/agențiile publice de resort. De asemenea, managementul acestor fonduri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subcomponentei Schema de dezvoltare socială pentru comunitățile miniere (SDSCM) din cadrul părții B: Atenuarea impactului social, 2004, http://www.frds.ro/indexuri/applicants MINE(romana).html). Ciclul de dezvoltare și implementare a unui proiect Această secțiune urmărește, pe de o parte, să sublinieze ciclul dezvoltării unui proiect susținut prin fonduri sociale, iar pe de altă parte, să furnizeze o schemă generală de realizare a unui proiect la nivel comunitar. Având în vedere specificul fondurilor sociale - și anume focalizarea pe combaterea sărăciei - proiectele dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evaluare formată din opt criterii după ce inițial a fost folosită o grilă cu zece criterii, o comunitate fiind eligibilă pentru finanțare dacă îndeplinește cel puțin trei(patru) din cele opt(zece) criterii. Sandu (2001) face o analiză a acestor criterii, subliniind relevanța lor, dar arătând și principalele limite ale acestora, mai ales cele legate de slaba diferențiere a comunităților în funcție de așezarea geografică și forma de relief, variația materialelor de construcție (munte/câmpie) și a locuințelor și gradul diferit de electrificare de la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai ales cele legate de slaba diferențiere a comunităților în funcție de așezarea geografică și forma de relief, variația materialelor de construcție (munte/câmpie) și a locuințelor și gradul diferit de electrificare de la câmpie la munte. O altă limită a grilei FRDS, subliniată de Dumitru Sandu, este dată de faptul că scopul urmărit de aceasta - sărăcia comunitară - nu se suprapune sărăciei la nivel de gospodărie. În ciuda acestor limite, focalizarea programelor FRDS este cel puțin satisfăcătoare, dovedind că grila utilizată e funcțională (Voicu et
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
20 de ani dedicate implicării comunitare sau participării comunitare, mai ales printre cei implicați în dezvoltare comunitară și specialiștii în tematica dezvoltării. Acestor domenii de cercetare li se pot adăuga contribuțiile aduse de dezbaterile pe tema „capitalului social” care au subliniat centralitatea problematicii bunurilor publice pentru științele sociale și au marcat, mai mult decât orice altă direcție de reflecție pe aceste probleme, importanța variabilelor culturale și sociologice pentru explicarea fenomenelor economice și instituționale de bază. În toate orientările menționate, accentul studiului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
recunoscută și de Calhoun (1991) și Elster (1989), care se plasează pe poziții paradigmatice opuse. Palmaresul metodologic al culturalismului este însă puțin convingător: a fost acuzat de idealism sau de exces de metafizică (Alexander, Smith, 1993), iar rezultatele empirice au subliniat mai degrabă contradicțiile dintre atitudini și comportamente sau incapacitatea de a stabili ordinea cauzării între acestea (McAdam, McCarthy, Zald, 1988). S-a remarcat adesea că participarea socială - indiferent dacă este politică sau voluntară - e mai puternică printre membri clasei mijlocii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărăciei au devenit mai mari și mai dificile”. La nivelul anului 2001 se estimează faptul că 20% din populația globului deține aproximativ 80% din veniturile lumii. Sesiunea recentă a Consiliului Economic și Social din Cadrul Națiunilor Unite din iulie 2004 a subliniat importanța abordării integrate a dezvoltării rurale în lume: „Toate organizațiile din Sistemul Națiunilor Unite sunt chemate pentru a sprijini crearea unor programe pentru dezvoltarea mediului rural”. În cadrul Națiunilor Unite există mai multe agenții sau programe care sunt preocupate de dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetării, crearea unor structuri care să faciliteze dezbaterile între națiuni, adecvarea cunoștiițelor la realitățile concrete. Banca Mondială reprezintă principala forță de mobilizare a resurselor la nivel global pentru susținerea țărilor în curs de dezvoltare. Încă din 1973 documentele Băncii Mondiale subliniază faptul că sărăcia absolută este mult mai pronunțată în mediul rural. Majoritatea săracilor lumii trăiesc în mediul rural: „Aproximativ 800 de milioane de oameni se culcă înfometați în fiecare seară. 70% dintre aceștia trăiesc în zonele rurale”. În 1997 a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
managementul informației și al cunoașterii. Concepte cum ar fi dezvoltarea rurală extensivă (rural extension development) sau extensia agriculturii (agricultural extension) implică dezvoltarea infrastructurii de comunicare, informare și inovare în mediul rural. „Viața la țară” capătă valențe deosebite. Toate documentele internaționale subliniază necesitatea prezervării diversității rurale în vederea păstrării patrimoniului cultural și natural. Acest fapt prezintă, din perspectiva acestor documente, un interes deosebit nu doar pentru mediul rural, ci pentru societate în ansamblu. Ruralul, ca tip de organizare socială, „a fost decretat” ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1843761939</isbn><call-num>Regenstein Regenstein, Stacks HN25 .W53 2004</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(2004), numele acestor indicatori poate fi înșelător, putând adesea ascunde orientarea către dezvoltarea durabilă, calitatea vieții sau dezvoltarea socială. Într-o evaluare globală, Richard Estes subliniază că ei sunt inovatori și au un puternic caracter participativ, implicând un mare număr de oameni. „Acest tip de abordare promovează sentimentul comunității că evaluarea nevoilor, planificarea, desfășurarea și monitorizarea cercetării îi aparțin.” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Estes
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
istoriei) al cărei scop este studiul logicii viitorului. Prospectivă este un termen propus de Gaston Berger pentru a desemna atât reflecția anticipativă, cât și acțiunea pe care acest tip de reflecție o generează. Termenul este folosit în prezent pentru a sublinia libertatea de a „alege” viitorul, care nu predeterminat. Cât despre computerizare și automatizare ca metode moderne de lucru, acestea au constituit încă din 1982 tematica Raportului Microelectronics and Society al cărui scop era analiza impactului psihologic, social și cultural al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
române, care pierduseră, practic, controlul asupra orașului, un pogrom în care au fost uciși 3233 de cetățeni evrei, iar alte câteva mii au fost supuși schingiuirilor, fiind salvați cu multă greutate"9. În al doilea rând, se cuvine a fi subliniat faptul că "tezele" introduse în circuitul științific de Aurel Karețki și Maria Covaci la care ne-am referit pe larg anterior nu au dăinuit doar până la căderea regimului comunist din România, ci, din nefericire, ele s-au perpetuat în anumite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de câștig. Pe acest popor îl voi lua, îl voi duce în Transnistria, unde îi voi da pământul de care are nevoie, chiar 100 pogoane, dacă le poate munci. Voi găsi un număr suficient de gospodari pentru aceasta"36. Așa cum sublinia însă chiar mareșalul Ion Antonescu în cadrul aceleiași ședințe, pe durata războiului o declarație publică în acest sens era exclusă, tocmai pentru a nu periclita drepturile României asupra Transilvaniei de nord. Prin urmare, în toate declarațiile sale oficiale guvernul român a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de conducătorii instituțiunilor sau întreprinderilor numai în scris. Persoanele ce intervin pe alte căi vor fi raportate nominal Marelui Stat Major. 6/. Comisiunile pe cererile ce intră în prevederi, taie cu negru pe cei respinși iar pe cei admiși îi subliniază cu roșu și scriu "admis". Încheie: admis (numărul) evrei pe aceiași filă, semnează Președintele cu toți membrii. Aceste cereri astfel soluționate se vor trimite Comandamentelor Teritoriale. Hotărârea luată pentru fiecare caz va fi scrisă pe cererea respectivă care va fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întreținerii ghettourilor și un ajutor populației locale care poate întrebuința acești meseriași la prețuri rezonabile și aceasta cu atât mai mult cu cât lipsesc complet meseriașii localnici, iar de o problemă a românizării meseriilor nu poate fi vorba. Trebuie să subliniez încă faptul că unitățile militare au rechiziționat de la evrei 10 mașini de cusut, luându-le astfel posibilitatea de câștig. În ghettou mai sunt două orfelinate, la care se găsesc circa 200 copii. Situația orfelinatelor este departe de a fi mulțumitoare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este necesară autorizarea Dv. și vă rugăm să binevoiți a aproba și a dispune eliberarea unei autorizațiuni pe numele susnumitului, prin care să i se acorde dreptul de a se prezenta pentru a controla gestiunea acestor detașamente. Ne permitem a sublinia importanța efectuării acestor controale, deoarece de modul în care sunt întrebuințate fondurile alocate acestor detașamente, depinde în mare măsură bunul mers al lucrărilor ce se efectuează de către ele. Primiți, vă rugăm, Domnule General, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni. PREȘEDINTE Dr. N.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
noianul de depoziții contradictorii. Secția 2-a se informa dar nu acționa. Dacă însă informatorii sau elemente ale unei Companii de poliție și-au depășit în unele împrejurări misiunile care le aveau, aceștia urmează să răspundă personal. * * * Este interesant de subliniat faptul că evenimentele dela Iași au survenit cu totul pe neașteptate și Secția 2-a a fost complet surprinsă. Dispozitivul de informare nu era îndreptat spre asemenea evenimente, cari au constituit începutul măsurilor și abuzurilor comise contra Evreilor. Chiar Biroul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]