35,227 matches
-
propuse si a verifica ipotezele de cercetare am lucrat cu un lor de 114 adolescenți. Din punct de vedere al genului biologic, structura lotului a fost urmatoarea : Din punct de vedere al etapei de scolarizare, structura lotului a fost urmatoarea : Frecventa Procent Vali d IX 42 36,8 XI 72 63,2 Tota l 114 100,0 În cercetare s-a utilizat Inventarul de personalitate revizuit NEO PI-R, care permite măsurarea celor 5 superfactori (dimensiuni generale ale personalității - nevrotism, extraversiune, deschidere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În privința vestimentației, aprecierea hainelor de firmă, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Din punct de vedere psihologic, aceste rezultate ce confirmă ipoteza nr. 1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu dorința frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de ăntreprinderi și oferă bunuri de larg consum sau spectacole de diferite genuri ăși Îmbogățesc continuu strategiile, metodele ș tehnicile, fiind receptivi spre tot ce le oferă posibilitatea interesării, ademenirii, curtării li fidelizării clienților. Strategiile primare ale creativității sunt folosite frecvent și intesiv amintind strategia provocării promovată prin reclamă sub diferite forme prin mass-media sau afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor cumpărători, la telefon sau invitându-i sa cumpere pe Internet. Strategia pluralității perspectivelor În abordarea produselor, a pluralității oportunităților
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și descriu efectele acestora În diferite stadii ale bolilor sau În interacțiune cu alte medicamente. 4) grijă, teamă și atitudine de hiperprotecție crescute În raport cu starea proprie de sănătate. 5) deschidere spre comunicare În acumulare de informații cu privire la tratamente prin lectura frecventă a unor publicații ce oferă astfel de date cum sunt „Formula As”, „Taifasuri” etc., prin oferirea de sfaturi altora prin expunerea directă sau indirectă a propriilor experiențe. Aceste persoane sunt sensibile la relațiile emoționale promovate de personalul companiilor ce vând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că fenomenul toxicomaniei, precum și cel al comorbidității schizofreniei cu consumul de toxice este mai mare În Occident În ceea ce privește substanțele de abuz și este cel puțin la fel de mare În ceea ce privește alcoolul, la nou În țară. Astfel, la noi În țară, cea mai frecventă și cea mai gravă comorbiditate toxicomanică la pacienții schizofreni, care explică și un indice crescut de cronicizare este asocierea comorbidă cu alcoolul. Consumarea cocainei este mai răspândită În SUA decât În Europa. Această informație bine cunoscută În populația generală, reflectă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dificultate chiar și pe specialiștii experimentați dacă nu sunt suficienți de vigilenți În a decela toxicomaniile subliminale practicate de pacienții lor; Toxicomaniile induc foarte des tulburări depresive secundare, foarte rebele la tratament; Netratate toxicomaniile agravează evoluția schizofreniei caracterizată prin spitalizări frecvente, scăderea alarmantă a complianței la tratament, stări de violență, comiterea de acte antisociale, dezinserții sociale; Dubla abordare a acestei duble entități nosoologice care este denumită „dublu diagnostic” a dovedit și dovedește un interes deosebit În această combinație atât nosoologică cât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea să priveasă cerul, dar simțea deasupra capului aceeași lumină albă, incandescentă, orbitoare, și simțea văpaia fierbinte a străzii lovindu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
soluționare a problemei are rezultate nesatisfăcătoare - posibilitățile de a reduce problema se epuizează, efortul continuu nemaiducând la rezultate semnificative. În această situație, problema se retrage din centralitate, trecând în stare manifestă sau chiar în latență. Aceasta este situația cea mai frecventă. Teorema 4: O problemă socială plasată în centalitate/manifestă, după ce își epuizează capacitatea de a fi redusă semnificativ prin efort, este trecută în latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de a pune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse pentru a imagina soluții de viitor. Ei aveau de răspuns la întrebări provocatoare care fie incriminau, fie susțineau eforturile pionierilor modernizării. Interogațiile cele mai frecvente priveau definirea căii de modernizare practicate de elita pașoptistă: poate fi considerată această modernizare ca o dezvoltare „normală”, adică de la fond (practici sociale, deprinderi, comportamente) spre forme (instituții, principii), sau o cale „artificială”, de la forme spre fond? Alte întrebări vizau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
revenit cu forță în prim-plan în cadrul acestei întruniri: la întrebarea „Ce tendințe ar trebui să definească globalizarea astfel încât societățile umane să fie progresiv caracterizate de dezvoltare economică și socială și, totodată, de echilibru ecologic (întrucât recentele și tot mai frecventele dezastre ecologice din ultimii ani sunt cauzate de utilizarea nechibzuită a resurselor planetei exclusiv în vederea dezvoltării economice)?”, răspunsul dat a fost că rolul-cheie îl deține educația. Așadar, teza conform căreia dezvoltarea socială este imposibil de realizat în absența unei educații
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărăcie, care poate fi tras la răspundere, fie că este vorba despre individ, fie de societate. Figura 3. - „De ce există săraci în România?” (cifrele din grafic reprezintă procente din totalul celor care au exprimat o opinie) (BOP, 2003) Atribuirea destul de frecventă a sărăciei lipsei de eficiență a statului în a-i ajuta pe cei în nevoie are, probabil, legătură cu o mentalitate moștenită de pe vremea regimului comunist, când statul era principalul agent care furniza bunăstarea socială. Pe de altă parte, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Voicu, 2004) prezintă stocuri mai reduse de capital social util dezvoltării, preferând, în schimb, implicarea într-o țesătură de relații situate la nivel familiar. Acestea sunt mai puțin utile, așa cum puțin utile sunt și relațiile cu vecinii. În schimb, interacțiunea frecventă cu colegii de muncă și de școală, implicarea activă în viața asociativă și dezvoltarea unor rețele extinse de prieteni cu statusuri cât mai diferite constituie o premisă importantă pentru creșterea individuală, comunitară și socială. În România, atât implicarea în rețele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România ultimilor 15 ani. Oamenii care fac parte din rețelele dense aflate în miezul vieții sociale din scară nu numai că beneficiază de informații mai bune referitoare la problemele scării, ci se și mobilizează mai ușor de vreme ce omogenitatea socială, interacțiunea frecventă și constantă și împărtășirea acelorași griji le-au sporit angajamentul față de normele responsabilității sociale și sentimentele de încredere și de reciprocitate. Majoritatea liderilor și a participanților activi în inițiativele colective sunt recrutați prin aceste rețele sociale centrale. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
139 în urban (50,4% din totalul orașelor) și 136 în rural (5,5% din comune). În mediul urban aproape 25% din totalul programelor sunt de tip rezidențial, iar 19% sunt cantine sociale și funcționează de dinainte de 1989. Cele mai frecvente servicii de tip nerezidențial altele decât cantinele sociale sunt serviciile de asistență socială la domiciliu pentru persoanele vârstnice sau persoanele cu handicap, centrele de zi pentru copii sau pentru vârstnici și adăposturile de noapte pentru persoanele fără locuință. Caracterul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de activitatea permanentă a instituțiilor evidențiază prioritatea acordată problematicii sărăciei și incluziunii sociale. Pe de altă parte, abordarea prin programe permanente are și efecte negative, în principal: 1) dependența realizării obiectivelor de existența instituțiilor responsabile în condițiile reorganizării acestora relativ frecventă; 2) lipsa de flexibilitate în implementarea unor proiecte specifice care nu necesită neapărat o abordare permanentă. Stadiul de realizare al programelor și proiectelor Din totalul de 207 programe sau proiecte analizate, 2% nu sunt aprobate, 6% sunt în curs de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și proiecte sunt finanțate de la bugetul central, 57% sunt (co)finanțate din surse externe, 14% din surse de la bugetul local și 11% din veniturile proprii ale instituțiilor. În cazul programelor/proiectelor bugetate din mai multe tipuri de surse, cele mai frecvente situații sunt cele în care fondurile europene sunt acompaniate de fonduri de la bugetul central. Sursele de finanțare externe sunt foarte diverse. Totuși, cele mai frecvente surse externe de finanțare a programelor și proiectelor implementate în vederea atingerii subobiectivelor PNAinc sunt: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale instituțiilor. În cazul programelor/proiectelor bugetate din mai multe tipuri de surse, cele mai frecvente situații sunt cele în care fondurile europene sunt acompaniate de fonduri de la bugetul central. Sursele de finanțare externe sunt foarte diverse. Totuși, cele mai frecvente surse externe de finanțare a programelor și proiectelor implementate în vederea atingerii subobiectivelor PNAinc sunt: 1) în 36% din totalul de programe și proiecte sunt menționate sursele europene, cu precădere PHARE, urmate de BERD, BDCE, DFID, alți donori bilaterali din cadrul Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementare Pentru marea majoritate a programelor și proiectelor analizate, instituțiile guvernamentale au creat un sistem instituțional care să se ocupe de procesul de implementare; doar pentru implementarea a aproximativ un sfert nu a fost creat un sistem instituțional. Cel mai frecvent, (23,6% din cazuri) a fost creată o unitate sau echipă de management/implementare a programului/proiectului. A doua opțiune ca frecvență a fost crearea unei direcții (18,8%), a unui grup interdepartamental stabilit prin ordinul conducătorului instituției (11,5
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a programului/proiectului ori de o direcție. Procesul de monitorizare vizează: pentru 73% din programe/proiecte rezultatele obținute, în 67% din cazuri activitățile desfășurate, în 64% respectarea termenelor și în 53% din cazuri modul de gestionare a fondurilor. Cea mai frecventă combinație este compusă din monitorizarea rezultatelor și cea a activităților desfășurate. Respectarea termenelor de implementare Conform reprezentanților instituționali intervievați, în octombrie 2004, termenele stabilite au fost respectate pentru 87% dintre proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2004, termenele stabilite au fost respectate pentru 87% dintre proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În 13% din cazuri termenele au fost depășite, în majoritatea cazurilor din cauza absenței sau întârzierii fondurilor. Depășirea termenelor este mai frecventă (atinge 16%) pentru programele/proiectele nepermanente care sunt implementate de o unitate de implementare/management. Atingerea obiectivelor Spre deosebire de respectarea termenelor de implementare, evaluarea atingerii obiectivelor este mult mai rară. Pentru 39% dintre programe și proiecte nu există o evaluare a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu există o evaluare a măsurii în care acestea și-au atins sau nu obiectivele; 50% dintre programe/proiecte și-au atins toate obiectivele, în timp ce restul de 11% și-au atins doar parțial obiectivele. Atingerea parțială a obiectivelor este mai frecventă pentru programele permanente (30%), principalele motive invocate fiind diminuarea și/sau întârzierea fondurilor alocate de la bugetul de stat. De altfel, există o corelație statistică semnificativă între depășirea termenelor și atingerea parțială a obiectivelor. Succese instituționale Aproximativ o treime dintre programe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întâi apar pe degetele picioarelor niște puncte negre-roșiatice, cu grave dureri mușchiulare și urinare, în urmă picioarele se mumifică. Aceste simptome mi s'au comunicat de doctorul dispensarului că se găsesc la aproape jumătate din cei internați. De asemenea, sunt frecvente cazuri de tuberculoză pectorală. Aceștia, cu toate că sunt separați, nu primesc nici o îngrijrie medicală, întrucât lipsesc cu desăvârșire medicamentele. 5. Îmbrăcăminte. 90% din cei internați sunt îmbrăcați în zdrențe, producând o impresie oribilă. Hainele ce le-au avut le-au dat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
posibilități multiple de răspuns, al celor de ierarhizare și al celor de comparare în perechi); -să asigure un anumit grad de discriminare, astfel încît unor situații diferite să le corespundă categorii diferite de răspunsuri. Exemple Care sînt problemele cele mai frecvente cu care se confruntă managerul unei instituții educaționale? (întrebare deschisă) Aveți de rezolvat teme în timpul vacanței de vară? (întrebare închisă cu răspuns dihotomic) 1.Da. 2.Nu. Cea mai importantă problemă a școlii dumneavoastră este (alegeți o singură variantă de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
limite specifice și trebuie să respecte criterii de formulare, de care depinde calitatea globală a testului (pentru detalii, vezi Radu, 2000). În elaborarea unui test docimologic trebuie avută în vedere complementaritatea și dificultatea gradată a tipurilor de itemi. Cea mai frecventă eroare în interpretarea coeficientului alfa Cronbach este aceea că se confundă consistența internă cu validitatea de construct: deși este un bun estimator al fidelității unui instrument, acest coeficient nu garantează faptul c. instrumentul măsoară o singură dimensiune comportamentală (Gliner și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nici nu expediază date importante în înțelegerea particularităților temei. 5.2. Prezentarea contextului teoretic al problemei cercetării Un raport de cercetare trebuie să includă o sinteză a principalelor contribuții teoretice în domeniu, cu accent pe problema vizată. Una dintre erorile frecvente în redactarea raportului de cercetare este slaba conectare a suportului teoretic cu proiectul de cercetare realizat. Relațiile între punctele de vedere discutate în suportul teoretic și cercetarea propriu-zisă trebuie marcate în mod explicit. Maniera de prezentare a datelor teoretice relevante
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]