37,224 matches
-
de vitalitate. De cele mai multe ori metafora se banalizează din cauza excesului de ornamente lexicale. Monotonia generală este uneori întreruptă de anumite scene dramatice, dar și atunci gestica unor personaje precum Socrate, Oedip, Agave sau Mihnea cel Rău pare ușor artificială. În proza din Icoane și priveliști (1926) și Icoane din Bosfor (1932) scriitorul folosește aproximativ aceleași tehnici ca în poezie. Este remarcabilă abilitatea de a crea atmosferă în povestirile de război, impresiile de călătorie rămânând marcate de același descriptivism vetust. Romanul Moartea
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
legendei întemeierii Moldovei. Zimbrul este personificat prin căpetenia unei hoarde de tătari care o răpește pe Branda, viitoarea soție a lui Bogdan, succesorul la tron al lui Dragoș Vodă. Activitatea lui I. este întregită prin câteva povești și scrieri în proză pentru copii: Dracul păcălit (1941), Comoara de sub stâncă (1942) și Fântâna fermecată (1945). SCRIERI: Balade, Craiova, 1919; Sub zidurile Troiei, Craiova, 1920; Umbre peste ape, Craiova, 1923; Cosânzeana, Craiova, 1924; Icoane și priveliști, Arad, 1926; Elegii și poeme, Craiova, 1928
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
Radical”. În același an semnează versuri în „Bilete de papagal” și în „Ramuri”. După instalarea în București, va frecventa cercul Sburătorul, concomitent apropiindu-se de grupul din jurul revistei „unu” (la care, în 1932, e redactor responsabil). Mai colaborează cu versuri, proze scurte, „reportaje”, note și traduceri din lirica lui Maiakovski la „XY”, „SO4H2”, „Rod”, „Bobi”, „Omul”, „Caravana”, „Vitrina literară”, „Munca literară”, „Azi”, „Societatea de mîine”, „Caiet”, „Meridian”, „Reporter”, „Șantier” ș.a. În 1931 era anunțată tipărirea romanului Triunghiul de foc, ce ar
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
1946-1952) și liceul (1953-1956) le-a făcut la București, unde va urma și Facultatea de Medicină, absolvită în 1962. D. activează un timp ca medic psihiatru, apoi, din 1965, este cadru didactic la Institutul Medico-Farmaceutic din București. A debutat cu proză în 1965, în „Tribuna”. Volumul de povestiri cu care tânărul medic debuta în 1969, Diminețile bătrâne, prefigura, ca manieră și tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspirația „totalității” spre a surprinde doar zbaterea individului
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
poznele părinților și bunicilor, iar copiii, ființe ce dețin secretul înțelepciunii totale, stăvilesc cu greu excesele prea venerabililor înaintași. Dar virtualitățile, anunțate și finalizate parțial în nuvele, își găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel aceluiași crez al prozei discontinue, aspirând la autenticitatea maximă ce nu poate fi obținută cu mijloacele „literaturizante” ale prozei tradiționale, autorul încearcă aici sondarea unui sentiment, în genere, penibil: gelozia. Asemănătoare până la un punct, așa cum s-a remarcat, cu romanele lui Camil Petrescu și
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
excesele prea venerabililor înaintași. Dar virtualitățile, anunțate și finalizate parțial în nuvele, își găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel aceluiași crez al prozei discontinue, aspirând la autenticitatea maximă ce nu poate fi obținută cu mijloacele „literaturizante” ale prozei tradiționale, autorul încearcă aici sondarea unui sentiment, în genere, penibil: gelozia. Asemănătoare până la un punct, așa cum s-a remarcat, cu romanele lui Camil Petrescu și Anton Holban, această carte descrie drama morală a sculptorului Emil, care, pornind de la premise false
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
conferă romanelor lui D. veridicitate artistică, atestându-le capacitatea de a surprinde încleștarea dintre stihiile interioare ale subconștientului și datele existenței obiective. Macul galben (1980) și Cu drag, pentru Monica (1991), culegere de nuvele pentru copii, se integrează parțial universului prozei sale. SCRIERI: Diminețile bătrâne, București, 1969; Fete și băieți, București, 1971; Pribegi, noi visam, București, 1973; Vara, București, 1976; Macul galben, București, 1980; Cu drag, pentru Monica, București, 1991. Repere bibliografice: M. Iorgulescu, Nașterea unui prozator, RL, 1969, 50; Damian
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
polemică. Pe autor îl interesează nu atât lucrurile în sine, cât reacțiile, rezonanța la aceste lucruri, nu atât cauzele, cât efectele și aparențele generatoare de înțelesuri revelatoare. Pune un accent deosebit pe componenta imaginativ-rațională a actului de creație, explorează virtuțile prozei și ale eseului, apelează frecvent la metafora paradoxală și la mit, la fragmentarism și ambiguitate, la literalitate și intertextualitate. În concepția sa, poetul modern „trebuie să stea între mit și reportaj, între notarea, pătrunderea faptului crud și încercarea de a
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
o cooperativă (1954-1965), muncitor tipograf (1965-1969), tehnician la o cooperativă, fiind reabilitat la sfârșitul anilor ’60. Emigrează în RF Germania în 1984, în 1986 stabilindu-se în SUA. Debutează în 1960, în „Luceafărul”, dar în volum publică abia în 1970 proza umoristică Locatarii din Strada Fecioarei. Recunoașterea și-o va câștiga însă datorită genului de aventuri, intrigă și spionaj, mergând pe o filieră franțuzească, de tipul romanelor de capă și spadă. Cele mai importante realizări ale scriitorului, evocări axate pe Evul
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
colaborare cu Radu Bărbulescu), München, 1987; Milionarii, București, 2000; Jurnal de exil, București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, Ioan Dan, „Locatarii din Strada Fecioarei”, CL, 1970, 2; Mircea Constantinescu, „Curierul secret”, RL, 1974, 13; Valentin Tașcu, Arheologia spiritului sau Proza istorică, ST, 1977, 1; Paul Dugneanu, Roman istorico-umoristic, LCF, 1977, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 181-182; Mircea Constantinescu, „Stăpânii golfului”, RL, 1982, 3; Micu, Scurtă ist., III, 133; Popa, Ist. lit., II, 674; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 107-109; Andrei Milca
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a vieții cotidiene a ceferiștilor din același spațiu geografic. Tehnica e cea a povestirii cu „sertare”, romanul având mai multe filoane tematice. Romanul următor, Când caii
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
nivel teoretic demonstrația se arată imprecisă, confuză și adeseori marcată ideologic, în schimb intuițiile la lectura unor texte de Petru Dumitriu, Zaharia Stancu sau Marin Preda rămân în parte valabile. Încercări de analiză literară (1956) și Direcții și tendințe în proza nouă (1963) confirmă interesul lui D. pentru proza contemporană. Criticul analizează ideile operelor literare mai cu seamă prin prisma evoluției personajelor și compară mereu imaginea literară cu realitatea înfățișată, introducând astfel esteticul în climatul existențial. Eseurile din Intrare în castel
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
adeseori marcată ideologic, în schimb intuițiile la lectura unor texte de Petru Dumitriu, Zaharia Stancu sau Marin Preda rămân în parte valabile. Încercări de analiză literară (1956) și Direcții și tendințe în proza nouă (1963) confirmă interesul lui D. pentru proza contemporană. Criticul analizează ideile operelor literare mai cu seamă prin prisma evoluției personajelor și compară mereu imaginea literară cu realitatea înfățișată, introducând astfel esteticul în climatul existențial. Eseurile din Intrare în castel (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) militează, pe urmele lui
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
operelor literare mai cu seamă prin prisma evoluției personajelor și compară mereu imaginea literară cu realitatea înfățișată, introducând astfel esteticul în climatul existențial. Eseurile din Intrare în castel (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) militează, pe urmele lui E. Lovinescu, pentru modernizarea prozei românești. D. crede a descoperi un sens al evoluției de la romanul interbelic, ce miza pe rafinarea analizei și boicota cu frivolă indiferență istoria, la cel postbelic, în fața căruia se deschid și porțile tragicului: distincția poate fi subtilă și pătrunzătoare, dar
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
Eseu despre măștile jocului (1971). Constatând că ideile teoretice ale lui Călinescu se reflectă deseori în romanele sale, D. are de fapt în vedere globalitatea operei atunci când demonstrează coerența universului fictiv, dincolo de varietatea manifestărilor exterioare. Ceea ce pare să confere unitate prozei lui Călinescu este viziunea comică exuberantă, căreia i se subsumează textele, voioșia structurală cu rădăcini în atitudinea olimpiană a lui Maiorescu. Inaptitudinea pentru tragic, ca și fixismul caracterologic clasicizant îl împiedică pe Călinescu să acorde atenție personajelor complexe, care nu
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
Böll, Bertolt Brecht ș.a. și a prefațat scrieri de F.M. Dostoievski, K. Fedin, G. Călinescu, Gala Galaction, I.M. Sadoveanu, Zaharia Stancu. SCRIERI: Generalitatea și individualitatea ideii operei literare, București, 1955; Încercări de analiză literară, București, 1956; Direcții și tendințe în proza nouă, București, 1963; Intrarea în castel, București, 1970; G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, București, 1971; ed. (La ora 12, ziua), București, 1995; Fals tratat despre psihologia succesului, București, 1972; ed. București, 1995; Duelul invizibil. München XX sau Puterea
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
din Moldova (1987) pentru traducerea epopeii Ramaiana. La început, D. s-a afirmat ca scriitor pentru copii, prin plachetele de versuri Ce-a fost în pădure (1954), Sputnicul - steluța noastră (1959), Povestea bobului de grâu(1962), precum și prin volumele de proză O scrisoare călătoare (1960) și În scrânciobul vântului (1964). Cunoscător al sufletului infantil, scriitorul îi inițiază pe micii cititori - folosind calea ludicului - în tainele și rosturile lumii (Dor de mamă, 1967). În poezia pentru maturi (Vase comunicante, 1969, Am vrut
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
la „Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc. În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanți Eu port această ființă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta (1980) va reprezenta o cotă de altitudine în creația sa. Inspirându-se din viața satului contemporan, D. este interesat mai mult de universul trăirilor intime, afective ale țăranilor, decât de transformările mediului rural. Bătrânul Irimie își presimte
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
central), fără a izbuti însă transfigurarea epicului într-o perspectivă de anvergură. În volumul de povestiri și nuvele Sfârșit de vară (1984), sunt transcrise momente de viață într-o manieră neorealistă: cadre austere, eroi ce se prăbușesc în singurătatea sinelui. Proza ridică faptul banal, aparent plat, la valențele alegorice ale unor semnificații existențiale. Ca traducător din italiană și-a manifestat preferințele pentru autorii contemporani - prozatori și poeți -, selectați din aceeași zonă de preocupări literare: Rolando Certa, Oliver Friggieri, Federigo Tozzi, Mimmo
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
Portrete de familie”, O, 1978, 18; Cornel Ungureanu, „Portrete de familie”, RL, 1978, 19; Nicolae Oprea, Simptomele debutului, VR, 1978, 4; Valentin Tașcu, Personaj și istorie, CRC, 1981, 11; Andrei Roman, Rigoare și originalitate, LCF, 1981, 16; Mircea Muthu, Orele prozei, TR, 1982, 47; Petru Poantă, Radiografii, II, 169-173; „Sfârșit de vară”, TR, 1984, 36; Valentin Tașcu, „Sfârșit de vară”, ST, 1984, 11; Mircea Popa, „Pisica de Eritreea”, CNT, 1987, 6; Ulici, Lit. rom., I, 430-431; Cosma, Romanul, II, 164-165; Dicț
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
și 19 octombrie 1876. Apariția intermitentă mărturisește existența zbuciumată a gazetei în concordanță cu aceea nu mai puțin neliniștită a redactorului, N. T. Orășanu. Camuflat în primii ani sub pseudonime diverse, acesta recunoștea în 1871 că redactează periodicul. Versurile și proza publicate aici se apropie de buna tradiție a scrisului satiric românesc ilustrată de V. Alecsandri, B.P. Hasdeu, Anton Bacalbașa și I.L. Caragiale. Ceea ce individualizează revista între publicațiile satirice ale vremii, în afara nivelului literar onorabil, este atitudinea politică. D. se situează
DARACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286687_a_288016]
-
comentariu la Note și impresii de G. Ibrăileanu reprezintă debutul lui Pavel Dan. Poezia este reprezentată prin Emil Giurgiuca (Dimineață de primăvară), Cornelia Buzdugan, G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, Teodor Murășanu, I. Constantinescu-Delabaia, Augusta Dragomir, Traian Ieremici, Grigore Popa, J. Murgu. Proză semnează Ion Agârbiceanu (În noapte, Fructul oprit, Solomon împărat), Victor Papilian (Un acuzat zâmbi), Pavel Dan (Ursita), Ion Munteanu, iar Al. Ciura publică pagini de memorialistică (În străini, din ciclul Amintiri din Blaj). Revista mai conține studii și articole privind
DARUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
Povestiri despre Cuza Vodă, București, 1983; Caietul de citire, București, 1986; Iubirile Iuliei Hasdeu, București, 1992; Renașterea unui nume, București, 2002. Ediții, traduceri: Iulia Hasdeu, Mademoiselle Maussade. Domnișoara Ursuză, tr. B. P. Hasdeu, București, 1970, Prințesa Fluture, București, 1972, Versuri. Proză. Corespondență, pref. edit., București, 1976, Scrieri alese, pref. edit., București, 1988, Destăinuiri, București, 1992, Năzdrăvăniile Denisei, București, 1997, Fluierașul de os, București, 1998, Muguri de aprilie, București, 1999, Basme și legende, București, 2000, Bourgeons d’Avril, ed. bilingvă, București, 2000
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
leapădă curând și straiele ostășești, intrând slujbaș la Oficiul de poduri și șosele din Bistrița sau ca „impiegat” la un tribunal. Cum provincia i se pare prea constrângătoare pentru aspirațiile pe care le nutrește, se decide să descindă în București. Prozele lui trezesc imediat interesul - în primul rând al lui Camil Petrescu -, iar pamfletele, de o violență ieșită din comun, îl fac temut, dar îi aduc și necazuri. În urma unui proces de lezmaiestate (îl atacase violent într-un articol ce a
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]