35,501 matches
-
suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene, închizând ochii copiilor. Noapte bună, copii ! AMURG DE TOAMNĂ Înserarea se întindea ca un văl de pânză de păianjen care ascundea pe jumătate lucrurile... Soarele, cufundat de mult în asfințitul vânăt, trimitea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
În tron, stătea un rege cu plete aurii și cu barba poleită. El era palid și supărat că și-a pierdut puterile și tronul îi va fi luat de Regina Toamnă. Deodată, își făcu apariția caleașca cu Regina Toamnă. Ea coborî din bostanul fermecat cu coșul plin cu roade, iar când a intrat în împărăție, toți i s-au închinat. Slujitorii sunt pedepsiți de vraja ei.Toți se tem. Până când și mie îmi era frică să nu mă vestejească. Dar Ea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
spui minunate povești. Privesc pe geam afară la dansul amețitor al steluțelor de nea, în lumina unui bec. Încep a trece sănii cu copii pe uliță. Pe derdeluș, se aud clinchete de zurgălăi, bucurie multă și veselie. În curând, seara coboară încet peste satul amorțit de frig. Copiii, obosiți și înghețați, dar fericiți că au putut să se veselească de bucuriile iernii, se întrec spre case pentru a se cuibări în patul moale și călduros de lângă sobă. PRIMĂVARA A venit primăvara
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și idei între colegi. Eram încântat că încep școala, că-mi fac din nou un program. Clopoțelul a sunat de plecare. Încă o zi de școală, încă o zi din viața de elev ! Lucian Ambăruș SFÂRȘITUL UNEI ZILE DE TOAMNĂ Coboară umbrele înserării. Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase păsărele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene, închizând ochii copiilor. Noapte bună, copii ! CAP. II ANIMALE FRAM, URSUL POLAR Vă voi istorisi povestea tulburătoare a unui ursuleț din ghețurile polare, o îmtâmplare ce explică marea nevoie de căldură maternă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
frumoase și cu parfumuri în ele și eu am ales una mică cu parfum de trandafir. Este aproape ziuă, steluțele și luna trebuie să plece, așa că trebuie să părăsesc planeta florilor de toate culorile. Mădălina Găgăuțu OPRIȚI PLANETA, VREAU SĂ COBOR ! Seara se lasă peste satul tăcut și plin de farmec, după o zi teribilă de vară. Cerul este senin și prima stea apare pe boltă, parcă rătăcită, căutându-și suratele. Una câte una încep să se aprindă și ele, umplând
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la Carul Mic sau Carul Mare duc cu ele veșnicia!... Vrăjit de muzica lor fermecată am hotărât deodată să cred în stele, imaginându-mă un mag călător printre ele și am rostit aproape inconștient formula vrăjită: «-Opriți planeta, vreau să cobor!...»’’ Cineva mi-a ascultat ruga și iată-mă poposind răzleț printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
va mai vedea. Prima planetă pe care o vizită ea și cartea magică fu o planetă unde totul era de cleștar, copaci, locuințe, dar nu locuiau oameni ai cărții, aceștia fiind tot din cleștar. Alice, văzând aceste minunății, vru să coboare să exploreze această lume nouă, dar cărticica o opri, spunându-i că împăratul pe care se află cărțile și locuințele lor este foarte fragil și nu este obișnuit cu greutatea, s-ar sparge și nimeni nu va mai putea să
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și te lasă să te bucuri de melancolie. Am înțeles acum că aceste suflete sunt ca și al meu, proaspete și visătoare, probabil de aceea stau aici și par așa de luminoase. Dar ce se vede ? O lumină mă orbește, coboară blând, se lasă încet în jos, mă ia în brațe și îmi dăruieșteatâta fericire. De unde vine oare această lumină ? Să fie oare din Împărăția Florilor ? S-au hotărât ea-culoarea și ea-muzica să mi ducă sufletul departe, departe în universul pur
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
dintotdeauna și în fiecare dimineață când mă trezeam, acum tristă, ardoarea de a începe o nouă zi pentru a putea fi alături de el, nu o mai simțeam. O luminiță imensă pătrundea în sufletul gol care ardea ca un meteorit ce cobora agale pe cer.(era BUNICUL meu ). Acum, stând în banca școlii, simt cum el mă ajută să scriu această compunere, chiar dacă este mort doar de o zi, căci eu nu-l voi uita niciodată. Iar ceea ce fac este pentru bunicul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe mulți dintre servitorii credincioși ai Domnului, Îi vom face să-și schimbe rugăciunile În blesteme, până când vom dispărea din bunul ținut unde mergem”5. Dacă, pe de altă parte, Îl slujeau pe Dumnezeu Îmbunătățindu-și soarta, Dumnezeu Își va coborî privirea spre ei și Îi va răsplăti. Dacă elevii Învață astăzi despre Îndrăzneala și sacrificiile acestor bravi și umili servitori ai Domnului, aceștia nu au fost Întotdeauna atât de bine priviți de contemporanii lor. Unii, cum ar fi arhiepiscopul Richard
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să ne bucurăm acum și să plătim mai târziu. Mulți americani trăiesc cu mult peste posibilitățile lor și se Îneacă În datorii - ceea ce perpetuează comportamentul narcisist despre care Lasch și Postman au observat că se generalizează În societatea americană. A coborât oare visul american de pe piscul odată Înalt, unde combina escatologia creștină cu utilitarismul iluminist și comportamentul rațional și a devenit un vis de a avea noroc? Din câte se pare, pentru un număr crescând de americani, răspunsul este da. Răsplata
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Gh. P. doi: Da, tov. Pavel, m-ați salvat din brațele... Ciocoimii... Gh. P. unu: Nu, nu eu. Partidul. Hai, du-te și să nu mai aud că... ți-e frig... (amîndoi rîd șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne îi treceau prin minte! Și ce bine știa să mascheze adevărul! Gh. P. doi: Păi asta era nebunia! Că oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate... Și-atunci, puneau
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
poziția de absolutiv; marginalizarea pacientului în absolutiv în poziția de oblic (dativ, locativ, instrumental), precum și funcțiile acestuia: crearea de pivoți, detranzitivizarea semantică și sintactică. Observații convergente formulează Polinskaja și Nedjalkov (1987: 244), care arată că antipasivul este motivat sintactic: acesta coboară obiectul direct inițial la un statut mai jos, asigurând o coreferință mai bună a "urmelor" în șiruri de propoziții; antipasivul nu elimină statutul de controlor al coreferinței pe care-l are obiectul, ci îi împuținează proprietățile de controlor, subiectul preluând
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se îndrepta, a se întoarce, a se învârti, a se mișca, a se opri, a se plimba, a se prăbuși, a se prăvăli, a se rostogoli, a se roti, a se sui, a se urni (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) coborî, a (se) urca (derivate); ● nereflexive: a ajunge, a aluneca, a ateriza, a cădea, a fugi, a ieși, a intra, a pătrunde, a pleca, a reveni, a sosi, a veni (primare); a demara, a glisa, a încetini, a trece (derivate). Verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o clasă la alta). Cu excepția verbelor mucegăi, putrezi, râncezi, rugini și trece
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
starea finală, iar cele fără se, pe proces −: Mâncarea se arde ("o să fie arsă, necomestibilă") Hârtia arde ("este pe cale să se ardă, produce flacără") Ion s-a urcat pe Casa Poporului ("a ajuns deja") Ion a urcat pe munte ("acum coboară/a ajuns deja înapoi"). (d) O altă ipoteză care poate fi eliminată este și cel mai des invocată în bibliografie (vezi supra, 6.1.1.): cauza internă determină alegerea formei nonreflexive, iar cauza externă determină alegerea formei reflexive. După cum a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lângă insulă din cauza furtunii Rădăcinile se ancorează adânc în sol ca urmare a vântului puternic Căpița de fân a ars de la o țigară aruncată Mâncarea s-a ars din neglijență Coada motanului (se) cangrenase de la o mușcătură de câine Leul coboară din cauza crizei Ion nu se coboară la nivelul lor pentru că este orgolios Alunița a copt din cauza leziunilor Fructul s-a copt înainte de vreme din cauza căldurii Lingurile de metal (se) coclesc de la apă Vaporii de apă condensează din cauza temperaturii scăzute Gheața
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ancorează adânc în sol ca urmare a vântului puternic Căpița de fân a ars de la o țigară aruncată Mâncarea s-a ars din neglijență Coada motanului (se) cangrenase de la o mușcătură de câine Leul coboară din cauza crizei Ion nu se coboară la nivelul lor pentru că este orgolios Alunița a copt din cauza leziunilor Fructul s-a copt înainte de vreme din cauza căldurii Lingurile de metal (se) coclesc de la apă Vaporii de apă condensează din cauza temperaturii scăzute Gheața se condensează în particule minuscule din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a se aglutina, în limbajul tehnic, chimic, lingvistic, precum și în utilizările metaforice: Serul de control/Hematiile aglutinează Petele roșii de pe Jupiter/ Particulele/Sensurile cuvintelor/ Conflictele umane se aglutinează. Cele patru verbe care denotă configurația spațială (ancora, înțepeni) și mișcarea direcționată (coborî, urca) reprezintă o subclasă destul de insolită între verbele cu alternanță cauzativă și cu variație reflexiv/nonreflexiv, agentivitatea/tipul de cauză fiind neimportante în acest caz. Toate presupun prezența (implicită a) unui Locativ, criteriul încadrării lor în clasa inacuzativelor fiind localizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate face este disponibilitatea mai mare a formelor reflexive de a fi folosite cu sensuri deviate: Ungaria se ancorează în proiectul "Blue Steam" Imperfectu' se ancorează în sinergia faptelor Cel care învață se ancorează de ceva cunoscut "Înaltul" Năstase se coboară la lupta de jos Gândul nu se coboară acolo unde aude prea multă vorbă Conexiunea la internet se înțepenește PSD se urcă pe valul lui Băsescu. Prin urmare, pe lângă imposibilitatea de a aplica vreuna dintre analizele propuse în bibliografie la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexive de a fi folosite cu sensuri deviate: Ungaria se ancorează în proiectul "Blue Steam" Imperfectu' se ancorează în sinergia faptelor Cel care învață se ancorează de ceva cunoscut "Înaltul" Năstase se coboară la lupta de jos Gândul nu se coboară acolo unde aude prea multă vorbă Conexiunea la internet se înțepenește PSD se urcă pe valul lui Băsescu. Prin urmare, pe lângă imposibilitatea de a aplica vreuna dintre analizele propuse în bibliografie la întreaga clasă de verbe inacuzative din română care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbelor din limba franceză (A) și al celor din italiană (B) care selectează auxiliarul être/essere. Subclasele semantice sunt păstrate de la autorul citat. (A) aller 'a merge, a se duce', apparaître 'a apărea', arriver 'a sosi, a ajunge', descendre 'a coborî', devenir 'a deveni', entrer 'a intra', intervenir 'a interveni', monter 'a urca', mourir 'a muri', naître 'a se naște', partir 'a pleca', rentrer 'a se întoarce', rester 'a rămâne, a sta', retourner 'a se înapoia, a se întoarce', revenir 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a se roti, a se învârti', incespicare 'a se poticni', rimbalzare 'a sări', ritornare 'a se întoarce', rotolare 'a se rostogoli', ruzzolare 'a se rostogoli', salire 'a se ridica', saltare 'a sări', sbarcare 'a debarca', scappare 'a scăpa', scendere 'a coborî', scivolare 'a aluneca', smontare 'a se dezasambla', uscire 'a ieși', venire 'a veni', volare 'a zbura'; (c) verbe de timp și de aspect: cessare 'a înceta', cominciare 'a începe', continuare 'a continua', durare 'a dura', finire 'a se sfârși', iniziare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este ieșit în oraș cu prietenii Ion e căzut la pământ Articolul e apărut în ziarul de ieri Ion e dus la cumpărături Ion e suit pe acoperișul casei Ion e urcat pe o scară ca să mănânce cireșe Ion e coborât în fața casei Ion e născut în luna august Bunicul lui e mort17 încă din 2000. Iordan (1973) analizează problema valorii duble, verbală și adjectivală, a participiului în latină și în limbile romanice. Autorul are în vedere două tipare de construcție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]