36,294 matches
-
români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Școala cu predare în limba română din satul Broscăuții Vechi a fost închisă de către autoritățile sovietice în perioada anilor '60-'70 ai secolului al XX-lea. În anul 1969 s-a construit aici o fabrică de cărămidă. Începând
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
germană, ruteană sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Davideni a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Mai trăiau în comună numeroși ucraineni,de asemenea polonezi, germani și evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
acordul menționat, germanii locali au fost "repatriați" cu consimțământul autorităților sovietice pe teritoriul celui de Al III-lea Reich. Numeroși locuitori, români și de alte neamuri, au fost supuși la persecuții politice și deportari. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. De îndată după recucerirea de către armata română în alianță cu trupele germane, în acord cu ordinele regimului Antonescu, evreii concentrați în localitate (care ajunseseră în 1941 la un număr de 687) au fost scoși din casele
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
și alte violențe, și trimiși, împreună cu majoritatea evreilor din regiune, în marșuri ale morții spre locuri de concentrare înBasarabia și apoi în Transnistria, unde majoritatea lor au pierit. Zona a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Școala cu predare în limba română din satul Davideni a fost închisă de către autoritățile sovietice după cel de-al Doilea Război Mondial. Populației românești, care a suferit din nou persecuțiile regimului stalinist,i s-a impus identitatea "moldovenească
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
ruteană sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Broscăuții Noi a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Broscăuții Noi face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
ucrainieni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Broscăuții Noi face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 203 (201+2), adică 14
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ciudei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ciudei a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. În perioada interbelică, ființau în sat o instituție de cultură (Ateneul Român afiliat Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina) și o instituție de
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
aflată pe linia de cale ferată Carapciu pe Siret - Ciudei și se cazau în gospodăriile țărănești . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Instalarea puterii sovietice a fost însoțită de ucideri, deportări și colectivizare forțată. Monumentul victimelor regimului sovietic, situat în curtea Bisericii, include listele victimelor
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
țărănești . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Instalarea puterii sovietice a fost însoțită de ucideri, deportări și colectivizare forțată. Monumentul victimelor regimului sovietic, situat în curtea Bisericii, include listele victimelor supuse represiunilor sovietice în 1940-1941, 1944-1553 (150 persoane), locuitorilor comunei Ciudei împușcați în anii 1944-1945
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Camena a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Camena a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Camena face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
ucrainieni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Camena face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 34 (25+9), adică 1,26
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Costești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Costești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică, a funcționat aici Societatea pentru cultură "Sentinela răzășească" . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS
Costești, Storojineț () [Corola-website/Science/315534_a_316863]
-
populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică, a funcționat aici Societatea pentru cultură "Sentinela răzășească" . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. La 5 iulie 1941, armata română a reintrat în sat, iar localnicii ucraineni, foști membri ai L.A.N.C., i-au adunat pe evrei și au chemat apoi armata, care i-a executat într-un câmp, în apropierea
Costești, Storojineț () [Corola-website/Science/315534_a_316863]
-
un număr de 360 până la 420 de evrei; scriitorul Marius Mircu menționează numele a 33 de familii totalizând 105 persoane care au fost asasinate la Costești . În anul 1944, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Costești face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (3+2), adică 0,34
Costești, Storojineț () [Corola-website/Science/315534_a_316863]
-
1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Jadova a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică, ființa în sat un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol", iar Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
Culturale Regale "Principele Carol", iar Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. La 5 iulie 1941, armata română a reintrat în sat, având loc manifestări de ostilitate față de evreii localnici. "Rabinul Ghinsberg a scăpat numai cu barba smulsă, cu răni la cap și cu trupul înțepat de baionete
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
celor două Jadove, au supraviețuit masacrelor de acasă, a celor din convoaie, a celor din lagărul Edineț și a celor din Transnistria, numai 80 de suflete" . Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Jadova face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 12 (6+6), adică 0,51
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldoveneasca, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau că limba de predare română . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Bănila pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Satul avea o importanță industrială în județ, aici funcționând o fabrică de unt și una de mobilă. În perioada interbelică, ființa în sat Asociația Culturală
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
sat Asociația Culturală "Frăția", iar Casă Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comuna . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944. La 4 iulie 1941, Armata Română reintră în comuna, "unde localnicii, sub conducerea primarului Moscaliu și a unui oarecare Burbaza, ucid 15 evrei, dintre care făceau parte, bătrânul M. Satran, un orb în vârstă de 80
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
locotenent a tras asupra lui focuri de revolver. Totuși, a scăpat cu viață. A încercat apoi - reîntors în lagăr - să se sinucidă, însă n-a reușit”" . Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Școală cu predare în limba română din satul Bănila pe Siret a fost închisă de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial. Începând din anul 1991, sătul Bănila pe Siret face parte din raionul Storojineț al
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
Slobozia Comăreștilor a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Prtima atestare documentară datează din anul 1779. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Slobozia Comăreștilor a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni (aproape în totalitate). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a
Slobozia Comăreștilor, Storojineț () [Corola-website/Science/315542_a_316871]
-
Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni (aproape în totalitate). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Școala cu predare în limba română din satul Comărești a fost închisă de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial. Începând
Slobozia Comăreștilor, Storojineț () [Corola-website/Science/315542_a_316871]
-
totalitate). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Școala cu predare în limba română din satul Comărești a fost închisă de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial. Începând din anul 1991, satul Slobozia Comăreștilor face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul
Slobozia Comăreștilor, Storojineț () [Corola-website/Science/315542_a_316871]