35,037 matches
-
tuturor produselor aflate sub control, în vederea reducerii numărului articolelor al căror export era interzis. Unul din motivele reducerii acestei liste a interdicțiilor era posibilitatea achiziționării unor produse de la alte țări necomuniste. Legea includea și o expunere politică în care se sublinia importanța exporturilor pentru balanța de plăți a SUA și stabilitatea economiei interne. Pe 29 decembrie, președintele a semnat, cu părere de rău, noua lege1359. Nu numai Congresul se străduia să ajute America să se implice mai mult în problemele din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajutor industriilor și muncitorilor afectați de import, de a stabili un sistem generalizat de taxe preferențiale pentru țările în curs de dezvoltare și de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor comuniste. Referitor la această ultimă chestiune, președintele a subliniat că acest drept i-ar da posibilitatea să implementeze acordul comercial cu Uniunea Sovietică și "ne-ar permite, de asemenea, să ne îndeplinim angajamentele față de România"1582. În aceeași zi, președintele a trimis Congresului proiectul său de lege, de 124
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a explicat membrilor Congresului ceea ce-l preocupa la noua lege. În urma convorbirilor preliminare cu Brejnev, el reușise să-i facă pe sovietici să anuleze taxa de învățămînt și să promită că "emigrarea va continua într-un ritm substanțial". Nixon a subliniat că "dacă anumite condiții legislative m-ar împiedica să acord " Clauza națiunii celei mai favorizate", acesta ar fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Ceaușescu o ocazie de a îmbunătăți imaginea României în America și de a obține o invitație la Casa Albă. Spre deosebire de liderii celorlalte țări ale Pactului de la Varșovia, Ceaușescu a declarat România neutră în raport cu războiul din Orientul Mijlociu. Bogdan și-a subliniat poziția suficient de mult pentru ca Henry Kissinger să-i ceară, pe 12 octombrie, generalului Haig, care-i ținea locul lui Haldeman, să aleagă data cea mai potrivită pentru vizita lui Ceaușescu la Casa Albă1608. Haig avea nevoie de aproape o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secretarul adjunct al Comerțului pentru Afaceri Internaționale și îi amintise cît de importantă este "Clauza" pentru România 1670. După cîteva zile, Claude Brineger, secretarul Transporturilor, a făcut o vizită la București și a avut o întrevedere cu Ceaușescu. Președintele a subliniat importanța "Clauzei" pentru dezvoltarea comerțului între cele două țări1671. Unii congresmeni și reprezentanți ai Administrației auziseră, însă, niște povești neliniștitoare despre România. În iulie, Comisia Camerei Reprezentanților de pe lîngă Subcomitetul Afacerilor Externe pentru Europa a susținut audieri pe tema destinderii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ziua aceea, pentru a-i transmite recunoștința lui Ceaușescu vizavi de această hotărîre. Ambasadorul a fost însoțit de un ansamblu coral românesc, care, la rîndu-i, i-a transmis un mesaj președintelui, din partea liderului român 1707. În această notă diplomatică se sublinia importanța Declarației de principii pe care cei doi o semnaseră în decembrie 1973 și se reînnoia invitația adresată lui Ford de a vizita Bucureștiul 1708. Faptul că mesajul pentru președinte era transmis mai curînd de grupul coral decît de Bogdan
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1 august, după ce vizitase Germania Federală și Polonia, președintele Ford a făcut o vizită în capitala Finlandei, unde a semnat Tratatul de la Helsinki, împreună cu reprezentanți din 34 de țări. Ceaușescu a semnat pentru România și, într-o cuvîntare ulterioară, a subliniat importanța "problemelor umanitare", cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție în viitor. Deși a acceptat principiile umanitare din Legea finală, el a menționat că trebuie să se dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de lupta împotriva drogurilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
inițiale ale negocierilor, care erau exorbitante față de tratativele cu țările ce beneficiau de economie de piață 1776. Costul negocierilor a atins o asemenea valoare încît în 1978, Departamentul Comerțului a emis un raport despre Comerț și investiții în România, care sublinia risipa de timp pe care o implicau negocierile cu organizațiile românești de comerț exterior. Dat fiind că în România erau valabile numai contractele scrise, totul trebuia făcut în scris și se ajungea la "discuții ample, adesea obositoare, pe tema detaliilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zile, el a discutat cu prim-ministrul Mănescu și cu adjunctul primului-ministru, Pățan, precum și cu alți reprezentanți guvernamentali 1803. Simon a făcut această vizită cu scopul de a le spune românilor ce li se cere prin amendamentul Jackson-Vanik. El a subliniat îngrijorarea Congresului cu privire la respectarea drepturilor omului în România și a spus că nu poate garanta că acesta va aproba derogarea legată de emigrare 1804. Pentru a cîștiga sprijinul Congresului, România trebuia să-și sporească numărul vizelor de emigrare către Israel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintelui Ford. Referindu-se la chestiunea emigrării, ambasadorul le-a spus senatorilor că "în ceea ce privește emigrarea către Statele Unite... aș spune că sînt de așteptat niște decizii favorabile pentru cei ce vor să emigreze". Deși existau, încă, probleme de emigrare, el a subliniat faptul că situația se îmbunătățește 1820. Rabinul Schindler a depus, de asemenea, mărturie în numele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America. El susținea reînnoirea Clauzei. Problema evreilor era complicată. În România erau aproximativ 65.000 de evrei, dintre care 50
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu luase măsuri împotriva cererii președintelui de a face o derogare de la Paragraful 402 al Legii comerciale, "Clauza națiunii celei mai favorizate" și derogarea s-au prelungit pînă pe 3 iulie 1977. Deși Bucureștiul aprecia această prelungire, procesul, în ansamblu, sublinia fragilitatea relațiilor româno-americane. Viitorul era definit în segmente de cîte un an. Legea comercială din 1974 cerea președintelui să solicite anual Congresului să aprobe sau să respingă o derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de Paragraful 402 al Legii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Apoi, Carter și-a exprimat aprecierile față de eforturilor de mediere întreprinse de președintele român în Orientul Mijlociu 1935. După-amiaza, Barbara Walters, comentatoare a Televiziunii ABC, l-a intervievat pe președintele român. Răspunzînd la o întrebare legată de drepturile omului, Ceaușescu a subliniat eforturile depuse de România în acest sens, arătînd încă o dată că el privește aceste drepturi într-un context mai larg, în care sînt incluse dezarmarea, dreptul la muncă și la educație 1936. În seara zilei de 12 aprilie, Carter și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zece pagini oferea o privire de ansamblu asupra istoriei României, punînd accentul pe naționalismul și năzuința ei către independență economică și politică. McGovern atribuia României meritul de a fi "deschis drumul către destindere" prin vizita lui Nixon, din 1969, și sublinia dezideratul lui Ceaușescu de a lua, în ceea ce privește politica externă, inițiative independente de Moscova, mai ales pentru Orientul Mijlociu. Deși în raport se arăta că procedurile de emigrare sînt greoaie și de durată, se vedea clar că "s-a ajuns la o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CAER de pe 17-18 iunie, de la Praga, delegatul român, premierul Ilie Verdeț, a pledat pentru o implementare "rapidă" a planului cincinal de coordonare din 1981-1985 al CAER. Verdeț a criticat întîrzierile care creau dificultăți de planificare internă. În încheiere, acesta a subliniat necesitatea unei "mai profunde cooperări" între țările CAER, mai ales în domeniile combustibililor, surselor de energie și materiilor prime 2066. Această surprinzătoare volte face a Bucureștiului indica o criză din ce în ce mai serioasă a economiei românești. Situația devenise atît de critică încît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
moțiunea de protest, din 1980, împotriva prelungirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România, cîteva persoane au depus mărturii detaliate în legătură cu persecuțiile religioase din România și cu impedimentele emigrării evreilor. Jacob Birnbaum s-a folosit de această ocazie pentru a sublinia, încă o dată, refuzul României de a permite evreilor să emigreze în Israel. Datorită "campaniei intensive pentru Washington" întreprinse de organizația sa, Bucureștiul eliberase în luna mai 105 pașapoarte pentru evreii care voiau să plece în Israel, spre deosebire de cele 28 din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au făcut-o s-au opus prelungirii derogării. Majoritatea corespondenței primite de către comisie reprezenta, însă, interesele unor corporații care erau în favoarea recomandării președintelui. Reprezentanții Administrației și-au început depozițiile prezentînd un nou argument în sprijinul cererii președintelui. Departamentul de Comerț sublinia, pentru prima dată, impactul pe care l-ar fi avut asupra Statelor Unite respingerea reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Franklin Vargo, delegat pe lîngă secretarul adjunct de Comerț pentru Europa, a explicat că fără Clauză, competitivitatea a 90
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu rază medie de acțiune în Europa de Vest și necesitatea ca cele două țări să coopereze pentru a pune în aplicare acordurile de la Helsinki 2252. La dineul oficial oferit lui Bush în noaptea de 18 septembrie, făcînd un toast, vicepreședintele a subliniat importanța drepturilor omului pentru viitorul relațiilor româno-americane. "A venit și timpul faptelor, nu numai al cuvintelor. Trebuie să colaborăm pentru a ne asigura că idealurile de la Helsinki și Madrid sînt transpuse în practică, mai ales în ceea ce privește drepturile omului, inclusiv contactele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proporție a crescut la 57%2290. Cu cît se apropia mai mult de CAER, cu atît mai critică era atitudinea lui Ceaușescu față de deficiențele acestei organizații. La reuniunea CAER din iunie 1985, de la Varșovia, prim-ministrul român Constantin Dăscălescu a subliniat necesitatea creșterii volumului comerțului din cadrul organizației, printr-o utilizare mai eficientă a capacității industriale a fiecărei țări. Fabricile românești mergeau uneori în gol, ceea ce se datora proastei organizări din partea CAER. Dăscălescu voia ca statele membre ale CAER să fie ajutate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în vedere continuitatea, ca principal obiectiv. Și această continuitate însemna continuarea politicii de diferențiere a Administrației precedente. Fiecare țară avea să fie privită în mod distinct și nu ca o parte a blocului estic 2340. Ca și cum ar fi vrut să sublinieze acest punct de vedere, Departamentul de Stat a anunțat, pe 14 noiembrie, că secretarul de stat, George Shultz, avea să întreprindă prima sa vizită în Europa de Est. Articolele din presă arătau că el voia să viziteze România, Ungaria și Iugoslavia, pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii generațiile succesive de cărturari care și-au imaginat politic comunitatea națională a folosit cuvântul scris ca mijloc textual de construire politică a națiunii. După cum a subliniat J.L. Austin (2005) [1962] în teoria sa a actelor de vorbire, cuvintele fac lucruri. În cuvânt rezidă puterea de a zidi lumi. Crezând că, (de)scriind trecutul românesc emit afirmații constatative, cărturarii români ai veacurilor XVIII și XIX produceau, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "suferința în comun unește mai mult decât o face bucuria. În privința memoriilor naționale, durerile au mai mare valoare decât triumfurile, întrucât acestea impun obligații, și necesită un efort comun" (p. 19). Importanța decisivă a memoriei în formarea națiunii este subliniată de un alt mare clasic, câteva decenii mai târziu. Definind națiunea ca fiind "o comunitate de simțăminte [...] care tinde de regulă să își producă un stat propriu" (Weber, 1946, p. 176), M. Weber arată că această "comunitate de simțăminte" își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procesul de ficționalizare istorică, prezent în construirea unei memorii colective ca fundație istorică a națiunii, a fost esențial în crearea națiunii române, ca de altfel în majoritatea proceselor de nation-building.Teza pe care o vom apăra în cartea de față subliniază rolul decisiv jucat de memoria colectivă în construirea națiunii române. Mai specific, ea poate fi exprimată succint în formula: "drumul mnemonic spre națiune". Națiunea română a fost edificată via memoria colectivă. Ce vrea să spună aceasta este că primul pas
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identității naționale în conștiința colectivă a unei comunități este necesară lărgirea evantaiului temporal fixat drept cadru de analiză. Rolul istoriografiei în concretizarea conștiinței etnice, și mai apoi a conștiinței naționale românești echipată cu o platformă politică unionistă, nu poate fi subliniat îndeajuns. V. Georgescu (1991), spre exemplu, afirmă convingător acest fapt: "Conștiința etnică, primul pas al românilor către conștiința națională, a apărut din descoperirea originilor lor și a unității de limbă și cultură" (p. 70). Iar această "descoperire" a dublei comuniuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popoarelor la autodeterminare și de principiul suveranității populare, doctrinarii revoluției au definit națiunea ca "un corp de asociați ce trăiesc sub aceeași lege și sunt reprezentați în același organ legislativ" formularea îi aparține abatelui Sieyès (Kedourie, 1961, p. 15). De subliniat absența etnicului care nu e de găsit nicăieri în această înțelegere a națiunii, definită pe aliniamente civice ca asociație de cetățeni care se autoguvernează în acord cu voința generală. Epopeea semnificației conceptului de națiune nu avea să se sfârșească aici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originii comune este turnat în matrița latinității absolute a tuturor etnicilor români. Embrionul identitar al românismului, care avea să irumpă ulterior într-un naționalism exclusivist etnic, a fost sădit de cronicarii din secolul al XVII-lea, care au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult mai laborioasă a elaborării și impunerii ideii originii latine a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]