38,366 matches
-
al Școlii populare (Hauptschule) din Suceava. Aici au funcționat în decursul timpului mai multe instituții de învățământ sucevene. În anul 1976 imobilul a fost preluat de către Muzeul Județean Suceava, care l-a restaurat. Aici a fost organizat între anii 1976-1977 Muzeul de Științele Naturii. Clădirea a fost restaurată și modernizată între 1992-2000. Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
mai multe instituții de învățământ sucevene. În anul 1976 imobilul a fost preluat de către Muzeul Județean Suceava, care l-a restaurat. Aici a fost organizat între anii 1976-1977 Muzeul de Științele Naturii. Clădirea a fost restaurată și modernizată între 1992-2000. Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de paleofloră și de flori de mină; herbarul
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
organizat între anii 1976-1977 Muzeul de Științele Naturii. Clădirea a fost restaurată și modernizată între 1992-2000. Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de paleofloră și de flori de mină; herbarul Flora Bucovinei; macro mamifere din pădurile Bucovinei. Expozițiile prezintă o prezentare a lumii animale și vegetale din județul Suceava, fiind prezentate dioramele: „Turmă de
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
lumii animale și vegetale din județul Suceava, fiind prezentate dioramele: „Turmă de mistreți”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul cerbilor”, „Haită de lupi - iarna”. De asemenea, există și expoziții temporare de minerale, păsări migratoare, reptile vii și materiale reciclabile. În prezent, Muzeul de Științele Naturii din Suceava aparține și este administrat de Muzeul Bucovinei.
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
de mistreți”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul cerbilor”, „Haită de lupi - iarna”. De asemenea, există și expoziții temporare de minerale, păsări migratoare, reptile vii și materiale reciclabile. În prezent, Muzeul de Științele Naturii din Suceava aparține și este administrat de Muzeul Bucovinei.
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
latura dinspre bulevardul Ana Ipătescu. S-a demantelat brâul din piatră care limita perimetrul sitului și s-a ridicat, pe o fundație din beton armat, un gard din piatră înălțat cu plase din fier forjat. Primăria Suceava, Consiliul Județean și Muzeul Bucovinei s-au asociat pentru realizarea unui proiect ce prevede reabilitarea Curții Domnești și transformarea acesteia în șantier arheologic vizitabil. În martie 2011, Consiliul Local Suceava a aprobat asocierea cu firma spaniolă Arena Teatro SL, specializată în gestionarea patrimoniului istoric
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
este un fost han medieval construit la mijlocul secolului al XVII-lea în centrul orașului Suceava, pe Strada Ciprian Porumbescu nr. 5. În prezent, aici funcționează Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava. Hanul Domnesc, azi Muzeu Etnografic, a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, la numărul 171, având codul . este una dintre cele mai vechi clădiri civile din oraș. Ea are
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
este un fost han medieval construit la mijlocul secolului al XVII-lea în centrul orașului Suceava, pe Strada Ciprian Porumbescu nr. 5. În prezent, aici funcționează Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava. Hanul Domnesc, azi Muzeu Etnografic, a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, la numărul 171, având codul . este una dintre cele mai vechi clădiri civile din oraș. Ea are două nivele (parter și etaj), construite în perioade diferite
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
ridicat un altul inspirat din cuptoarele moldovenești, la etaj s-au păstrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor două coridoare. La data de 28 iunie 1968, în clădirea fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. În anul 1982 expoziția permanentă a fost reorganizată având ca idee de bază tematică reprezentarea complexă a celor șase zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Humor, Rădăuți, Câmpulung și bazinul Dornelor. Clădirea a devenit apoi sediul Muzeului Etnografic
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
a Muzeului Județean Suceava. În anul 1982 expoziția permanentă a fost reorganizată având ca idee de bază tematică reprezentarea complexă a celor șase zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Humor, Rădăuți, Câmpulung și bazinul Dornelor. Clădirea a devenit apoi sediul Muzeului Etnografic al Bucovinei. Clădirea fostului Han Domnesc a fost revendicată în instanță de către Ustinia Colomenschi, moștenitoarea foștilor proprietari ai imobilului. În anul 2004 Tribunalul Suceava a respins solicitarea de retrocedare pe motiv că imobilul făcea parte din categoria clădirilor de
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
Muzeal Bucovina că această clădire și terenul aferent trebuie restituite în natură proprietarului de drept. S-a stabilit ca Ustinia Colomeischi să achite Complexului Muzeal Bucovina contravaloarea actualizată a construcțiilor și dotărilor ce s-au efectuat după preluarea clădirii de către Muzeu, precum și despăgubirea de 53.189 lei primită de familia sa. Conform legii, proprietarul este obligat să păstreze destinația clădirii timp de trei ani. Cosiliului Județean Suceava are drept de preempțiune pentru cumpărarea imobilului. Într-o convenție anterioară încheiată de Consiliul
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
Colomeischi s-a stabilit suma de un milion de lei ca preț al tranzacției. Ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 1471 din 26 decembrie 2009, mai multe clădiri care aparțineau Complexului Muzeal Bucovina și anume Hanul Domnesc, Cetatea Zamca, muzeele de istorie și științe ale naturii au fost trecute din proprietatea Ministerului Culturii în proprietatea publică a Consiliului Județean Suceava. Clădirea fostului Han domnesc are două nivele și pivnițe. Parterul are ziduri groase din piatră, având un gang central de unde
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
află patru camere pe două coridoare în cruce. Accesul în pivniță se face din gangul central de la parter. Pivnița are tavane boltite. La 28 iunie 1968, în clădirea fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. La parter s-a organizat o expoziție permanentă care reconstituie atmosfera de epocă a unui han din secolul al XVIII-lea; în holul de intrare sunt expuse piese de harnașament (șei, tarnițe, curele, hamuri) și obiecte legate de
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind administrat de Muzeul Bucovinei.
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind administrat de Muzeul Bucovinei.
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind administrat de Muzeul Bucovinei.
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
în anii '60. Unele au devenit realitate la momentul precizat de el, dar altele au fost atât de avangardiste încât societatea le-a atins abia după alte câteva decenii. Printre predicțiile lui Verne se numără: Verne a prezis că la muzeul Luvru din Paris se va construi un element central geometric modern. În 1989 I. M. Pei a ridica în piaza centrală din Luvru o structură piramidală modernă, geometrică, din oțel și sticlă. Apariția romanului pierdut al lui Verne a cauzat
Parisul în secolul XX () [Corola-website/Science/321344_a_322673]
-
s-a folosit de participarea la război pentru a reveni în politica mexicană ca erou. Santa Anna a utilizat o proteză pentru piciorul pierdut; în timpul Războiului Americano-Mexican, proteza a fost capturată și păstrată de soldații americani, fiind astăzi expusă la Muzeul Militar al Statului Illinois din Springfield. Guvernul mexican a cerut în mod repetat returnarea ei. În curând președinția lui Bustamante a devenit haotică, susținătorii lui cerându-i lui Santa Anna să preia guvernul provizoriu. Santa Anna a devenit președinte pentru
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
județ Solnoc - Dăbâca - (vezi „Gazeta Oficială a județului Someș” 1937 - 1938, an XIX, nr. 2 din 28 ianuarie 1938, Dej și vezi dosar 4125 și dosar 4205, privind corespondența dintre Aurel Gr. Zegreanu și Octavian Goga (dr I. Bodea)de la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea). A participat la cel de-al Doilea Război Mondial în grad de locotenent și căpitan în Divizia 20 Infanterie („Stalingrad”) și a fost decorat pentru luptele de la Stalingrad și Cotul Donului cu medalia „Cuciada Împotriva
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
fost publicată prima oară în revista americană Amazing Stories (septembrie 1964). O femeie tânără pe nume Semley se urcă într-o cursă spațială de pe planeta ei care nu este numită, dar este descrisă ca fiind primitivă tehnologic, călătorind spre un muzeu pentru a recupera o bijuterie de familie. Ea nu-și dă seama că, în timp ce călătoria va fi de scurtă durată pentru pasageri, mai mulți ani vor trece pe planeta ei. Ea se reîntoarce și o găsește pe fiica ei în
Lumea lui Rocannon () [Corola-website/Science/321421_a_322750]
-
Ea pătrunde într-un tunel al piticilor, asemenea lui Rip van Winkle, din care efectuează zborul - revenind după o generație (șaisprezece ani) datorită dilatării temporale cauzate relativiste. Romanul prezintă viața lui Rocannon, un etnolog care o întâlnește pe Semley la muzeu. Mai târziu el va merge într-o misiune etnologică pe planeta ei, o lume care până în acel moment se aflase sub "embargou la explorare", pentru a proteja culturile native. El nu știe că pe planetă se află o bază a
Lumea lui Rocannon () [Corola-website/Science/321421_a_322750]
-
anumite condiții, printre care se afla și obligația de a nu scoate din țară bunurile de patrimoniu. Astfel au fost salvate de la înstrăinare obiecte importante din patrimoniul național, multe dintre ele având să fie adunate un an mai târziu în cadrul Muzeului național de antichități, instituit de Cuza prin decret domnesc. Cuza a poruncit să fie controlată gestiunea mănăstirilor, ocazie cu care au fost scoase la iveală numeroase nereguli în evidența și gestionarea fondurilor. În iulie 1863 guvernul a oferit o sumă
Secularizarea averilor mănăstirești () [Corola-website/Science/321442_a_322771]
-
Moscova (1958), Londra (1959), Gian Carlo Barbarodo, San Marco și Veneția - Italia (1964); Cernăuți - Bucovina (1974), Toronto - Canada (1992) reprezintă tot atâtea argumente ce susțin incontestabil valoarea operei sale. O parte dintre lucrările pictorului dornean au fost înregistrate în patrimoniul muzeelor din Iași, Suceava și Vatra Dornei, altele se găsesc în numeroase colecții particulare din țară și din afara granițelor ei. este, după cum el însuși mărturisea, un pictor al sincerității și al nativității surprinse în diferitele lor ipostaze. El s-a remarcat
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
Hagia Sophia (din greacă de la Αγια Σοφια, "Aghia Sofia", „Sfânta Înțelepciune”) a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi muzeu în Istanbul, Turcia. Prima biserică de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare în anul 325, dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Teodosiu al II-lea în 415, biserica a fost din nou
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
a geniului constructiv uman. Ea a reprezentat centrul vieții religioase a Imperiului Roman de Răsărit, servind în această postură timp de 916 ani. După cucerirea turcă a servit drept moschee alți 482 de ani, iar după anul 1935 a devenit muzeu la inițiativa marelui reformator turc Mustafa Kemal Atatürk. Prima biserică cu acest nume a fost construită de împăratul Constantin cel Mare în anul 325 e.N, pe locul înalt unde existase anterior un templu dedicat zeiței Artemis, pe "acropolisul" vechiului
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]