3,506,575 matches
-
după aceea mi s-a propus să merg la secția Social, ceea ce am și făcut. Am debutat în 1994. DC News: Ați trăit cele mai mari catastrofe. Aveți multe imagini pe care probabil nu le veți uita. Care este cea mai puternică? Mirela Voicu: Am fost reporter special în perioada 2005 - 2011. Am transmis de la cele mai importante evenimente din România și din lume. A fost cea mai fructuoasă perioadă a mea în sensul că am căpătat experiența terenului și a
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
debutat în 1994. DC News: Ați trăit cele mai mari catastrofe. Aveți multe imagini pe care probabil nu le veți uita. Care este cea mai puternică? Mirela Voicu: Am fost reporter special în perioada 2005 - 2011. Am transmis de la cele mai importante evenimente din România și din lume. A fost cea mai fructuoasă perioadă a mea în sensul că am căpătat experiența terenului și a evenimentelor grave. Am fost și la războaie, și la cutremure, am fost în Afganistan. Când eram
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
Aveți multe imagini pe care probabil nu le veți uita. Care este cea mai puternică? Mirela Voicu: Am fost reporter special în perioada 2005 - 2011. Am transmis de la cele mai importante evenimente din România și din lume. A fost cea mai fructuoasă perioadă a mea în sensul că am căpătat experiența terenului și a evenimentelor grave. Am fost și la războaie, și la cutremure, am fost în Afganistan. Când eram la Realitatea TV, am prins accidentul de la Balotești, apoi când eram
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
înainte să scrie o știre. Niciun doctor nu intră în sala de operație dacă nu a făcut înainte practică. Așa e și aici. Nota redacției: În partea a doua a interviului, care va fi publicată în zilele următoare, veți afla mai multe detalii atât despre jurnalista Antena 3, cât și despre " Voi cu Voicu", emisiune pe o puteți vedea în fiecare sâmbătă de la 20:30. Mirela Voicu, timp de o oră, vă face să uitați de politică pentru că o pe caterincă
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
ideea de scris. A aduna, cu o râvnă bolnăvicioasă (nu știu cum să-i spun altfel!), sutele și sutele de cuvântări gata dezumflate și a-ți imagina că ele reprezintă o carte dă măsura incapacității sale de a înțelege până și cea mai banală realitate. Dl. Constantinescu n-are de unde să știe, dar până și o carte proastă se scrie greu. Or, ceea ce fraudulos ne înfățișează drept operă memorialistică nu e decât transcrierea dezordonatelor bule de aer care-au constituit dezastruosul său mandat
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
Nemulțumirii nervoase acumulate în rândurile foștilor adepți i s-a adăugat zgura insidioasă a resentimentului. E sigur că dac-ar fi rămas în cursă ar fi fost învins de Iliescu. Dar măcar nu și-ar fi proiectat susținătorii în cea mai degradantă dintre ipostazele imaginabile: în agenți electorali ai lui Iliescu. Mai mult decât ineficientul joc de glezne practicat timp de patru ani, această ultimă oroare l-a îndepărtat definitiv de inima naivilor ce-și puseseră atâtea speranțe în el. N-
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
zgura insidioasă a resentimentului. E sigur că dac-ar fi rămas în cursă ar fi fost învins de Iliescu. Dar măcar nu și-ar fi proiectat susținătorii în cea mai degradantă dintre ipostazele imaginabile: în agenți electorali ai lui Iliescu. Mai mult decât ineficientul joc de glezne practicat timp de patru ani, această ultimă oroare l-a îndepărtat definitiv de inima naivilor ce-și puseseră atâtea speranțe în el. N-a mers cu președinția, n-a mers cu scrisul, poate că
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
practicat timp de patru ani, această ultimă oroare l-a îndepărtat definitiv de inima naivilor ce-și puseseră atâtea speranțe în el. N-a mers cu președinția, n-a mers cu scrisul, poate că merge cu codoșitul politic. În cea mai incredibilă dintre ipostaze, dl. Constantinescu a ajuns să cerșească postul de lacheu al actualei puteri. Să vezi și să nu crezi! În prima clipă, am crezut că nu e decât una din acele ieșiri iraționale ale fostului șef de stat
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
tuna și a fulgera împotriva „regimului Iliescu", a-i denunța aberațiile, abuzurile și crimele, a vorbi despre corupția endemică a acestuia, pentru ca apoi să te milogești să te primească rândaș în veșnic murdarele grajduri augiasiene ale acestuia întrece orice închipuire. Mai subtil, Regele a jucat cartea patriotismului, ca să zic așa, suprastatal, făcând caz de înrudirea cu câțiva șefi de stat europeni. Dl. Constantinescu nu s-a încurcat în finețuri: el vrea rolul de valet al puterii pentru că are mari abilități în
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
el vrea rolul de valet al puterii pentru că are mari abilități în acest domeniu, și basta! „Nu vrem funcții și nu vrem bani!", a ținut, totuși, să precizeze, ca și cum asta ar fi fost problema. Problema e că dl. Constantinescu a mai înfipt o dată — și defintiv — cuțitul în ideea de demnitate și onoare în politică. Reacția cinică a lui Cosmin Gușă a fost cât se poate de adecvată. Comparând posibilul „cabinet Constantinescu" cu un „cabinet medical", el a pus un diagnostic corect
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
nu pentru scopurile enunțate de către acesta: adică, să „pună umărul" la integrarea României în NATO și în UE. În materie de integrare, expertiza echipei Constantinescu e arhicunoscută. În afara lui Andrei Pleșu (un excepțional ministru de externe, după cum se vede tot mai limpede acum), și a lui Ion Caramitru (singurul ministru cu o reală viziune europeană, chiar dacă activa într-o instituție tradițional marginală în țara aceasta dominată politic de lepre semi-alfabetizate), moșmondeala, behăiala, somnambulismul, lentoarea paralitică, clefăiala incoerentă, egoismul de partid, lăcomia
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
să acrediteze imaginea unei „opoziții responsabile" (pe care oricum n-o va vota nimeni!), numai bună de contrapus aceleia „iresponsabile și antipatriotice", dar în care destui români își pun ceva speranțe. Până la apariția megalomanicelor tomuri cu care-a fericit nația, mai nutream o undă de speranță privind pozițiile apărate de către dl. Constantinescu. Dar incredibila sa încercare de a reveni în atenția publică în genunchi retează orice iluzie privitoare la acest personaj nefast al istoriei recente a României. Adevărată fabrică de tocat
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
dl. Constantinescu. Dar incredibila sa încercare de a reveni în atenția publică în genunchi retează orice iluzie privitoare la acest personaj nefast al istoriei recente a României. Adevărată fabrică de tocat cuvintele, capabil să peroreze ore în șir pe cele mai răsuflate subiecte, dl. Constantinescu n-a ezitat să ne ofere și ipostaza supremă a nerușinării: aceea a stăpânului care îmbracă hainele slugii pentru a se furișa fraudulos în alcovul amantei.
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
Biserica n-a acceptat anumite descoperiri ale științei, condamnîndu-i la rug pe cei care le susțineau sau obligîndu-i să abjure. În epoca modernă, îndeosebi științele fizice au avut orgoliul de a se clădi pe refuzul oricărei idei de divinitate. Tot mai des încă, în secolul XX, cînd Biserica însăși revenea asupra propriilor excluderi și admitea teoriile științei, știința, la rîndul ei, înceta să mai excludă dialogul cu religia. Motivul principal pentru care știința și-a îmblînzit refuzul a fost oferit de
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
îndeosebi științele fizice au avut orgoliul de a se clădi pe refuzul oricărei idei de divinitate. Tot mai des încă, în secolul XX, cînd Biserica însăși revenea asupra propriilor excluderi și admitea teoriile științei, știința, la rîndul ei, înceta să mai excludă dialogul cu religia. Motivul principal pentru care știința și-a îmblînzit refuzul a fost oferit de nevoia de a interpreta unele fenomene ce par nu doar să dezmintă legile naturii, dar să implice o anumită ordine de lucruri foarte
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
principal pentru care știința și-a îmblînzit refuzul a fost oferit de nevoia de a interpreta unele fenomene ce par nu doar să dezmintă legile naturii, dar să implice o anumită ordine de lucruri foarte asemănătoare cu aceea divină. Nimic mai caracteristic decît discuțiile bătrînului filosof francez Jean Guitton cu un biolog și un fizician despre structura și limitele universului. Au existat în știință, mai ales în secolul din urmă, adevărate șocuri care au redus în explicarea fenomenelor ideea de Dumnezeu
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
legile naturii, dar să implice o anumită ordine de lucruri foarte asemănătoare cu aceea divină. Nimic mai caracteristic decît discuțiile bătrînului filosof francez Jean Guitton cu un biolog și un fizician despre structura și limitele universului. Au existat în știință, mai ales în secolul din urmă, adevărate șocuri care au redus în explicarea fenomenelor ideea de Dumnezeu. Unul dintre ele a fost produs de descoperirea că întreg universul, în forma lui actuală, din care omul însuși face parte, cu mintea lui
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
ele, atît prin domeniul la care se referă, cît și prin ordinul de mărime. Dar care decid, toate împreună, de existența universului așa cum este el. Dacă unul singur dintre cele șase numere ar fi diferit de cel actual cu cea mai neînsemnată unitate de mărime, universul n-ar fi existat. Fie, ca să dau un exemplu, ar fi colapsat aproape imediat după bing-bang, fie s-ar fi dispersat cu o iuțeală atît de mare încît ar fi fost împiedicată formarea structurilor fizice
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
nu se poate. Și dacă acordul fin nu s-a făcut de la sine, natural, atunci ce altă explicație avem pentru crearea lumii noastre decît ideea de Dumnezeu? Absolut nici una. Închidem ochii și încercăm să ni-l imaginăm pe Marele Acordor. Mai este asta știință ? Cine știe. Poate că abia de aici înainte știința devine capabilă să ne explice pe noi înșine și lumea noastră.
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
prestației unui clovn alb, de-o gravitate oferită de ținuta-i doctă, pseudopedantă și de-o, în paralel, inepuizabilă comicărie, de parcă și-ar extrage din gură nu un lanț de hîrtie colorată ci unul de cuvinte joculare care nu se mai termină. Poantele se leagă una de alta fără nici o pauză, într-o continuitate inspirată care-ți taie suflarea: ,2002 e omofonul lui Ťdouă mii d^oiť... Ciobănaș cu două mii d^oi! Aceasta e varianta optimistă a ciobănașului cu trei sute de
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
optimistă a ciobanului ce și-a pierdut oile, pe toate, dintr-o baladă populară: a ciobănașului cu 0 oi. 0 (zero) este zer(ul fără brînză). Ciobanul/ ciobănașul fără oi mulge, cu zel, de zer, zeroul. Ar trebui să-i mai rămînă... oul. Numai că oile nu-s ovipare, - cu excepția turmei lui Cristoiu (și a iepurașului pascal: Iepurașul, cînd nu plouă,/face ouă;/ după care se cunoaște/ că e Paște!). Or, Ťoť-ul din 0-ul invocat e, din păcate, zerul ca
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
limbii de lemn comuniste, atestînd că lui ,Strîmbă-Lemne i-a luat locul Sfarmă-Piatră" (în treacăt fie zis, al doilea personaj fabulos a figurat ca titlu al unui periodic legionar): ,Limba elevilor, acum, e de... beton! O limbă de beton sună mai fain în gura unor viitori constructori, a arhitecților și betoniștilor de mîine. O limbă de beton nu are nuanțe, alta decît a cenușiului beton. O limbă de beton n-are flexiune (nici, pare-mi-se, reflexiune)". în continuare sînt menționate
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
ale lui Dan Deșliu (desigur cel din faza proletcultistă de care s-a mîntuit, avem impresia că, unicat între congenerii colaboraționiști, prin curajul unei cu adevărat riscante opoziții la regimul ceaușist): , Crește falnic, crește zid/ Dragostea către partid". Și ar mai fi o motivație etimologică: ,poetul Dan Deșliu (& Comp. ) vorbise(ră), zi de zi, în contul nostru, o limbă de gazetă de perete, o limbă, așadar de zid. Mortarul lui (al lor) era mortal; maltărul, un maldăr de moloz, obținut din
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
de zid. Mortarul lui (al lor) era mortal; maltărul, un maldăr de moloz, obținut din demolarea lumii vechi, - o vînturare de tărîțe cărămizii și abrazive". într-o vecinătate nu doar, vai, aleatoriu poetică se află și Tudor Arghezi, care scrisese mai demult (premonitor?): Parc-au dat cu oiștea-n niște zid". Limbii de zid i-a succedat, observă Șerban Foarță, limba de lemn (să fi fost introdusă sintagma de către Françoise Thom, care a analizat-o cu osîrdie?). Diferența dintre ele ar
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
de lemn, se bălăngăne în gura păcătoasă, pe durata liturghiei de partid. Ea e o toacă ce nu toacă decît rumegătură și talaș, o pulbere furfuracee: superfluență și nimicnicie". Un alt unghi de observație are în vedere gafele din mass-media mai cu seamă înregistrabile pe micul ecran, ,diversele gafe de pronunție (iar, cînd e cazul, de traducere-n română) cu care, zi de zi și ceas de ceas, ne fericesc iubiții noștri crainici, - netrași, se pare, la răspundere de nimeni". Putem
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]