3,506,575 matches
-
Adrian Rațiu a crea nu se rezuma nicidecum la a da o definiție, aceasta pentru că se exprima total dacă punea în partitură un sunet și nu altul, ori dacă lua o atitudine critică și nu alta. Trudea mult. Șlefuia și mai mult. în intimitatea sa, îi ignora pe cei ce compuneau ca să se amuze, ori pe cei ce mizau doar pe efectologia sonoră. Nici nu-i stima pe cei pentru care forma unui opus depindea de iluziile logico-matematice ale analiștilor muzicali
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
muzicali. Era convins că forma este consecința unei existențe puternice, nu cauza ei. Nu poți crea o operă vie agățînd de gîtul ei tot felul de experimente insolite sau, dimpotrivă, de formalizări redundante, ci numai exprimînd impresiile trăite la cea mai înaltă temperatură. O emoție, chiar una simplă, ca bucuria ori tristețea, este prea complexă pentru a mai putea fi inventată. Iar o bucurie sau o tristețe nu seamănă nicicum cu alta. Or, tocmai această diferență, viața proprie a unei emoții
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
operă vie agățînd de gîtul ei tot felul de experimente insolite sau, dimpotrivă, de formalizări redundante, ci numai exprimînd impresiile trăite la cea mai înaltă temperatură. O emoție, chiar una simplă, ca bucuria ori tristețea, este prea complexă pentru a mai putea fi inventată. Iar o bucurie sau o tristețe nu seamănă nicicum cu alta. Or, tocmai această diferență, viața proprie a unei emoții, trebuie exprimată. Dar moartea unei emoții? Pînă una, alta, emoția unei morți este întotdeauna unică, irepetabilă. Mai
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
mai putea fi inventată. Iar o bucurie sau o tristețe nu seamănă nicicum cu alta. Or, tocmai această diferență, viața proprie a unei emoții, trebuie exprimată. Dar moartea unei emoții? Pînă una, alta, emoția unei morți este întotdeauna unică, irepetabilă. Mai ales atunci cînd ai comunicat de atîtea ori afectiv cu cel ce a pășit pe un alt tărîm. Sau cînd primești o veste tristă, dramatică, cum numai în întîmplările cu oameni adevărați mai există. A murit Adrian Rațiu. Nu fiți
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
emoția unei morți este întotdeauna unică, irepetabilă. Mai ales atunci cînd ai comunicat de atîtea ori afectiv cu cel ce a pășit pe un alt tărîm. Sau cînd primești o veste tristă, dramatică, cum numai în întîmplările cu oameni adevărați mai există. A murit Adrian Rațiu. Nu fiți triști după ce ați pierdut, dar nici nu vă veseliți pentru ceea ce aveți. Dumnezeu să-l odihnească!
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
Ion Simuț Nuvela Catastrofa a fost plasată de exegeții operei rebreniene printre cele mai bune scrieri ale tînărului prozator, alături de Hora morții și de Ițic Ștrul, dezertor - toate trei axate pe tema războiului și toate trei aparținînd aceleiași perioade de creație, anii 1915-1920, cînd scriitorul definitiva ultima versiune a romanului Ion. Împreună, toate trei
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
romanul Pădurea spînzuraților, căci marea lor temă comună pare să fie drama românilor ardeleni pe timpul primului război mondial puși în situația de a alege între fidelitatea față de statul austro-ungar și dezertarea la românii de dincolo, situați pe frontul opus. Citită mai cu atenție, nuvela Catastrofa ne relevă, într-un mod destul de surprinzător, și altceva decît o problemă națională. De aceea, o lectură politică a nuvelei mi se pare insuficientă. David Pop, personajul central al nuvelei, este prezentat de la început ca un
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
să-l facă "domn", parcurge liceul la Năsăud, localitatea sa natală, și se înscrie apoi, tot împins din spate, la Facultatea de Drept din Cluj, unde-și tîrîie studiile șapte ani, fără să obțină diploma. "Nici o ambiție nu-l necăjea" - mai precizează autorul. La treizeci și unu de ani se întoarce acasă, cu o singură mîndrie: aceea că-și făcuse armata și era sublocotenent în rezervă, purtînd de sărbători uniforma militară care trezea un mare respect printre năsăudeni. Se căsătorește, are
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
se frămînte? Era bine cu românii, dar era bine și cu ungurii. Ce să se amestece el în certuri d-astea?" (ibidem, 222). Toate aceste informații le obținem din prima secvență a nuvelei, din cele treisprezece cîte există. Trebuie să mai reținem, tot din această primă secvență de prezentare, un aspect important al vieții lui David Pop: fusese un necredincios și acum, la plecarea pe front, se convertește brusc și formal, numai pentru a se refugia în această credință: "Ieșind din
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
care era răstignit un Hristos de tinichea. David, căruia îi cam plăcuse să facă pe necredinciosul și să scandalizeze pe nevastă-sa spunînd că nu-i Dumnezeu, acuma se închina cucernic, bolborosind: "Doamne-ajută"!" (Opere 2, 226). Prin comparație, e mult mai complex, mai dramatic și mai profund procesul pierderii și redobîndirii credinței de către Apostol Bologa, fiind, după părerea mea, chiar miezul romanului. Evident că trebuie să luăm în seama și diferența de lungime, de amploare a textelor. Dar aici vreau să
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
răstignit un Hristos de tinichea. David, căruia îi cam plăcuse să facă pe necredinciosul și să scandalizeze pe nevastă-sa spunînd că nu-i Dumnezeu, acuma se închina cucernic, bolborosind: "Doamne-ajută"!" (Opere 2, 226). Prin comparație, e mult mai complex, mai dramatic și mai profund procesul pierderii și redobîndirii credinței de către Apostol Bologa, fiind, după părerea mea, chiar miezul romanului. Evident că trebuie să luăm în seama și diferența de lungime, de amploare a textelor. Dar aici vreau să atrag atenția
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
de tinichea. David, căruia îi cam plăcuse să facă pe necredinciosul și să scandalizeze pe nevastă-sa spunînd că nu-i Dumnezeu, acuma se închina cucernic, bolborosind: "Doamne-ajută"!" (Opere 2, 226). Prin comparație, e mult mai complex, mai dramatic și mai profund procesul pierderii și redobîndirii credinței de către Apostol Bologa, fiind, după părerea mea, chiar miezul romanului. Evident că trebuie să luăm în seama și diferența de lungime, de amploare a textelor. Dar aici vreau să atrag atenția mai ales asupra
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
dramatic și mai profund procesul pierderii și redobîndirii credinței de către Apostol Bologa, fiind, după părerea mea, chiar miezul romanului. Evident că trebuie să luăm în seama și diferența de lungime, de amploare a textelor. Dar aici vreau să atrag atenția mai ales asupra faptului că David Pop și Apostol Bologa sînt personaje de esență existențială complet diferită. David Pop se apără de tulburări și neliniști prin cele mai la îndemînă locuri comune. Ajuns pe front, pune totul pe seama necesității de a
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
diferența de lungime, de amploare a textelor. Dar aici vreau să atrag atenția mai ales asupra faptului că David Pop și Apostol Bologa sînt personaje de esență existențială complet diferită. David Pop se apără de tulburări și neliniști prin cele mai la îndemînă locuri comune. Ajuns pe front, pune totul pe seama necesității de a-și face datoria: datoria - și numai datoria - e pentru el cuvîntul miraculos și salvator. Prima lui misiune e pe frontul sîrbesc și, la foarte scurtă vreme după
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
cochilie: " Era atît de calm, parcă de cînd lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de cînd primise telegrama cea grozavă. Parcă era alt om. Cel din Năsăud amorțise, făcînd loc unui somnambul ce-și zicea mereu, ca o încurajare și o mîngîiere: Îmi voi face datoria"... Nu îndrăznea, poate nici
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
și simțul moral. Se simte vinovat pentru că visa o Transilvanie administrată de români, dar îl străbate și "un fior de rușine" pentru că românii de dincolo de munți au pătruns ca oștiri dușmane pe pămînt transilvan. Dilemele sale se acutizează cu atît mai mult cu cît sînt întrupate în cei doi prieteni ai săi: Alexa Candale susținînd că singura soluție e dezertarea, iar Emil Oprișor susținînd că trădarea te face ticălos și e inacceptabilă, indiferent de motiv: Gîndindu-se la vorbele reci ale lui
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
doi prieteni ai săi: Alexa Candale susținînd că singura soluție e dezertarea, iar Emil Oprișor susținînd că trădarea te face ticălos și e inacceptabilă, indiferent de motiv: Gîndindu-se la vorbele reci ale lui Oprișor își aminti cuvintele lui Candale și mai ales privirea lui fierbinte hotărîtă. Îl usturau creierii șovăind între amîndoi. Dacă ei ar fi vorbit la fel, poate că s-ar fi hotărît și dînsul. Astfel însă vedea că argumentele tăioase ale lui Oprișor sunt tot atît de uluitoare
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
să dezerteze, moare lovit de un glonte în frunte. "Nedreptatea soartei îl scoase din fire" pe David Pop (ibidem, 255). Lui David Pop îi e zdruncinată astfel încrederea în dreptatea sorții și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea rău că s-a frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu românii. Somnul îl biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
aflat pe front față în față cu românii. Somnul îl biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore ale nuvelei ar putea fi insensibilitatea unei victime la teroarea istoriei. Scriitorul
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
o ducea David Pop în Năsăud și stăruia să o ducă și pe front, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Prin contrast e prezentată năvala războiului și deci a istoriei, cu mulțimea impresionantă a victimelor. David Pop se refugiază mai întîi în ideea de datorie, deși n-ar ști să spună ce înseamnă și nu-l interesează ce consecințe are ea asupra lui. Marea neliniște nu vine nici la întîlnirea cu moartea. David Pop are o conștiință adormită, anemiată. Unica
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
lui Apostol Bologa asupra existenței, nu are nici pe departe acest rol în conștiința mediocră a lui David Pop. Cei doi - David Pop și Apostol Bologa - au trasee existențiale, psihologice și intelectuale complet diferite, pentru că pornesc de la premise diferite. Cea mai importantă diferență între David Pop și Apostol Bologa constă în disponibilitatea psihologică și capacitatea intelectuală de a-și analiza și evalua propria situație, modul de a fi în lume. Incapabil să termine studiile de drept, David Pop va rămîne un
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
un moment dat somnambul. Întreaga evoluție dramatică a nuvelei ne arată cît de greu se trezește o astfel de conștiință refugiată protector în inerție și apatie. David Pop e un abulic ciudat, care are paralizată voința de a gîndi și mai puțin voința de acțiune, căci este un ostaș destoinic. David Pop este individul masificat, victimă a uniformizării generale exercitată de război, ceea ce înseamnă anulare a personalității și alienare fără conștiința alienării. El se trezește prea tîrziu pentru a-și da
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
cu spiritul prozei moderne, condiția deplorabilă a individului masificat și abia apoi relevă, numai ca pe o circumstanță istorică, situația tragică a unui român victimă a imperiului austro-ungar. Tema psihologică a nuvelei Catastrofa e de natură existențială, nu națională (sau mai bine zis: nu doar națională). Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]