339 matches
-
și l-au dat danie și au miluit svânta mănăstirea noastră cu acest sat; și de când s-au săvârșit răpăosatul Miron Barnovschi vodă, acesta sat, neavând noi putință să-i folosim de multe nevoi ce simtu pre țară, au tot Îmblat vecinii Închinându-să pre la boiari și pre la turcii carii au fost iazagii domnești. Și iarăș(i) vecinii dintr-acesta sat, din Căpotești, fiind moșii și părinții lor și ei direpți vecini dumisale păharnicului Apostolachi din satul său din Frénciuci
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
în Basmul cu Țugunea, fiul mătușei: „trei frați, doi zdraveni ș-ăl mai mic olog, că - având să fie năzdrăvan și mare viteaz din fire - o zmeoaică bătrână îi luase vinele picioarelor și-l lăsase moale, ca nici să poată îmbla, necum să se bată cu ăi trei feciori ai ei”. Numele eroului, cu varianta Țugulea, pare să vină de la forma regională de alint „țugu, țugu, țugulaș”, dar și de la sensul atestat în Straja, Suceava: „om prost”. În primul caz, afecțiunea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nici de feli. Cu Constantin a lui Grigore Chetreanu, căruia oamenii în răutatea lor îi ziceau Părăsitu, că l-a născut măsa mai târziu, înspre bătrânețe, am fost foarte bun prieten că era de cuvânt și cinstit. Cu el am îmblat cu clopoțelu, până ce acum eram băiat mare. Umblam mai tot satul și strângeam 100 de colaci de toți. Și aveam un clopoțel de la Bunica Ancuța care suna foarte frumos. Și cum începeam a ura și ziceau cei din casă băetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-l prindă pe Isus, „jidovii” - „ca nește câini turbați” - au fost orbiți de acesta și „amorțiți” (adică „fură ca nește morți”) : „Iară Domnul Hristos orbi ochii lor cu puterea sa cea dumnezăiască și nu putea[u] să-l cunoască, ci Îmbla[u] ca nește orbi ce nu văd” <endnote id="(96, p. 76)"/>. Un astfel de episod nu există În evanghelii, În schimb există altul cu o Încărcătură simbolică asemănătoare. Tot În scena arestării din grădina Ghetsimani, apostolul Simon-Petru taie cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Glykatzis. Sau citesc ore întregi în marea librărie Joseph Gibert tot ce poftesc, fără să dau un ban, dacă nu cumpăr o carte. Presă liberă de toate nuanțele și atitudinile, un belșug nemaivăzut de alimente și mărfuri. Plăcerea mea: să îmblu pe jos mereu, „căscînd gura” în dreapta și stînga. Muzeele nu mă tentează prea mult, lume moartă; doresc să văd viață, oameni, obiceiuri, piețe, magazine imense sau tarabe cu vînzători optimiști, glumeți și doritori de vorbă, întocmai ca la noi unii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
citation> (21) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc="Roman" data =”25 august 1984”> Iubite Căline, am promis să vin la Bacău (librării, străzi noi, redacția revistei Ateneu), dar n-am izbutit pînă acum: un timp ploile, apoi îndemnul de a nu îmbla cu capul gol prin soare, în sfîrșit sărbătorile. În lipsa călătoriei, unica înlocuire - scrisoarea de față. Totuși am făcut și un lucru bun: o deplasare de trei zile la Udești, unde am vizitat casa cu etaj „de După Grădini” , apoi casa lui
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
s-au pomenit, fietecarea cu ceata sa, în partea monarhului să alegea, și una după alaltă la orânduiala sa să alcătuia. Iar mai pre urmă decât toate, Liliacul urma, carile cu aripile ce zbura și cu slobodzeniia prin aier ce îmbla, spre ceata zburătoarelor, adecă supt stăpânirea Vulturului a fi îl arăta, iară amintrilea într-însul alalte hirișii socotindu-să, în neamul jigăniilor, supt domnia Leului îl da. Care lucru pricina cercetării, apoi și gâncevii între doaă monarhii fu: fietecarea socotind că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de fiară feroce, obișnuită să înhațe; nu e lipsit de importanță că prima sa victimă este Hameleonul, descris, nu doar de Cantemir, ca un crocodil în miniatură: "Iară povestea Hameleonului într-acesta chip era: odinăoară, Hameleonul, prin prundișul apei aceiia îmblând, apa poate fi Nilul era, căci din apă un crocodil mare groznic ieșind, pre becisnicul Hameleon, pentru că să-l înghită, în fălci îl luă"6. Fiara apare din senin, protejată de unda apei înșelătoare și atacă. Știe, prin urmare, să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
crevata mare, dezmățată sau nicidecum; pe pantaloni să am câteva picături de cerneală; când voi vorbi cu oamenii, să mă rățoiesc, să-mi mușc buzele, să pui ochii în grindă, ca să seamăn inspirat; să bănănăiesc din mâini când vorbesc, când îmblu; vorbele să-mi fie alese etc.15. Sunt două elemente care compun acest portret. În primul rând, e comportamentul excentric - scriitorul se definește prin maniera sa de a fi, care nu e numai specifică, ci și în mod radical diferită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-i adică pe cititori că exercită o acțiune orientată prospectiv, de anticipare, de deschidere de drumuri. "Unul din acei oameni aleși de provedință, al căror merit e cu atât mai mare cu cât au pășit pre un drum mai puțin îmblat, sau cu cât au deschis ei drumul pentru alții, unul din acei apostoli ai națiunalității noastre"81. Aceste cuvinte îl caracterizează pe A. Treboniu Laurian. Aceeași introducere figurează pentru biografia lui Constantin Negri: "E dată de la providență ca în împrejurările
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tot a voastre, și veniți după mine să vă fac cărți de scuteală să nu dați nimica în zilele mele”. Scuteala a devenit tipică și parcă perpetuă, pentru unii: „Io Ștefan Petru Voievod, dau de știre tuturor slujitorilor câți veți îmbla cu toate slujbele domniei mele pe catastiv, pe cislă ori pe scrisoare să lăsați în pace de dajde, de zloți, de taleri, de galbeni, de sulgiu, de iliș și de alte dări și angherii câte suntu pe alți mișei în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noaptea ieșea din școală. Da amu’ nu mai sunt. Nu se aud! A fost un moroi bătrân. Strigoi. Se spune că era la noi un om cu coadă. El știa când plouă. Era strigoi. Se mai spunea că de Andrei, îmbla la doisprezece noaptea Așchiuță (Aghiuță), necuratul. Toți fugeau prin casă de dânsul. Se înfricau. Nu umblau nopțile. Se zice că din ziua de Andrei începe a se mări ziua! Autori populari din Republica Moldova (postfață) Pe vremuri, începutul iernii era marcat
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiț, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunțare, ieșite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb); • regionalisme
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
Dumnezău), "vedz" (vezi), "verdz" (verzi) (fonetism împărtășit și de limba aromână și parțial de graiul maramureșean). În plus, în uzul colocvial se află, printre altele, și variantele vechi ale verbelor a intra și "a umbla": "a întra" (a intra), "a îmbla" (a umbla), existente și în graiurile ardelenești și bănățean, "cucoș" (cocoș), "șăsî" (șase). Articolul posesiv "a" este folosit în graiul moldovenesc pentru toate numerele și genurile, înlocuind formele variabile „al”, „a”, „ai”, „ale”, ceea ce în secolul XIX era încă standard
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]