4,140 matches
-
cine știe...!? Mă întreb și eu de ce e nevoie să-l luăm și pe Mihăiță cu noi? - Alex, dragule, situația a devenit mai mult decât apăsătoare. Cum ți-am mai spus, așteptarea aceasta, care este un adevărat calvar, m-a îmbolnăvit! Cât o să mai dureze? Cât? - Cine știe, draga mea, s-ar putea ca răspunsul la întrebarea ta să fie foarte aproape sau foarte departe de noi. - La ce ne putem aștepta? Până voi vedea zorii zilei de mâine, o să mi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Radu Carabăț s-a născut în ziua de Joia Verde! - Eu te-am întrebat de Vișinel, nu de Radu, și ce zi e asta, Joia Verde!? - Primul nume al acestui copil a fost Radu, tovarășe colonel, dar fiindcă s-a îmbolnăvit rău, l-am botezat a doua oară, după obiceiul nostru, și i-am dat numele de Vișinel. De atunci n-a mai fost bolnav... - Ei, și? Te întrebam de dată. - Păi cum vă spuneam, de Joia Verde! Dumneavoastră nu știți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mama mea este Rafira, eu din șatră nu plec! Alungă acest gând ca pe o gâză care i se strecurase până în inimă și o zgândărea năbădăioasă, dar își continuă drumul către spital. O obseda această fantasmagorie iscodită de mintea ei îmbolnăvită de întâmplările prin care trecea, când întâlnind în cale un vânzător de covrigi, își aminti că nu pusese nimic în gură și-și cumpără unul. Cu siguranță însă, socotind după starea în care se afla, covrigul avea să rămână neatins
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cadouri la toate și, bineînțeles, pentru mine. De atunci, am fost convins că toată corespondența noastră fusese interceptată și verificată, eu lovindu-mă ca de un zid în demersurile de a primi viză de Austria. După revoluție, Hylde s-a îmbolnăvit și nu mi-a mai răspuns la scrisori. Unchiul Mișu, care era atașat militar la Ambasada Română din Viena, și verii mei Ticu și Gabi Sasu, care au fost la Viena, să cumpere un autoturism Volkswagen Pasat, au căutat-o
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
întreținea cu șeful de gară din Vama. * Fratele mijlociu al mamei, Vasile, a trecut prin mai multe „peripeții” în tinerețe: l-a lovit trenul în timp ce se uita la un meci de fotbal de pe linia ferată de lângă Podul Negru, s-a îmbolnăvit grav de plămâni în armată, pe graniță la TurnuSeverin, unde s-a salvat datorită unei plângeri adresate lui Emil Bodnăraș, ministrul Forțelor Armate venit în control, spunându-i că este din Bucovina și stă la 15 km de casa de la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Poporului” de la Suceava, adunate în volumul de poezii populare publicat în 1922 sub titlul Și vechi, și noue... urmat de o carte de cântece intitulată În războiu și după războiu. Combatant în primul război mondial, în iarna anului 1915 se îmbolnăvește grav, degerându-i ambele picioare, pe frontul de la Mestecăniș, fiind tratat în spitale din România, la Vatra Dornei și Cluj, dar și în Germania, totuși rămâne olog în cârje timp de patru ani. Cunoscut de istoricul Nicolae Iorga, care venise
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
paralelă, refuzam cu obstinație mâncarea și vitaminele care-mi produceau greață îmai ales „Cavitul”, pe care-l aruncam peste șură, ca să nu afle mama că nu-l iau), rezistența organismului la infecții a scăzut și, la șapte ani, m-am îmbolnăvit de hepatită virală tip „A” înoroc că pe atunci virusul sidei încă nu penetrase granițele țării). Trimestrul anului școlar 1958, întîiul meu an de școală, l-am încheiat pe patul de spital în Câmpulung-Moldovenesc, nu fără emoții, căci medicii mi-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu gestionează corespunzător această problemă. În fapt, nu neapărat variația de temperatură, uneori foarte mare, care se resimte în încăperi ar conta pentru membrii majori din familiile ce populează blocul, ci,mai mult pentru copiii mici și bătrânii care se îmbolnăvesc cu ușurință, cât și costul agentului termic. Administratorii trebuie să supravegheze permanent temperatura și s-o administreze moderat, în funcție de variația ei, însă nicidecum nu este permis s-o sisteze de tot, atâta timp cât în aceste sezoane pot apărea inopinat temperaturi neprietenoase
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Timpul trecea și nimeni nu știa ce poate fi dincolo de cuvintele rămase undeva într-un spațiu ce putea fi considerat tabu. În cele mai multe situații, când cei în cauză află ce implicații au fost țesute la adăpostul întunecat al unor minți îmbolnăvite de planuri diabolice, ori e prea târziu, ori privind cauzele care își produc efectul cu întârziere, fiind prea îndepărtate, nu se mai poate întreprinde nici un fel de măsură de apărare și reparare a situației. Noiembrie începuse a umbla de câteva
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
vostru. - Și dacă totuși vom reuși să ne facem o casă a noastră, nu te-ai bucura? - Să-ți spun drept? - Da, de asta discutăm deschis! - Nu! Eu te vreau lângă mine. Îmbătrânesc și, ferească Cel de Sus să mă îmbolnăvesc și să cad la pat. N-o să aibă, la nevoie, cine să-mi dea măcar un pahar cu apă. - Dar îl ai pe tata! - Tata e mai mult plecat, nu vezi, serviciul la banca asta l-a făcut sclavul ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
va putea, cu siguranță, să se bucure de odorul lui. Olga nu îndrăznise să-i mărturisească despre handicapul copilului și câtă suferință acumulase la aflarea cumplitei vești. De altfel, nici n avea cui să-i spună. Cel mai mult o îmbolnăvea gândul privitor la cele ce vor urma după ieșirea din maternitate. Plină de o durere neexprimată, își privi din nou soțul, care arăta ca un bidon turtit. - Nu te-am văzut demult în starea asta! Și lipsindu-se de cuvinte
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Alex, își spuse ea, un imperiu al nostru în care am construit o cetate, punând în zidărie visele, gândurile, toată dragostea noastră. E oare posibil să se dărâme totul, dintr-odată, la o simplă pală de vânt!? L-o fi îmbolnăvit și pe Alex această conviețuire comună? Părăsi starea care o depărta de intenția inițială și începu să scrie în jurnal. Cuvintele curgeau nerăbdătoare, fără șir și fără logică. Scrise mai multe propoziții apoi, găsind că acestea nu pot estompa în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
amarul în alcool. Așa cum ți am mai scris, nu-l văd cu săptămânile, probabil are altă casă, dacă n-o fi având mai multe... N-a fost om de familie decât un an și câteva luni. Acum, de când m-am îmbolnăvit, s-a distanțat și mai mult de mine. Dar durerea mea cea mare e că s-a depărtat și de fetiță. Totuși, cum el se află în permanență cu alcoolul în sânge și în creier, spune uneori și adevăruri, ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
că tata și unchiul meu erau gemeni: amândoi aveau aceeași față, același mers, același caracter; însuși timbrul vocii lor era identic. De-abia îi distingeai unul de altul. Mai mult, exista între ei o așa afinitate, că dacă unul se îmbolnăvea, celălalt începea și el să se simtă rău. Cum se spune, era ca două jumătăți ale unui măr. Pe scurt, se apucară de comerț. La douăzeci de ani, se duseră în India, pentru a vinde specialități de Rey: stofe, pânze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ani și patru luni de când camera asta era cavoul vieții și gândurilor mele. Neliniștea, tumultul, spectacolele oferite de existența acestei canalii, creată fizic și moral pe un model uniform, totul mi se părea insolit și lipsit de semnificație. De când mă îmbolnăvisem, mă trezisem într-o lume atât de străină și de incredibilă, că n-aveam nevoie de cea a canaliei. Purtam în mine un univers misterios și mă simțeam obligat să-l explorez în detaliu. Și noaptea, când ființa mea plutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
aspru mă zgâria pe față. Dimineața, când deschideam ochii, regăseam aceeași față, doar că ridurile erau mai adânci și mai aspre. Deseori, ca să uit, să fug de mine însumi, evocam zilele copilăriei mele. Ca să mă simt ca înainte de a mă îmbolnăvi, ca să mă simt sănătos. Aveam din nou impresia, în astfel de momente, că sunt un copil. Mă vedeam în fața morții mele viitoare ca pe o ființă, căreia i se face milă de starea mea, milă pentru acest copil pe punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fericit!” - vai, ce bine o știu și eu, de peste trei de cenii!; „golul din viața unui actor nu se poate umple cu nimic care să echivaleze viața lui pe scenă” ; „la o premieră să joci fără sufleor, Înseamnă să-ți Îmbolnăvești creierul din cauza fricii”; ) ; vizită de documentare - o lună! - la Paris... Sigur, cartea are și unele neglijențe de redactare : Ar. Romanescu, Ag. Bârsescu, Ef. Momuleanu, Gr. Manolescu; actorul era „bun element de muncă”; „Mercutio, un rol mic”; „ca cel...”; „cel mai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
când a văzut că bătrânu' meu s-a prins de făcătură. Și dă-i și jelește! Că ce-am fost io, da' ce-am ajuns, că nu mă mai ajung cu banii nici d-o margarină, nevastă-mea s-a îmbolnăvit că am ținut caloriferele închise toată iarna, texte clasice românești la greu!" "Și cum s-a descurcat taică-tu cu el?" "L-a lăsat să-și facă număru' și după aia i-a dat mutarea-n plic. Două mii de euroi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
departe, într-o altă zonă a țării, era explicabil. Dar așa nici Karin - tante și nici cunoscuții cu care se întâlnea generalul, nu-și explicau. Cel puțin dacă ar fi știut ei, cu toții, atunci că nenea Epa avea să se îmbolnăvească definitiv și să se închidă treptat pentru totdeauna, în el însuși, ca un canar în colivie, ar fi stat altfel de vorbă cu el, l-ar fi privit altfel și poate, i-ar fi dat importanță și l-ar fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
-l înțeleg! Când ai de-a face cu o indispoziție sau o boală, vei reuși să o înfrunți mai bine dacă vei înțelege nu numai cauza fizică ci și cea sufletească (non-fizică)! Boala este o șansă pentru schimbare, când ne îmbolnăvim este clar că ne-am lăsat dominați de emoții negative și acest fapt exercită un magnetism paralizant și noi devenim prizonierii suferinței, ajungând involuntar să le perpetuăm (emoțiile negative), sabotând propria salvare. Emoțiile sau gândurile negative sunt răul cu care
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
sănătate, boala presupune o devenire. Devenim bolnavi, nu cădem bolnavi. A deveni, presupune că se întâmplă cu participarea noastră, conștientă sau nu. Nu este vorba de vină sau de cauză, pentru că și noi facem ceva care deteriorează sănătatea. A ne îmbolnăvi arată că suntem implicați în producerea stării de boală, verbul reflexiv arată că avem un rol în a ne îmbolnăvi și a ne însănătoși. În final, se înțelege că noi ne îmbolnăvim și noi trebuie să ne însănătoșim (vindecăm), să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
sau nu. Nu este vorba de vină sau de cauză, pentru că și noi facem ceva care deteriorează sănătatea. A ne îmbolnăvi arată că suntem implicați în producerea stării de boală, verbul reflexiv arată că avem un rol în a ne îmbolnăvi și a ne însănătoși. În final, se înțelege că noi ne îmbolnăvim și noi trebuie să ne însănătoșim (vindecăm), să nu alegem varianta cea mai comodă, dar și distructivă hrănind boala prin îngrijirile medicamentoase exagerate sau prin scenariile de victimizare
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
noi facem ceva care deteriorează sănătatea. A ne îmbolnăvi arată că suntem implicați în producerea stării de boală, verbul reflexiv arată că avem un rol în a ne îmbolnăvi și a ne însănătoși. În final, se înțelege că noi ne îmbolnăvim și noi trebuie să ne însănătoșim (vindecăm), să nu alegem varianta cea mai comodă, dar și distructivă hrănind boala prin îngrijirile medicamentoase exagerate sau prin scenariile de victimizare pe care le lăsăm să ne bântuie viața. Tulburările noastre de sănătate
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
gândești, este doar responsabilitatea ta. Asumându-ne responsabilitatea pentru viața noastră nu vom mai căuta la nesfârșit în exterior explicații și vinovați, în cazul când ceva nu este în regulă. Cred că vă sună cunoscut: nu mai pot, m-am îmbolnăvit din cauza lui, ei, serviciului...etc. Sau: Ce mi s-a întâmplat este din cauza lor, mă obligă ei, mă stresează ei, eu a ș vrea dar nu am cum, nu mai pot dar trebuie...etc. și totuși, de multe ori nu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
la o viață lipsită de sens și consistență, adăugând ani vieții, dar nu vieții ani. Cu toții am contribuit la această situație plătind mereu o cotă sistemului de sănătate, totul a fost premeditat, deci atras ca și cum cineva știa că ne vom îmbolnăvi. Nimic mai adevărat, asta este societatea, sistemul și ne conformăm lui. Dar mereu avem de ales, chiar dacă suntem împinși de la spate sau forțați de schimbările permanente ale vieții în general. Eu doar încerc să explic că în viață, mereu avem
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]