824 matches
-
condensează o înțelepciune stereotipă, atât de controlată prin vechimea rasei, încât contribuția individuală este neglijabilă. Muțeniei îi corespunde ritualitatea (Călinescu, 1941/1982, p. 976). Regulile de vestimentație sunt destul de generale și vagi (la evenimente importante „trebuie să te duci frumos îmbrăcat”, cu costum și cravată, cu o rochie „bună”), legate de locul în care are loc comunicarea (la școală nu te îmbraci ca la teatru, la mort nu te duci gătit ca la bal), de reguli generale de decență în societate
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
accident, mi s-a aprobat, dar încă nu am primit-o T: nu iei nimic de la asigurări sociale? G: nu, nu T: păcat du-te și încearcă să obții ceva G: da, îmi... T: pe frigul acesta ești așa subțire îmbrăcat... G: îmi dau un ajutor de 84 de mărci, asta e tot T: 84 de mărci? G: da T: pe lună sau cum? G: da, pe lună. T: (mirat) doar 84 de mărci pe lună? G: ajutor pentru întreținere, știi
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se înfometează, atât ei, cât și soțiile și copilașii lor... S-au întâmplat cazuri că țăranul din sat nemaiputând suferi goliciunea învățătorului, l-a luat și l-a dus la oraș, unde la îmbrăcat din cap până în picioare. După ce la îmbrăcat, l-a dus în sat și s-a înțeles cu ceilalți săteni să-l ospăteze pe rând... În altă parte a țării un pensionar a murit de foame pentru că nu se gândise la aceea că ar putea solicita o diplomă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1.000, 1.100 de lei [...]. La cantină era 5 lei prânzul. Se mânca foarte bine [...]. Mulți mâncau la cantină pentru că majoritatea erau la seral, [la liceu], la facultate [...]. Nu îmi ajungeau [banii], îmi trebuia o pereche de ciorapi, de îmbrăcat, aveam și eu 18-19 ani. Nu mai mergeam în uniformă, doar. Am strâns bani aproape un an de zile să îmi cumpăr o stofă de palton, o stofă foarte bună, kaki. Am mers la servici un an de zile cu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al hotelului, când, totodată, ca, "în mod obligatoriu", acel slujbaș în etate să poarte uniforma instituției, introdusă de conducerea OMIH, pentru "evidențierea calității de angajat al unei instituții de stat"111. Se poate imagina la ce pericole se expunea cineva îmbrăcat în haine ce aduceau a uniformă militară după intrarea în oraș a trupelor sovietice, pe 11 octombrie 1944. Cât de bine au servit planurile imaginate mai sus, cauza dezvoltării turismului și a întăririi atitudinii naționaliste (respectiv a discriminării), se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la distanță; HTA. După identificarea factorilor de risc este importantă determinarea capacității funcționale a bolnavului și stabilirea riscului specific chirurgical. Capacitatea funcțională poate fi exprimată funcție de scala NYHA sau în echivalenți metabolici MET. Activitatea zilnică este de 1 4 MET (îmbrăcatul, mâncatul, etc.). Peste 10 MET sunt activități cu efort fizic mare (înot, tenis, fotbal); când toleranța pacienților nu depășește 4 MET riscul este major. Riscul specific chirurgical este direct proporțional cu 2 factori: stress-ul chirurgical propriu-zis și gradul stress-ului hemodinamic
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
frunzele uscate de pe trotuar. Eram cu mama . În fața noastră, o mânuță murdară de copil s-a întins către un trecător: - Dă-mi și mie un colț de pâine! Mi-e tare foame! Mult prea grăbit pentru a fi generos, trecătorul îmbrăcat în haine scumpe, în loc de pâine i-a aruncat micuței făpturi o privire disprețuitoare și câteva vorbe urâte. Mânuța tremurândă s-a-ntins și către noi: - Dă-mi și mie... - Cecilia? Ce faci tu aici? Ce-ai pățit? Fetița a tresărit
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
eliberare, a făcut de planton, ducând hârdaiele cu mâncare și făcând curățenie pe hol, ocazie cu care a văzut tăblițele din săpun cu declarațiile victimelor acțiunii. De asemenea, susține că l-a văzut pe Țurcanu venind din oraș în închisoare, îmbrăcat civil, pe o bicicletă, în timp ce gardianul care i-a deschis îl saluta ca pe un superior în grad1. În loc să fie eliberat, a primit o condamnare administrativă de trei ani, pe care a executat-o la Bicaz, Onești și Borzești. La
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Boccaccio ar fi găsit nenumărate teme de caracterizare pentru un Decameron „ortodox”. Poate nu degeaba un arhimandrit de la Athos remarca, vizitându-ne țara, că avem mulți monahi, dar nu și un monahism... Ce va fi zicând oare patronul pustnicilor, cel îmbrăcat în mantie de călugăr ca Botezător al Domnului? Când oare vreun ieromonah virtuos a rostit un cuvânt răspicat despre maladiile momentului, fără să fi primit totuși o mustrare, scrisă ori verbală, de la arhiereu? Câți dintre Irozii și nerozii puterii seculare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Simpla apariție a umbrei lui Hristos îl face pe Zaheu să-și descarce conștiința. De ce oare Zaheu promite ștergerea tuturor datoriilor omise și comise față de aproapele? Pentru că, întâlnindu-L mai întâi pe Domnul, Zaheu s-a lăsat răscumpărat de cel îmbrăcat, ca Dumnezeu, în hainele smereniei. Spovedania vine apoi de la sine, în fața tuturor. Cinstea lui Zaheu este de a fi gazdă Domnului, care i-a mișcat inima spre dragoste și pocăință. În Hristos, Zaheu primește hrană fără ocară, haine de nuntă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
regimentului meu austriac, care merge în Bosnia. Conversat o jumătate de oră, îmi sunt prezentați toți domnii. Ora 10¼ plecat mai departe, mers toată noaptea, foarte cald, praf. Sinaia Marți, 16/28 august Ora 7 în Cluj. Dejunat în vagon, îmbrăcat. Ora 3 sosirea în Brașov, căldură enormă. Primit pe primar și pe obergespann în vagon. Românii au vrut să facă o demonstrație, eu nu mă arăt. Ora 4¼ sosirea în Predeal, unde sunt Elisabeta, miniștrii, Brătianu, Sturdza, Lecca, Aurelian, D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
dar nimeni nu-l putea îndepărta de Căpitan, pe care îl servea cu credință, iar pentru Ion Moța avea un cult. în ziua de 13 Februarie 1937 l-am văzut făcând de straje la căpătâiul celor doi morți în Spania: îmbrăcat în cămașă verde, ca o stană de piatră, parcă nu mai era Andrei cu părul lui ondulat și roșu, cu fața palidă bătută de vânt. Era transfigurat și cu gândul dus. Gândul lui era la cei morți și și-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu se puteau menține granițele ei. Discuțiile cu ei erau inutile. în calitatea lor de jandarmi erau părtașii unui regim scelerat pentru neamul românesc. Spre seară a venit din nou Bengliu să-i ureze noapte bună. Se purta foarte amabil, îmbrăcat civil părea un salonard, capabil de flirturi, dar nici într-un caz de crimele groaznice pe care le săvârșise. Cu aceste gânduri tulburi a adormit și dormi fără vise în seara aceea. Dimineața primi ziarele cu ultimele știri: dizolvarea Frontului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spiritul conceput de autor. Astfel, după câteva încercări Michelangelo a rămas absolut singur executând fresca uriașă doar cu ajutorul câtorva lucrători angajați pentru muncile brute. Mult timp el a lucrat din zori și până târziu în noapte, dormind de cele mai multe ori îmbrăcat, pe schelă, mâncând foarte puțin doar o dată pe zi când întrerupea munca și fiind foarte discret. După cei patru ani de efort supraomenesc, Michelangelo era complet epu‑ izat. De altfel, Vasari povestește că efortul de a privi în sus ani
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
obstacolele întâlnite. În unele activități predomină monotonia, stereotipia, pe când în altele găsim multă variabilitate. În funcție de predominanță vom vorbi de pricepere sau deprindere. Numim deprinderi acele acte învățate în care predomină reacțiile relativ constante, în raport cu condițiile constante. Astfel, sunt deprinderi: mersul, îmbrăcatul, scrisul, calculul mintal elementar (tabla înmulțirii). Vom desemna prin priceperi acele acte învățate în care predomină reacțiile plastice, capabile de a se adapta prompt la condițiile variabile ale mediului: conducerea unui autovehicul este o pricepere întrucât domină variabilitatea. Tot priceperi
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aduce aminte, spuneau bătrânii, că în acel loc cel dintâi om care și-a făcut sălaș aici ar fi fost Baba Dochia. Chiar dacă era bătrână, ea avea sute de oi și mioare care îi dădeau hrana și cele trebuincioase de îmbrăcat. Că de aceea se vorbește în popor de cojoacele Babei Dochia, pe care ea le schimbă la început de Mărțișor. Dar odată, pe când ea se afla cu turmele sale în lunca Trotușului, a venit o ploaie mare, cu fulgere și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Sfintei Parascheva, singura parte accesibilă direct prin învelișul de pânză. În această atmosferă mai degrabă calmă, modelată și de spațiul vast, învăluitor al Catedralei Mitropolitane din Iași, evenimentele excepționale sunt rare. Indecizia și ezitările vizibile ale unui bărbat în vârstă, îmbrăcat nefiresc de gros pentru căldura de afară, care nu știe prea bine ce să facă cu banii atașați de pomelnicul său, scris ezitant și chinuit. Pentru o mai mare „eficacitate ritualică”, încearcă să introducă banii cu forța într-un fel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mai apuc să întreb „de către cine sunteți obligați”, dar este deja prea târziu pentru a mai primi un răspuns, reporterul a dispărut în mulțimea din jur. Vânzătorul de scaune pliante. Este vorba de un tânăr de circa 18-20 de ani, îmbrăcat modest, subțirel, se mișcă cu o grație de balerin printre pelerini, cu cinci, șase scaune pliabile pe braț. Are un ochi atent la tot ce mișcă, deoarece este vânat permanent de autorități, bănuiesc că nu are autorizație pentru acest tip
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fruntea. Trage cu poftă dintr-o țigaretă lungă, fină, pe care o ține cu grație în mâna stângă. Amestec suprem de pietate și vulgaritate, o Marie Magdalenă înainte de marea întâlnire care-i va schimba din temelii viața. Bătrânul din Botoșani, îmbrăcat ponosit, purtând căciulă militară cu urechi, asemănătoare cu cele sovietice. Mărturisește, cu regret, faptul că „acum 40 de ani oamenii care veneau aici la sărbătoare nu erau așa de strânși cu ușa ca acum ! Prea multă haină militară !”. Acest amestec
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ea. Așa că mă apropii „discret”, credeam eu, pentru a fotografia prețiosul indiciu de proveniență al pelerinei transcontinentale. Cel care mă observă este un tânăr voinic, plin de carne și plin de sine, cam de 30 de ani. Tuns foarte scurt, îmbrăcat sportiv, l-am remarcat și pe el atunci când și-a făcut apariția în zonă, însoțit de soție și de un copil de vârstă mică. Posedă ceea ce aș putea numi, pseudo- weberian, o puternică „charismă de funcțiune” : ar putea fi, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și eu sarmale și-mi ling degetele de bune ce erau, la propriu. Ridic paharul mic de plastic, plin cu un vin roșu și aspru, dau noroc cu un bărbat așezat chiar lângă mine, cam de 65 de ani, sărăcăcios îmbrăcat, și spun „să fie de sufletul cui știu ei, că ne-au ospătat !”. Bărbatul își șterge mai întâi degetele cu o batistă mare de pânză, apoi ridică și el paharul, spunând „sănătate și bogdaproste, că bune au mai fost, domnule
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
jurnalul de seară al unei televiziuni tabloide am putut vedea imagini filmate cu o bătrână ce sărută pios crucea de pe copac, spunând apoi convinsă că „a fost făcută de mâna Părintelui”. Grupul de la Brașov, condus de un preot de parohie, îmbrăcat... ca un preot respectabil : căciulă de blană, vestă îmblănită, barbă tunsă impecabil, are în componență mulți tineri. Unul dintre aceștia, student, fără nicio îndoială, ține în mâna dreaptă un steag tricolor. Ceea ce izbește însă este naturalețea gestului, felul în care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
eu unul din aceștia? Am fost în mare cumpănă: să-mi las țara și mizeria sau să iau bunăstarea și tristețea desțărării? Am trăit acest coșmar. Prea conștient de sărăcia mea, m-am simțit dezonorat văzând bunăstarea omului simplu occidental, îmbrăcat frumos, sătul, cu fața senină, deschisă, rumenă, dar parcă prea indiferent. Frumusețea străzilor cu vitrine doldora de fructe, multe necunoscute mie, mi a lăsat apă în gură precum câinilor lui Pavlov. N-am fost în stare, mai precis n-am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și scoate o fotografie protejată în plastic. Acolo erau Regele Mihai, Regina Ana, Primarul și autorități ale locului. Împreună cu un mare alai de curioși mergeau pe strada Ștefan cel Mare și Sfînt. În planul doi era chiar el, Dorin Robu, îmbrăcat elegant, veghind cu ochi de vultur la securitatea Înalților Oaspeți. Vezi, mă? Am asigurat liniștea Auguștilor Oaspeți. Știi tu ce simțeam atunci? Eram gata să-mi ofer viața ca să-i ocrotesc. Chiar dacă aș fi murit, aș fi murit ca să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tînăr tătic. Lumea evoluează în asimilarea de cunoștințe și unele chestii, pe care le credeam deștepte rău, se dovedesc a fi invers. În vagonul nostru intră un individ însoțit de un băiețel de vreo opt anișori. Individul este curățel, acceptabil îmbrăcat și copilul la fel. În plus, amîndoi au cravate. Omul ni se adresează într-o franceză aproximativă. Doamnelor și Domnilor, mă numesc Adelante Figuera și sînt din insulele Mauritius. Am venit aici ca să-mi tratez o teribilă boală care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]