34,380 matches
-
Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba îngerilor, siguranța Bisericii, mândria lui Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p. 187. footnote>. Atunci când face referire la negrăita
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p. 187. footnote>. Atunci când face referire la negrăita dragoste a lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat precizează: Cum? Nu numai că
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba îngerilor, siguranța Bisericii, mândria lui Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p. 187. footnote>. Atunci când face referire la negrăita
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p. 187. footnote>. Atunci când face referire la negrăita dragoste a lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat precizează: Cum? Nu numai că
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
aminteam, voi exemplifica prin recitarea cântată din trei zone diferite: Galați, Sălaj și Maramureș . Irozii Este o scenetă care se joacă în curțile gospodarilor, cu flăcăi costumați în personaje pentru a reda cât mai exact realitatea din vremea lui Irod, împăratul Iudeii în vremea când s-a născut Iisus. Melodiile acolindelor u un melos fermecător, iar textele poetice ale lor sunt simple, directe, unice, inegalabile, merg direct în suflet. Tinerei generații îi revine rolul sacrul de a duce mai departe acest
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
Teatrul Excelsior a pregătit și în acest an de Ziua Copilului două spectacole „create parcă special pentru această sărbătoare”. Pe 1 iunie va fi prezentat basmul lui Ioan Slavici „Zâna Zorilor”, dramatizat și regizat de Ilinca Stihi, o poveste despre împăratul care cu un ochi plânge și cu unul râde și cei trei feciori ai săi. Invitați speciali la spectacol sunt copiii defavorizați de la Serviciul de Ajutor Maltez, Centrul de Zi Aurora, Fundația Zâna Măseluță și Asociația „Nicolae Bălcescu”. Pe 2
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
primăvara parcurgerii drumului Golgotei, a Răstignirii pe cruce și, apoi, a Învierii Fiului Domnului, în egală măsură Fiul Omului. Viața lui EMINESCU a fost una jertfelnică. Moartea sa o putem asemui cu aceea a primilor creștini - prigoniți, torturați, uciși de împărați romani orbiți de trufia puterii, precum Dioclețian sau Nero. Martirică moarte - în numele adevărurilor fundamentale perpetuate peste milenii de istoria stră-românilor și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
după apariția cărții. Oricum, intrăm în alertă. Pe de altă parte, I.E. Torouțiu transmite impresia că Livia Maiorescu, fiica criticului, a fost cea care a copiat poeziile lui Eminescu pentru tipar. Putea, însă, aceasta să copieze din „Convorbiri literare”, la Împărat și proletar (1874), de pildă, „cumșe frigiene” în loc de „cușme frigiene”, sau la Povestea codrului (1878), „Împreju-ne s-adună” în loc să îndrepte: „împrejuru-ne” - și cîte și mai cîte: repet, greșeli de tipar în „Convorbiri” care se regăsesc în Ediția princeps. Aceasta este
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
se adauge și alte trei creații -”Povestea indiană,,,,,Nuca, măgarul și cârja,,, inclusiv prelucrarea textului lui Edgar Allan Poe: ,,Dragă Novlene, Nu știu dacă ai primit și ai predat lui Creangă traducerile trimise de mine: ,,Cucoșul de aur”, ,,Povestea despre împăratul Saltan”, ,, Povestea despre împărăteasa moartă și despre șapte frați viteji”, ,, Povestea despre un pescar și un peștișor”, ,, Povestea despre un popă și lucrătorul lui”, ,,Balada” (corect „Balda”)- pentru a vedea dacă sunt bune de tălmăcit și pe limba lui. Am
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
deplasărilor prin sat, „urații” formează grupuri independente care au rolul de a capacita asistență și de a crea bună dispoziție. În contrast cu „urații”, în obiceiurile de Anul Nou, apar grupurile de „frumoși”. Sub acest nume sunt identificate costumațiile ceremoniale de tipul „împărat”, „ministru”, „general”, „jandarm”, „bunghier” și „irod”. Facem cuvenită precizare că cetele de „frumoși” apar ceva mai târziu în contextul obiceiurilor de Anul Nou, unii dintre ei fiind o formă locală de protest împotriva ocupanților austrieci. „Frumoșii” nu apar în întreg
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
localități (Câmpulung, Liteni-Moara, Bosanci, Rusi-Manastioara, Udesti, Arbore, Scheia etc). Bucovinei îi sunt specifice și alte grupuri de frumoși așa cum sunt cazacii, arnăuții, damele precum și personajele ce aparțin teatrului popular: jienii, codrenii, bujorii, darienii, terintienii etc. Costumele ce reprezinta rangurile de împărați, miniștri, generali sau jandarmi sunt confecționate din uniforme militare sau de tip CFR, peste care sunt aplicate numeroase șiruri de decorații, intercalate cu benzi decorative, franjuri și epoleți originali sau de carton. Însemnul distinctiv al unora dintre acești frumoși îl
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
epoleți originali sau de carton. Însemnul distinctiv al unora dintre acești frumoși îl constituie „ceacurile” (coifurile) lucrate din pene, vopsite în funcție de rangul personajului. Bungherii (numele vine de la numeroșii nasturi metalici cusuți pe curele) au o costumație asemănătoare cu cea a împăraților, purtând tot uniforme militare, si au ca semn distinctiv diagonale realizate din curele cu „bumbi” (curele ce pot avea până la 300 de nasturi), fixate pe torace asemănător unei platoșe. Pe cap poartă ceacuri din pene, coifuri de hartie creponata sau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, unde a ținut un discurs fulminant, cu caracter național-patriotic, încât era aproape Von Bismarck să declare război României. A fost nevoie ca Grădișteanu împreună cu D.A. Sturdza să plece la Viena să îi ceară scuze împăratului. Și parcă acestea n-ar fi fost de ajuns, Alexandru Macedonski, publică în „Literatorul” o epigramă prin care va arunca în aer liniștea așternută asupra bolii lui Eminescu: „Un X... pretins poet-acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
gropnițele domnești cele mai slăvite și, în primul rând, Putna lui Ștefan cel Mare; în fine, scriitorul îi „urăște” și pe acei străini care, de multe secole, ocupaseră vechea Dacie Superioară, unde fuseseră așezate capitala lui Decebal și apoi a împăraților romani, unde se plămădise sinteza românească și unde „ducele Gelou, un anumit român”, domnise pe la anul 900 peste români și slavi. În fine, Eminescu îi numește „dușmani” și pe „străinii” de la sud și est de Carpați, de la intrarea Dunării în
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
cu destulă justificare: oare e vreun gest anume care să marcheze pentru posteritate nașterea astrologiei financiare? Momente care ar putea fi luate în calcul sunt multe în istoria omenirii. Unul însă mi se pare emblematic. Octavian Augustus, înainte să devină împărat, după ce a pierdut bătălia din Apollonia, s-a întâlnit cu Theogenes, un astrolog renumit din Illiria. Acesta, după ce i-a calculat harta nașterii, intuind ce destin măreț îl așteaptă, s-a aruncat la picioarele lui într-un gest de prosternare
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
de bază, denarul, 1 cistofor = 3 denari) cu chipul său pe avers, iar pe revers semnul zodiacal al Capricornului în care se afla Luna în momentul nașterii sale, cea responsabilă, în viziunea astrologului, de ascensiunea lui până la postura supremă de împărat. Kepler, geniul preocupat de direcția vântului și banii altora Kepler și-a început cariera ca teolog, a continuat ca profesor de matematică și astronomie și a devenit - era inevitabi în epocă! - astrolog. Din vocație și cu mare grijă pentru onestitatea
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
tutte”. Este o operă comică în stilul vechii opere bufa italiene. A fost primită favorabil la premiera de la Viena, în ianuarie 1790, cu Mozart dirijor. Era a doua programare, pentru că în ajunul primeia au început să bată clopotele Vienei — murise Împăratul Joseph al II-lea. Probabil că titlul a fost luat din opera sa „Nunta lui Figaro” unde, în actul I, Don Basilio cântă o arie care tradusă în limba română ar fi: așa fac toate, nu-i nicio noutate. Uvertura
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
de muzician al Arhiepiscopului Colloredo. Este de menționat că partitura nu conține discurs muzical pentru compartimentul violă, o tradiție curioasă pentru bisericile din Salzburg din aceea vreme. La câteva luni după moartea lui Mozart, misa a fost interpretată la încoronarea Împăratului Francisc I al Austriei. Cei care au copiat notele pentru acest eveniment au scris ca titlu în set — „Pentru Celebrarea Încoronării Maiestății Sale Francisc I Împărat al Austriei”. Acesta este motivul pentru care misa a rămas cunoscută în istoria muzicii
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
vreme. La câteva luni după moartea lui Mozart, misa a fost interpretată la încoronarea Împăratului Francisc I al Austriei. Cei care au copiat notele pentru acest eveniment au scris ca titlu în set — „Pentru Celebrarea Încoronării Maiestății Sale Francisc I Împărat al Austriei”. Acesta este motivul pentru care misa a rămas cunoscută în istoria muzicii cu numele de — Misa Încoronării. Soliștii concertului vocal-simfonic sunt: soprana Alina Todea, mezzosoprana Mihaela Ișpan, tenorul Daniel Zah și basul Cristian Ardelean. Își dă concursul corul
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
la orice, altceva sau la oricine, altcineva. Aleșii Fii ai Daciei Mari-iluștrii traco-dacologi și urmașii urmașilor lor, incepand cu: Hestia, Zamolxis, Orfeu, Burebista, Deceneu, Decebal, Socrate, Herodot, Sfinții Apostoli: Andrei, Pavel, Ioan, Filip, Marcu, Matei, Luca; Mării sfinți Părinți și Împărați: Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Nicolae de Mira-Lichiei, Sf. M. Mc. Gheorghe, Sf. M. Mc. Dimitrie, Sf. M. Mc. Mină, Sf. M. Mc. Pantelimon, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Ioan Casian, Gherman, Timotei I, Alexandru Macedon
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
költeményei/ Eminescu - opere complete. Erau cuprinse de fapt 79 poezii, dintre care 27 fiind traduse pentru prima dată în limba lui Petöfi. Merită reținute în acest sens titlurile: Călin/ File din poveste/, Dintre sute de catarge, Doina, Epigonii, Floare albastră, împărat și proletar, înger și demon, Odă, Rugăciunea unui dac, Sara pe deal, Scrisoarea a III-a și Strigoii. Cartea a fost tipărită de către Editura Cărțile Ardealului Nou, iar editorul Stefan Illés Györi intenționa să prezinte cititorilor maghiari opera "marilor scriitori
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
mă mai cunoască, propriul meu nume. Uneori are rezonanțe străine, uneori îl poartă un străin, iar alteori cineva încearcă să mi-l fure, ca și cum " crede hoțul " ar putea să mă lase despuiat. Dar eu știu de mult povestea cu hainele împăratului. Final Pe mal, bate un pian de inimi, secondat de ochii ce apasă clapele. Amurgul violet stilizează natura, un pictor bâjbâie culorile, până când penelul lui prinde să cânte contururi. Iată o ceață, o minune care ne acoperă pe toți. Pisica
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]
-
astrologul imperial deasupră-mi gândeam la stele cu ani în urmă au prezis ele asta n-au știut să spună că muncile astrologului sunt zadarnice nici chiar stelele nu pot decide asupra celor ce lucrează pentru ele odăile de așteptare ale împăratului miros a parfum eu știu cine a fost în vizită ani întregi după aceea mirosurile se adaugă ca hârtia în biblioteca imperială erau cu toții lacomi, înfricoșați îmi place mai mult la piață sudoarea de oameni și cai acolo de nimeni
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
pomi în multe văi unde nimeresc uneori călătorii și sunt țesuți în coconi noua mea rochie are pe ea doi iubiți mână-n mână ei într-o noapte au călătorit fără de minte în câmpiile lui Li Chen * unul din piticii împăratului mi-a desfăcut rochia a sărutat crețul de sub fald războinicii când descalecă sunt la fel de scunzi cu toții dor mi-e să se întoarcă Weng * azi ne-am jucat în camera liliachie două șiruri de zece tălpi mici făceau un pat pentru
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
mi-a desfăcut rochia a sărutat crețul de sub fald războinicii când descalecă sunt la fel de scunzi cu toții dor mi-e să se întoarcă Weng * azi ne-am jucat în camera liliachie două șiruri de zece tălpi mici făceau un pat pentru-mpărat ale mele i-au fost gulerul din jurul gâtului am văzut ceva scris în pârâu n-am reușit să citesc ce spunea zicea Lu Li Lu Li Lu Li tu ai un fir alb în părul negru zicea că nu-l
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]