460 matches
-
cristalizată într-o formă particulară și într-un anume timp și loc"10. Dezvoltând ideea individualizării personajului prin îmbinarea elementelor ce țin de stratul sociologic, de cel psihologic și de limbaj, Pompiliu Constantinescu pleda tot pentru verismul tipurilor: "Comediile sunt împlântate adânc, organic, în rădăcinile noastre etnice, în o anume specificitate socială și de limbaj, pe care n-o va seca niciodată vremea; seva lor de aici se înalță, ca să injecteze viață tipurilor, individualizându-le. Lipsindu-i aceste duble canale, Caragiale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
recunoaștem că se poate vorbi nu de "inaderența lui Caragiale la spiritul românesc"8, ci de profunda aderență a spiritualității românești la caragialism. Literatura noastră însăși, infirmând teoria lui E. Lovinescu, dovedește trăinicia materialului în care geniul caragialian și-a împlântat "mirabila sămânță" care rodește încă, de mai bine de un veac. Bibliografie 1. Opere Adameșteanu, Gabriela, Dimineață pierdută, Editura Cartea Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi, Tudor, Tablete de cronicar
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
jumătate de metru. M-a împuns cu el în piept, zîmbindu-mi mereu, până ce filmul, părând că pătrunde ca un pumnal prin pijamaua mea, s-a scurtat de tot. Durerea a fost însă atât de violentă, de parcă mi s-ar fi împlîntat în inimă un cuțit. Am gemut și am deschis ochii în lumina gri și rece a dimineții. O vreme am rămas cu ochii în gol, paralizat de mesajul teribil al visului meu, împietrit încă de fascinație și de groază. Nu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
căzută căutând cu febrilitate orice înscris de pe ea, Odihnească-se în pace! Atât și nimic altceva, mă aplec iarăși la pământ și încep să curăț mormântul, îndepărtând cu multă grijă iarba crescută în neștire, mă străduiesc apoi din răsputeri să împlânt crucea în pământ la căpătâiul mortului și-mi imaginez că acolo jos zace fie o fată tânără răpusă de blestemul unei iubiri neconsumate, fie trupul de lumină al unui sfânt poate ce-a trăit cândva în peșteră, Stau și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
venit cuvintele, ca apa jos la izvor, năvalnic, mi-a spus cum a furat din biserică crucea de argint, cum a omorât cu cuțitul un călugăr, cum l-a privit călugărul iertându-l, cum a fugit înspăimântat, lăsându-și cuțitul împlântat în pieptul călugărului ce-i mulțumise parcă pentru moartea ce i-a dat-o, ca pe un dar, vorbea greu, fără nici o gramatică, mai mult înțelegând din ochii lui decât din cuvinte, mi-a mai spus cum a fugit îngrozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îi slăbi. Mă mai mușcă o dată de bărbie, apoi eu i-am lăsat brusc mâinile libere. Scalpelele se înfipseră în raftul din spatele meu. Am pipăit podeaua în căutarea unei arme și am dat de o bucată mare de sticlă. Am împlântat-o în fața lui Georgie exact când el și-a smuls scalpetele din raft. A urlat și am simțit oțelul înfigându-mi-se în umăr. Rafturile se prăbușiră. Georgie căzu peste mine, cu sângele șiroindu-i dintr-o orbită goală. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se mai vede deloc, el era deja la marginea șoselei, unde Mercedesul alb Îl aștepta cu farurile aprinse. Ștergătoarele de parbriz loveau ritmic aerul și ștergeau geamul gri neudat de nici o picătură de ploaie. Erau ca niște metronoame care se Împlântă și se smulg din liniștea nopții. Ocoli mașina și se așeză pe scaunul din față. Ochii se Întâlnesc Într-o fulgerare scurtă și Matilda apasă pe accelerator. Mașina țâșnește ca un bolid pe șosea. În anul 1970, am reușit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nefericirii, ca o lipsă de spațiu, ca o cerșeală de timp. Evanghelia, așa se numea, era un vapor grecesc și toți făceau presupuneri, dintre care cea mai interesantă părea să fie aceea că un armator grec, scăpătat, preferase să-și Împlânte vasul În stâncile din apa puțin adâncă de lângă cherhana, pentru ca să-și Încaseze asigurarea pe vechitura lui plutitoare. Dar pentru Petru Evanghelia nu era o epavă, pentru el era o corabie, Întruchiparea unei posibile plecări spre țărmuri necunoscute. Era ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
celelalte magazine de pe stradă erau goale de asemenea. Chanel se sprijinea de tejghea cu capul Îngropat Într-una din revistele pe care-i plăcea mereu să le aibă la Îndemână. —Pești, spuse ea, observând că Ruby intra În magazin. Își Împlântă un deget În pagina cu horoscopul. —Asta-s eu... stai nițel, pare interesant: „Jupiter, planeta norocului, se va alinia cu Venus, planeta Dragostei. Asta ar putea Însemna un noroc neașteptat, și să nu uităm de acel avânt mult așteptat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de perete, încremenit militărește, părea un stâlp din vârful căruia detunau cuvintele jefuite din vocabularul meu răsuflat, de care m-am scuturat de mult, ca de o grea povară de monete false. Cu gestul ridicol al gasconului îngâmfat și-a împlântat, printr-o singură și puternică lovitură, frigarea neagră, cu vârful ascuțit, în dușumeaua de scânduri, presărată cu mucuri de țigări. Abia atunci l-am recunoscut, deși în noaptea crimei purta o pălărie de pâslă neagră cu borul tras dinadins peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dură. Sigur, chestia asta era extrem de îngrijorătoare, dar ce puteam să fac? Însă asta însemna că zăcutul în grădina din spatele casei devenise mult mai plăcut. De fiecare dată când mă gândeam la Adam, nu mai aveam senzația că cineva îmi împlântase un cuțit în burtă și-l și învârtea de zor. Un soi de pace coborâse peste mine. Nu era nevoie să mă simt dezamăgită, să cred că fusesem mințită, umilită sau prostită. Fusese o plăcere să-l cunosc pe Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
zăpada strălucitoare, aerul colorat, luna. Demult nu mai fusesem atentă cu adevărat la toate astea. De vreo douăzeci de ani. Stăteam cu Danda în parc ore în șir, până se lăsa întunericul, iar lumea asta pe care o aveam bine împlântată în simțurile mele, moștenită de la copilul care am fost, începea să renască, redevenea a mea, reîncepea să existe AIEVEA, clipă de clipă : soarele, frunzele, foșnetele, fluturii, înflorirea, adierea, zăpada strălucitoare, aerul colorat, luna. Copilul aducea în viața mea emoția aia
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
încă o vreme și că tocmai acum, când Manuil Fragă, coborâse după apă de băut, am chitit că nu era cazul să întrerupem lumina lămpii Mai băgasem de seamă că pe întuneric, unora le venea mai greu să nu se împlânte în mohoreală și să nu se cufunde în disperare, iar acum am avut, așa, o presimțire, că povara tristeții crescuse între oameni Iar de-acolo, dădusem direcția luminii lămpii de miner, ca să vadă a urca înapoi Manuil Fragă, fiindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
colții la gâtul lui, când mai mult mânată de un reflex inconștient mâna înarmată țintuiește gâtul animalului și îndepărtează pericolul mortal al fălcilor. Se prăbușește sub șocul loviturii. Ghearele ascuțite îi caută fața. Într-o fracțiune de secundă scoate baioneta, împlântând-o din nou puternic în carnea încordată, până la plăsele. Apoi încă o dată. Sângele aburind îl stropește pe față, aproape că se îneacă sub șuvoiul lichidului cald, dar nu se oprește. Continuă să lovească. În sfârșit se oprește, epuizat. La mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
totemic, spre înalt. Amintirea celui născut în Betica, pe Guadalquivir, n-a lăsat nicio urmă fertilă în spațiul său, iberic, - observa un eseu strălucitor al lui Alexandru Busuioceanu; în timp ce, pe meleagurile noastre, la Dunărea de Jos, ea a rodit luxuriant, împlîntată în orațiile care deschid anul și ciclurile lui statornice, inaugural proteguite de "bădica Traian". Dacă mai degrabă ne intrigă paradoxul constituit de o întreagă "utopie getică", de regăsit în tradiții respectabile, pînă la Alfonso el Sabio, - paradoxul confuziei dintre Geții
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
autobiografice. Partea a treia a cărții se numește "Jurnalul unui in-formator", iar termenul de informator face trimitere vădită la sensul al doilea, implicit, pe care cuvîntul "informare" îl are în limba română: acela de a da o formă, de a împlînta o formă într-un material oarecare, de a-l structura pe dinlăuntru. Și să amintesc un episod revelator din biografia de dascăl universitar a lui Ion Dur. Dornic să le dea posibilitatea studenților de la Universitatea de Litere și Arte "Lucian
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui potență își trage sevele din inconștient, avându-și "rădăcini împlântate în cuiburi dincolo de lumină" (ibidem). Prin intermediul mecanismului "personanței", "inconștientul răzbate cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței", producând efecte dăinuitoare și incalculabile asupra acesteia din urmă. Descrierea pe care Blaga o face inconștientului merită reprodusă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a neatârnării depline ca rezultat al politicei exterioare, de disparițiunea vechilor deosebiri de clasă, de dezrobirea țăranului ș. a. ca rezultat al politicei dinlăuntru, și aceste mari schimbări se susține că s-ar fi făcut în adevăr, că s-ar fi împlîntat oarecum aceste rădăcini în pământul dreptului public român, că trăim într-o lume hotărâtor nouă, într-o eră liberală. Noi aflăm din contra că, orice săpătură am face, dăm de aceleași rădăcini vechi cari formau corupțiunea în trecut și că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puține ori agravat de utilizarea abuzivă a comparației - ca în mai vechile Restriști -, ornament exterior al unei discursivități abia mascate, ca în următoarea strofă din Concluziuni: Aici tresare vitrina ca un obraz Vorbe deplasez ca figuri de șah Să-mi împlânți privirile ca brazi Se leagănă sângele nostru ca un hamac... Atributul de „ostenitoare lirică”, dat de G. Călinescu, e justificat parțial în asemenea cazuri, căci expresia directă a unor stări nu de mare profunzime pare evitată cu orice preț, și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu unul pe deplin conștientizat. Dimpotrivă, revenind în viața literară, el a încercat o sincronizare cu postmodernismul din lume și din Țară, temându-se, probabil, să nu pară un tradiționalist desuet sau un modernist pe cale de învechire. Sufletul basarabean, adânc împlântat în tradiție, i-a jucat, însă, festa, căci, fără voia lui, a înfăptuit o profundă sinteză între modernitate și tradiție, ceea ce l-a propulsat în plină postmodernitate. Cu alte cuvinte, el a produs o nesperată schimbare, eșuând în a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dreptului natural. Argumentul pare s] pun] în conflict teoria dreptului natural cu utilitarismul modern. Totuși, adev]rul este mai complicat decât sugereaz] aparențele; aceste chestiuni vor fi discutate mai jos.) Argumentele antice și medievale susțineau c] legile naturale au fost împlântate în oameni de c]tre Dumnezeu (sau de c]tre zei). Se susținea ins] și ideea c] aceast] lege era a naturii umane și constă în capacitatea de a raționa (corect); este evident deci c] a crede în Dumnezeu nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și îndeplinește numeroase funcții legate de procesele metabolice fundamentale. Membranele vii au caracter de selectivitate, sunt semipermeabile II.1.4. Structura membranei In prezent este unanim acceptat că membranele celulare sunt alcătuite dintr un strat dublu fosfolipidic în care sunt împlântate proteinele. Moleculele fosfolipidice sunt dispuse într-un strat dublu, părțile lor hidrofobe venind în contact iar cele polare rămân libere epre exteriorul, respectiv interiorul celulei. Poziția proteinelor este arbitrară, ele se află din loc în loc, unele traversând complet membrana, iar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
CLADA. CD19 Glicoproteină expresată de celulele B și precursorii, celulele dendritice, dar NU de plasmocite. Este asociată cu CD21. Joacă rol cheie în reglarea răspunsului la antigen al celulelor B. CD20 Fosfoproteină de 33 kDa cu extremitățile NH2 și COOH împlântate în interiorul celulei. Prezența pe toate celulele B mature. Nu pe plasmocite.Antigen implicat în activarea celulelor B. CD21 Este un receptor de complement, numit și CR2 prezent pe celulele B, unele celule Ț și celulele dendritice. Are ca ligand pe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mecanoterapie, de masaje, psihotehnice, respiratoare pentru reanimare, măști de gaz (exclusiv măștile de protecție). Articole și aparate ortopedice că: centuri și bandaje medico-chirurgicale și cârje, corsete și încălțăminte ortopedica etc., părți artificiale ale corpului omenesc; aparate auditive și alte dispozitive împlântate în organism cum sunt stimulatoarele cardiace sau care îndeplinesc funcții pentru compensarea diferitelor defecte sau mutilări. Mobilier medical, chirurgical, stomatologic sau veterinar (mese de operații, pături cu mecanisme de uz medical, scaune dentare și fotolii tip frizerie și alt mobilier
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui potență își trage sevele din inconștient, avându-și "rădăcini împlântate în cuiburi dincolo de lumină" (ibidem). Prin intermediul mecanismului "personanței", "inconștientul răzbate cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței", producând efecte dăinuitoare și incalculabile asupra acesteia din urmă. Descrierea pe care Blaga o face inconștientului merită reprodusă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]