1,220 matches
-
apropie, așa după cum va face chiar Moise pe Muntele Sinai, de pe culmile luminii. În marea lor majoritate, cei ce se întruneau la Mănăstirea Antim erau intelectuali cu un destin similar celui iudaic și mozaic. Cu alte cuvinte, se găseau cu toții împovărați de un trecut erodant, au gustat și cunoscut falimentul unor ideologii seculare și aveau motive să anticipeze deja prăbușirea altora. Chiar Monahul Daniil - Sandu Tudor, de pildă, întemeietorul grupului, creditase în anii 1930 sistemul de valori al dreptei, apoi pe
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
S-a implicat în afaceri imobiliare și în înființarea unei agenții de presă intitulată Agenția „Corespondența română”. Slavici nu a fost un răsfățat al vieții. Fiu de țărani din Șiria, a trăit permanent sub teroarea amenințătoare a foamei și mizeriei. Împovărat de o sumedenie de copii, a căutat să găsească surse de venit mai lesnicioase numai din scris sau publicistică, deși acestea în privința lui Slavici nu erau minore. Primul copil al lui Slavici, Titu Liviu, născut în 1866, a fost botezat
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
local de Ziua Limbii Române Măneanu Varvară Magdalena Muzeograf Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Tr Severin Când te gândești la Ziua Limbii Române, poți să ai în minte ceremonialul festiv închinat unei persoane, care cu fiecare aniversare, inevitabil, se împovărează de un număr tot mai mare de ani, capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Panțuru. Închei cu o vorbă înțeleaptă din învățăturile Sfinților Părinți, care spune că: Meritul omului nu este în ceea ce știe, ci în ceea ce face. Căci știința fără fapte nu-l va îndreptăți la judecata de apoi, ci dimpotrivă, îi va împovăra judecarea. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: OMUL SFINȚEȘTE LOCUL - partea a II-a / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 969, Anul III, 26 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL – PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364953_a_366282]
-
dezamăgirile. 15. Prietenia animalelor nu este niciodată dezamăgitoare. În schimb, prietenia oamenilor este de cele mai multe ori dezamăgitoare. 16. Omul este condamnat să trăiască înainte de a judeca viața și să meargă înainte de a-și alege drumul. 17. De multe ori soarta împovărează oameni mici cu cu destine mari și invers; primii s-au născut prea devreme, ceilalți - prea târziu. 18. Dacă omul și-ar folosi puterea numai pentru a face binele, răbdarea - numai pentru a suporta răul și inteligența - numai pentru a
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru, În scăpătat de soare mă frământ, Eu cântul bucuriei îl ascult, Dar peste el răsună-un marș funebru. Cu ochii goi, împovărați de ceață, Văd poza ta, ce pe un raft atârnă Și un pustiu de vânt în dimineață Împrăștie trăirile din urmă... Referință Bibliografică: O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O ZI MĂ-MBRACĂ-N ALB, MAI MULTE-N NEGRU de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366425_a_367754]
-
refereai la... ai tăi? întrebă ea cu jind, încredințată că-s copleșit de sarcini supradimensionate și de mare urgență. O las să cad-așa, temându-mă să nu alunec în derizoriu prin specificarea impusă a-i fi dată camaradei mele, împovărate de singurătate. O salut promițând să-i fac o vizită în curând, ca să mai vorbim de una și-alta, chiar de... obligațiile mele! Rămâne să-mi sonorizez mie la ce mă refeream: scriu literatură; public săptămânal într-o revistă online
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
de-o profunzime derutantă, căci tao desemnează atât vidul și necreatul, cât și esența care sălășluiește în ființe și în cele mai umile lucruri, pentru credincioși, calea binelui și adevărului reprezintă unica modalitate de mântuire - scopul suprem al acestei vieți împovărată de păcate și de un timp rău, iar pentru grosul omenirii, drumul pe care merge este considerat bun atunci când trupul îi este mulțumit), în schimb, opiniile evidențiază o unitate din ce în ce mai consistentă în ceea ce privește forma sintagmei: oricât ar fi de suspecte mijloacele
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
de grija familiei, își cresc nepoții și au prieteni de-o viață. De sărbători, vor petrece alături de ei, se vor bucura de colinde și cadouri. 600.000 de bătrâni nu au această șansă. Apăsați de fiecare zi trăită în izolare, împovărați de griji materiale sau de boli supărătoare, bătrânii uitați de lume trăiesc dramă singurătății. Fundația Principesa Margareta a României își propune să alunge singurătatea și să redea demnitatea a mii de vârstnici care nu îi mai au alături pe cei
SI TU POTI DEVENI VOLUNTAR IN PROIECTUL NICIODATA SINGUR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351845_a_353174]
-
pentru care medicii nu au soluții până azi, artista Angela Ciochină, un lampadar astral al bolții spectacolului muzical românesc, alături de Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac..., nu este azi deposedată de speranță, cu toate suferințele care au măcinat-o și împovărat-o. Compune piese și speră să revină pe scenă. Sunt ani de când funcțiile locomotorii ale trupului au abandonat-o întâi la pat, iar apoi într-un scaun cu rotile. Își drăjmuiește pensia, își chivernisește fiecare strop de putere, primește câte
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
Vocatii > AGATHA CHRISTIE - UN NUME SINONIM CU BESTSELLER-UL POLIȚIST BRITANIC Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 83 din 24 martie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: “Îmi place sa trăiesc. Am fost câteodata sălbatic, disperat, grav de nefericită, împovărată de tristețe, dar dincolo de toate acestea știu că a fi pur și simplu vie este un lucru formidabil.” (Agatha Christie) Scriitoarea britanică Agatha Christie este cunoscută ca "regina incontestabilă a romanului polițist". Cu 83 de cărți publicate și o avere
UN NUME SINONIM CU BESTSELLER-UL POLIŢIST BRITANIC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350478_a_351807]
-
Acasa > Versuri > Iubire > E LUNA MAI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1217 din 01 mai 2014 Toate Articolele Autorului 1 Mai 2014 Adam se-aude-n mine cum suspină Împovărat de-o tainică lumină, De bună seamă era luna mai În ziua izgonirii lui din Rai... Iertat și împăcat între cuvinte Omul cel nou și-aduce iar aminte De toate frumusețile de-atunci Pierdute prin călcarea din porunci! E luna
E LUNA MAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350655_a_351984]
-
interviuri” - dar și pentru întreaga sa operă și viață. Nu se poate să scrii și să nu te raportezi la Nichita. E un bagaj necesar, pe care trebuie să-l porți permanent, pe dinăuntru, o dulce povară care nu te împovărează, ci îți ușurează poverile și te saltă el pe drum în loc să-l cari tu, așa cum, pe Monseniorul Vladimir Ghica îl ducea bagajul, purtându-l săltat, acolo unde trebuia neapărat să ajungă. Este duhul din noi care ne poartă pe aripile
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
un pom, o pădure muzica într-o figurație veșnică haina omului în flăcări el extrădat cu toate că-i băștinaș tu rămâi șomer născut din frunze ondulate, floare și mirare dacă te trezești la dimineața altora cunoști înstrăinarea în trunchi, obraz pleoape împovărate cu păsări nevătămate suzana deac Referință Bibliografică: Mâine se întâmplă / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MÂINE SE ÎNTÂMPLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351407_a_352736]
-
de casă și grădină erau străjuite de stâlpi și gard din lemn și sârmă ghimpată, poarta de intrare în curte din fier forjat, cea din urmă dădea într-un fel fasonul „înoirilor” dar și „rangul” cu care nea Ilie era împovărat - fără să bănuiască urmările, să cunoască bătaia expunerii la această sinistră manipulare - ca pe un fel de cruce pe care avea s-o poarte pentru o vreme și pe care nimeni nu i-o garanta c-o putea duce până la
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
pentru cosițele mele blonde, dar mă atrăgea necunoscutul în același raport, în care mă speria, și ne legam cu lanțurile de pe atunci, să nu fie libertatea deplină pentru zborul de mai târziu, să nu cădem pe pământul țării să-l împovărăm suplimentar, și zburam spre cer fără nori, doar cu lumina albastră aprinsă, nu știu cum făcea feciorul dar venea după mine înverșunat și se arunca feroce în aer, doar de lanț ținut, trupul tăind văzduhul și mă prindea în aerul acela rarefiat
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
it's early în the sky. [17] VOR RĂMÂNE Vor rămâne în tăcere piesele de șah De atâta înflorire nici nu mai încap. Viața e frumoasă îmi spui la-noptat Iată cum secunde timpul îl măsoară Sevele din muguri m-au împovărat Și mă ninge cerul pentru-a noua oară. [17] THEY'LL LIE They'll lie în silence the chess pieces With șo much blossom they don't fit în anymore. Life is beautiful you tell me at nightfall Here's
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
mă-nvăluie-n cântec”/ Sunt și crește, urcând în intensitate: „Mă-nvăluie apele tulburi ce curg/ Șuvoaie m-acopăr dar eu le ignor/ Mi-e gândul durut de tristețe și dor/ Îmi tremură trupul în tristul amurg”/ Ploaia sau coboară spre tonuri grave: „Împovărați de griji și de nevoi/ Cu sufletul fărâme, trist și gol/ Găsim puterea de-a răzbi în noi,/ Nu facem parte din vreun protocol”/ Al celor care vor să ne zdrobească/ Și să ucidă ce ne-a mai rămas/ Din
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
scriitor, care pătrundea “în străfundurile sufletului omenesc “, aducând în raza viziunii cititorului lumea apăsată de nevoi a “celor ce se cuibăresc în mansarde și subsoluri “de la periferia societății. Dostoievski a cunoscut lumea orobsită din timpul său și a familiei sale împovărată cu opt copii, al căror tată era un medic la un “ spital pentru săraci“. Și datorită acestui fapt nenumărate personaje din opera sa , întruchipând nevinovăția sufletească sau suferința luminată de sacrificiu precum: Varvara Dobroselova ( din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
și eu să plâng, Că prea nu te-am văzut demult Odorul meu iubit și scump! - O! ... lasă-mă, băiatul meu, Cu brațu-mi slab să te cuprind ... Sunt fericită că te-ating! Iar fața ta, abia disting. Ani grei mă-mpovărară, Vederea simt c-o pierd ... Obrazul vreau să ți-l dezmierd Ca prima oară. Să merg, mi-e greu: Picioarele ... și ele mă lăsară ... Copilul meu! Dar azi mă simt atât de bine, Că sunt din nou cu tine. -Măicuța
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
și eu să plâng, Că prea nu te-am văzut demult Odorul meu iubit și scump! - O! ... lasă-mă, băiatul meu, Cu brațu-mi slab să te cuprind ... Sunt fericită că te-ating! ... Iar fața ta, abia disting. Ani grei mă-mpovărară, Vederea simt c-o pierd ... , Obrazul vreau să ți-l dezmierd Ca prima oară. Să merg, mi-e greu: Picioarele ... și ele mă lăsară ... Copilul meu! Dar azi mă simt atât de bine, Că sunt din nou cu tine. -Măicuța
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
și eu să plâng, Că prea nu te-am văzut demult Odorul meu iubit și scump! - O! ... lasă-mă, băiatul meu, Cu brațu-mi slab să te cuprind ... Sunt fericită că te-ating! ... Iar fața ta, abia disting. Ani grei mă-mpovărară, Vederea simt c-o pierd ... , Obrazul vreau să ți-l dezmierd Ca prima oară. Să merg, mi-e greu: Picioarele ... și ele mă lăsară ... Copilul meu! Dar azi mă simt atât de bine, Că sunt din nou cu tine. - Măicuța
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
-i minciună, mă tem/ că toate în mine-s blestem/ Trăim peste lumea ce cheamă/ uitarea de sine cu teamă [...]/ Trăim un secol de ger/ În noi, sentimentele pier...” (Frig). Stările afective, situate în porțile sinelui și ale lumii, sunt împovărate de „deslușiri ontice”, care provoacă analizele concrete ale „căderii”. „Căderea”, mai înainte de fuga din fața sinelui, în „Lacrima iubirii”, emană regretul locuirii în sine ,ca „nerostit” ce face posibilă fuga ființei spre sine, un alt „sine”, eliberat: „O, istovitele mele cuvinte
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
ființă vie are un lăcaș al ei...! Este inuman, crâncen, aberant ca o personalitate a României să fie aruncată pe drumuri, să nu aibă o casă a sa, la anii senectuții, pe care, în loc să îi laureze recunoștința, îi încenușează și împovărează neregula regulilor!”, spunea Fuego, pe când Temistocle Popa era printre noi; „... măcar amintirile compozitorului Temistocle Popa, ar fi drept să aibă de acum o casă!”, spune azi, Fuego. S-a stins compozitorul! Biografia sa nu mai este de acum numai descriptivă
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
trecut și prezent în care se regăsesc valorile și coloanele sonore ale lumilor apuse și care surprinde veridic sufletul românesc în cântece de-odinioară. „Casă a sufletului meu este cântecul românesc, cu horele-i alegorice, cu doinele, romanțele, melodiile nemuritoare, împovărate de lacrimi, de glas și iubire, de vers și joc, asupra căruia timpul și-a așezat duios amprenta. Iubesc România, cu văile și codrii parfumați, cu ai săi Carpați semeți, răsfirați printre nori, ce servesc drept acoperiș al unei lumi
O LACRIMA UN CANTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345621_a_346950]