44,928 matches
-
statului român, mareșalul Ion Antonescu, în vederea obținerii deciziei ca 20.000 (douăzeci de mii!) de evrei să fie lăsați la casele lor din Cernăuți. Prin gestul său temerar - menționează cu toată claritatea Maria Toacă -, a dovedit lumii că, în orice împrejurări, există o alegere, că Dumnezeu întotdeauna îi dă omului șansa de nu se transforma în fiară”. Comemorarea universitarului Grigore Bostan - care ,,a cules comori folclorice, tezaurizându-le în analele veșniciei” - îi prilejuiește autoarei punerea în lumină a uneia dintre calitățile
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
sugestivul dumneavoastră exemplu, pe plan personal, ce a însemnat pentrudumneavoastră această perioadă? F.T.: Este o etapă care pentru mine a început prost. Am stat la pușcărie, nevinovat, vreme de un an și jumătate. Deși am mai spus-o în diverse împrejurări, amintesc că în luna mai 1990 am fost vizitat la penitenciarul din Timișoara, unde eram încarcerat, de către domnul profesor Virgil Măgureanu. Mi-a propus atunci să îmi reiau activitatea ca adjunct al său. Procesul „lotului Timișoara” era întrerupt datorită lipsei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
istorie" și filologie, a unei Gramatici, ale cărei merite au fost puse în evidență cu obiectivitate abia în anii din urmă, constituie aspectele principale ale activității sale lingvistice. Este ușor a vedea azi exagerările lui Cipariu, dar ținând seama de împrejurările în care a gândit și a acționat, când limba română era amenințată din cauza politicii de deznaționalizare, lingvistul și filologul Cipariu ne apare ca un apărător tenace al "tezaurului limbii", în care vedea însăși puterea de viață și dăinuire a națiunii
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
fost dat să trăim sub Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu. Am ales câteva imagini din această superproducție ionbarbiană pentru a le prezenta în avanpremieră (CD-ul încă n-a fost multiplicat și difuzat) cititorilor României literare. Prin forța împrejurărilor, reproducerile noastre sunt lipsite de culoare și muzică, dar - chiar și în aceste condiții de austeritate tehnică - inventivitatea, inteligența artistică și luciditatea lui Ion Barbu reușesc, fără îndoială, să se facă remarcate și să încânte.
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
durere, cu dramă. Succesele personale, de pildă, nu pot fi decît un mizerabil paliativ. Le cauți pe ele, din lipsă de altceva. Neputînd participa la dramă lumii, faci din tine o dramă a lumii). La 7 Octombrie 1938, adică în împrejurări identice, după douăzeci și patru ani, aceeași neparticipare, mărturisita cu încercarea de a scuză: "depuis le 22 Septembre, nous avons traversé des jours d'angoisse don't "on" pourra s'étonner de ne trouver aucun reflet ici... leș réflexions que je pus
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
momente cînd osmoza simpatiei devenea atît de puternică încît continuarea monologului se dovedea cu neputință. Profesorul lansa atunci o întrebare legată de progresul expunerii, căreia cei din sală se întreceau să-i răspundă. Mă surprind utilizînd imperfectul în evocarea acestor împrejurări; pentru mine, ele se integrează capitolului, teoretic încheiat, al studenției. De fapt, ar fi fost mai potrivit să utilizez prezentul. în locul nostru, al celor de acum cîțiva ani, alți studenți iau astăzi cu asalt Amfiteatrul Odobescu, se înghesuie în bănci
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
fi fost datoare - după părerea lui E. Lovinescu - să-l sancționeze drastic pe Gala Galaction. Dacă nu e victima unei antipatii, dacă nu e victima unei invidii, atunci debutantul Gala Galaction e victima colaterală a unei lupte literare. Venim la împrejurări mai prozaice. Naivul Galaction apărea de sub pulpana detestabilă (pentru Lovinescu) a "Vieții românești", în a cărei editură îi apare cartea, și a lui G. Ibrăileanu, fiind pe deasupra elogiat peste măsură tocmai în paginile "Vieții românești" (ceea ce era firesc) de un
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
dezinhibată față de ceea ce vede, Romulus Cioflec însuși a îmbogățit acest gen cu trei volume în care și-a descris uimitoarele călătorii prin lume. Dar, înainte de a voiaja în străinătate, a bătut țara în lung și-n lat, împins atât de împrejurări biografice, cât, și mai ales, de dorul călător care-i stăpânea ființa. Născut, așadar, în satul covăsnean Araci (Arpătac, pe atunci), ajunge, ca mulți alți copii de ardeleni, să-și definitiveze studiile în Regat. După absolvirea Școlii Normale din Câmpulung
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
Cornel Ungureanu Într-un eseu publicat în 1970, Un semn de întrebare, Marin Preda recapitulează împrejurările în care și-a publicat nuvela: "Prin 1952 eram la Tușnad într-un prim concediu de creație din viața mea. Un prieten foarte neliniștit în conștiința lui, neliniște pe care n-o înțeleg nici azi, mă avertizase prin luna mai
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
exprimă tot un elan liric. Geo Dumitrescu are mai mult spirit critic decât talent și, în consecință, își folosește spiritul critic pentru a face poezie. Profesionalismul simulării Intrat în dizgrație la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist și obligat de împrejurări să nu publice nimic aproape douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și experiența pe care o are în practicarea poeziei discursive, el se străduiește acum să
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
scos din minți colegul de scris, ar înfige-o iute și cu neînduplecare. Oripilat, Jünger a notat în jurnal că s-a ciocnit de "monstruoasa forță a nihilismului". Dificultatea în evaluarea lui Céline, a omului și a operei, rezidă în împrejurarea că nu era un individ oarecare. Se putea făli pe drept cu palmaresul său literar, cele două capodopere menționate, descrieri halucinante ale spațiilor suburbane, cu năvala plebei haotice, imprevizibile. Expresia narativă era șocantă, asociere de meditații și impresii într-o
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
pledează pentru o cale raționalistă și umanistă, pentu toleranță și democrație. Și la Céline se poate stabili o datare asemănătoare. Cele două mari romane amintite sunt ferite de aberațiile ulterioare sub zodia fascismului. Oarecare încurcătură pentru examenul critic o provoacă împrejurarea că și înainte de construcția realistă, împregnată de un aume umanism, prozatorul francez a dat la tipar o lucrare slabă, l'Eglise - Biserica (1930), o anticipare a răbufnirilor urâte de mai târziu, cu delirul rasist și huliganic. Altfel decât la Eliade
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
să-mi ofere vreo explicație. Mi-am spus că am de-a face cu un om talentat, dar necioplit... Nu credeam că voi mai avea vreodată motive să stau de vorbă cu el. Nu mai țin minte exact în ce împrejurări a aflat Stancu de relația mea cu Tudor Arghezi. Sigur e însă că n-au putut exista decât două alternative: fie că l-a încunoștințat Lovinescu, fie că a asistat într-una din după amiezile când îl vizitam, și a
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
sânt unul dintre acei "destui scriitori care nu-și prea înțeleg în profunzime condiția, ci doar și-o trăiesc ca o proiecție dramatică în idealitate." *) Chiar și personajele din puțina mea proză nu fac altceva decât să mă "reprezinte" în împrejurări imaginate, de obicei extrem de dificile și, astfel, calvarul scrierii se mai ameliorează, pentru că devin eu însumi curios cum m-aș comporta dacă ar trebui să mă confrunt, în realitate, cu astfel de situații. Și nu știu de ce acum, la vârsta
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
prenume, ocupație, loc de muncă, apart. politică, avere, în trecut și în prezent, condamnări. Mama - la fel. Frați, surori - la fel. Cumnați, unchi, mătuși, soțiile și soții acestora - la fel. Rude ale acestora, cu probleme (plecați din țară, în ce împrejurări, unde sînt stabiliți, condamnați, cu averi naționalizate etc.) Căsătorit, necăsătorit, recăsătorit, divorțat - toate datele. Soția, numele, prenume, ocupația, loc de muncă, apart. polit., avere. Dacă a mai fost căsătorită, perioada, cu cine? Mențiune după actul de divorț, căsătoria s-a
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
s-a desfăcut din vina cui?. Părinții soției, nume și prenume și toate celelalte date. Frați, surori ai soției - toate datele. Cumnați, unchi, mătuși din partea acestora - la fel. Rude ale acestora, cu probleme (plecate din țară, cînd, unde, în ce împrejurări, unde s-au stabilit, cu averi naționalizate, condamnări etc.). Copii, nume și prenume, ocupație, apart. politică. Locurile de muncă pentru fiecare. Ce se poate spune după lectura acestui fabulos document și după trecerea, pentru unii (tineri neavizați sau adulți amnezici
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
nu ești exonerat decît, eventual, prin recunoașterea ei. “Limbi străine cunoscute, condamnări” reprezintă, fără dubiu, o alăturare delectabilă, care îngheață orice comentariu. Sarea și piperul chestionarului le dau, în fine, rudele cu probleme: “plecate din țară, cînd, unde, în ce împrejurări, unde s-au stabilit, cu averi naționalizate, condamnări etc.” Etc. sună aici mai puțin neutral decît în orice alte contexte; căci nimeni nu-ți va spune fără echivoc unde sfîrșește zona problemelor și începe zona inocenței. Dar, de fapt, “cu
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
de sigilii, urme de lecturi la distanțe mari în timp, de unde presupunerea că gestul devenise oarecum reflex și că s-ar fi putut repeta oricât de târziu. Să fi avut, oare, Maria Banuș preferințe selective pentru unele sau altele dintre împrejurările intrate în canavaua Jurnalului ? Un răspuns net pare riscant, e de ghicit doar un interes permanent pentru etapele de tranziție, cum a fost aceea, încărcată de consecințe, sub semnul acceptării sale în cercul colaboratorilor revistei „Azi“, echivalent cu pătrunderea în
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
capitolul Arta și munca, cel mai apropriat pentru a afirma ideea artei ca muncă, această idee nu apare deloc, ci este analizată influența muncii asupra artei (rolul muncii în geneza artei, influența diferitelor îndeletniciri - vînătoare, păstorit, agricultură - sau a unor împrejurări economice asupra formelor artei). Ideea artei ca muncă nu este rezultatul unei reflecții asupra artei, o concluzie, ci, după cum bine a observat dl George Gană, „un postulat” „impus de realități sociale ale timpului”. Geneza ei se află în filozofia politică
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
unui prieten revăzut după o lungă absență. Nu iau seama dacă, pentru simțul tactil, ea e o plăcere ori o suferință: la fel cu orbul care, prin vîrful bastonului, simte în mod direct obiectele, simte prezența prietenului. Același lucru pentru împrejurările vieții, oricare ar fi ele, și Dumnezeu." Am alăturat pe această pagină primele două apariții dintr-o nouă colecție a Editurii Humanitas, Înțelepciune și credință. Coordonatoarea seriei e Anca Manolescu, autoare ce a impus la noi, printr-o carte recent
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
nu permite zăbovirea la prea multe detalii. La senzația de neputință în fața grosolăniei și a ferocității contribuia și impresia că dictatura va dura la nesfârșit și că nu se întrevăd scene de relaxare sau de mântuire. Nu se poate ocoli împrejurarea că mari personalități, ca Sadoveanu, Arghezi și Camil Petrescu au cedat sub apăsarea cumplită. Nu e deloc de prisos să adaug că unii artiști au salutat la început revoluția, au aderat sincer și naiv la utopia prefacerilor. După aceea s-
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
cînd mătușa obține victoria tot cu ajutorul cuvintelor, prin surpriza replicii ei și cel legat de fascinația pentru tot ce ține de solemnitatea morții sînt delicioase: "Mătușa mea, care onora toate înmormîntările cunoscuților, era incapabilă să rostească cuvîntul inevitabil în asemenea împrejurări, condoleanțe. Spunea întotdeauna condoloanțe". Acesta e numai debutul unei secvențe în care Tia Șerbănescu dezvoltă tot ce ține de rîsul negru, de rîsul legat de zonele tabu, între care și moartea. Este singurul mod în care moartea poate fi îmblînzită
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
mici neadevăruri biografice" din nevoia de a-și recăpăta controlul asupra propriului trecut: "De aceea, am continuat să vorbesc așteptând ca vorbele să aducă alte vorbe și, cine știe?, tot scormonind în memorie, să-i pot pune în față vreo împrejurare ca un arici." (p. 18) sau "Orice întâmplare pe care încep să v-o povestesc este ca o ușă care dă în alte camere. Apoi vin alte uși și alte camere. - Nu, așa nu se poate! N-am mai termina
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
de ea doar auzise o cunoștea numai din ce-i povestiseră încă pe cînd era copil puținii bătrîni ai bătrînelor cuvinte lăsate acasă (de-ar fi avut acum măcar unul cu el i-ar fi fost de mare folos în împrejurările prin care trecea) și aceștia ce-și mai aminteau și ei dintr-o memorie aproape ștearsă despre o vale a umbrei din ce le-au povestit și lor bătrînii bătrînilor lor singurii care trecuseră cîndva prin ea cîndva cînd la
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
frivolitatea, aservirea, comerțul cu conștiințele umane, "schimbările la față" - sunt doar unele dintre tarele morale pe care le denunță, cu luciditate deplină, Virgil Ierunca, scriitor ce nu s-a lepădat niciodată de sine, ce nu și-a prostituat conștiința în împrejurările pe care i le-a rezervat o istorie ieșită din matcă. In eseurile critice ori în însemnările preponderent politice ale sale, stau față în față două ipostaze, două roluri pe care autorul și le asumă cu egală îndreptățire; moralistul și
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]