773 matches
-
mare parte bune cu livezi și grădini. Stăpânul moșiei nu locuiește în sat. Biserica e mică de lemn cu patronul Adormirea. Nu se știe de cine a fost construită, însă a fost restaurată în 1827 de Iordache Costache Boldur-Lățescu. Sătenii împroprietăriți cu 392 ha pământ. în MDGR, vol. III,pag.748 se arată că în Vatra era reședința primăriei comunei Hudești care cuprindea și satul Concești. Cuvântul vatră este din substrat (limba traco-dacă) și înseamnă locul pe care se întinde satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452 ha teren agricol. Piatra calcarică bulgăroasă se află pe Valea țurcanilor și se extrage pentru trebuințele locale. Vie se află pe o întindere de 18 pogoane. în pădure se găsește mult vânat ca: porci sălbatici, căprioare, vulpi, iepuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Lățescu și ia ființă școala din satul Alba cu clasele I și a II-a 1898-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari, plasa Prutul de Sus, județul Dorohoiu, cu 273 familii și 1215 suflete. Așezările sătenilor sunt mai mult bune. Sătenii împroprietăriți cu 408 hectare și 18 ari pământ. (M.D.G.R./pag.34) 1899-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari 1912-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari cu 1412 locuitori din care 703 de sex masculin și 709 de sex feminin 1930-Alba, sat în comuna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
drumurile s-au despărțit pentru toată viața. Fiecare cu destinul său, cu ulicioara lui. Așa s-au dus vremurile, cu totul deosebite față de cele ale generațiilor trecute. Pe atunci, omul avea 7-8 copii, îi creștea pe lângă casă, pentru a-i împroprietări cu câte o jumătate de hectar de pământ și îi făcea gospodari. În rest, ei munceau pe moșii boierești cu produse date în parte. O treime sau o pătrime îi revenea celui care muncea, iar restul îi revenea moșierului sau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
târg, bunicu' ... după ce stă de vorbă și cu bunica ... să vină cu propuneri concrete despre ce dotă îi oferă fetei ... pentru tata fiind suficientă cariera și un hectar de pământ (pe Dealul Helmegioaia din hotarul Voineștilor) cu care a fost împroprietărit după război. La întâlnirea programată, tratativele au mers mai greu ... căci bunicu' i-a oferit trei ha de pământ și o căruță cu doi cai ... dar cu condiția de a veni notar în sat ... la Stâncășeni (că nu-și dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1809, lui Gh. Ion Trapezoidul, din 1814 lui Dumitrache Hurmuz, iar din 1863 a trecut în proprietatea statului și, la mai puțin de un an de la secularizare, șipotenii, ca și ceilalți țărani, au fost eliberați de toate obligațiile feudale și împroprietăriți cu pământul pe care-l munciseră sute de ani, dar de roadele muncii lor se bucuraseră alții. Aceasta a contribuit la o evoluție economică, ce a făcut posibilă și o creștere demografică a zonei pe care o studiem. Conform unei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
s-a făcut la fel pe ambele moșii. Mai avantajați au fost țăranii împropietăriți din moșia lui Grigore Cantacuzino, pentru că era mai mare și legea prevedea că trebuie lăsat moșierului o treime din moșie. În 1921 satul Drăgăneasa a fost împroprietărit cu circa 450 de pogoane (ca izlaz comunal). Oamenilor nu li s-a dat pământ cu această ocazie sub pretextul că e regiune de munte, locuitorii fiind trimiși la Fulga (în sud- estul județului) să li se dea pământ. Ei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu mâna lumina artificială și de larg consum a lumânării. Pentru antici, mai toate făpturile astea hibride aveau și o parte bună - centaurii erau înțelepți, Sirenele inspirau, Sfinxului nu-i lipsea un anume fair play. − Ah, bărbații! oftă Trees. Ne împroprietăresc cu ceea ce avem deja fără să știm, dându-ne în dar ceea ce au primit tot de la noi. − Ții minte că Minos trebuia să-i sacrifice lui Poseidon taurul superb trimis lui de zeu din adâncul mării? Parșivul! Refuzând să-l
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de puternic ecoul rigorilor caracteristice lumii ce o vehiculează: preocuparea extremă cu propria-i imagine invocă frumosul ca argument suprem, fără recurs. Politețea, acea răceală distantă țiitoare de cald lumii, sfâșia geometric fumul din cort, îl cadastra ca pentru a împroprietări pe fiecare din cei prezenți cu un spațiu egal al străvizibilității emancipate de simțuri: ea dădea la iveală omul de dincolo chiar de propriile-i acte, dintr-o depărtare a dezirabilului social. Mai mult, se răspândea ea însăși ca un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
C.V. Tudor și formațiunea sa politică nu dețin monopolul absolut asupra tuturor păcatelor de care sunt acuzați. Antisemitul Ilie Neacșu ocupă azi un fotoliu de orchestră în parcela parlamentară a partidului de guvernământ, iar fostul securist Sever Meșca a fost împroprietărit cu o lojă confortabilă în aceeași orgradă de către nimeni altul decât premierul Adrian Năstase. Apoi am observa că libertatea de exprimare a devenit atât de prețuită de români, încât șeful statului și premierul simt nevoia de a-și afișa punctele
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pe unde a încercat să-și mute pușcociul cu lunetă. Unui asemenea tratament surprinzător, fosila politic-corectă i-a răspuns și mai neașteptat - și-a mutat carapacea în România, țară pe care nu dădea doi bani până mai ieri. A fost împroprietărit, pare-se, cu o catedră de zumzăit. Așa stând lucrurile, e de așteptat ca lupta între lampa cu halogen și lampa cu alogen să atingă intensități nucleare. Primele ciuperci atomice au și apărut. (Jurnalul Național, 23 septembrie 2005) Delimitări - fanatism
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ci pe cel din Grigore Ghica Vodă nr. 43, arteră amplasată În vecinătatea Universității de Agronomie, cca șase km spre nord, (deși pe teritoriul municipiului Iași În mod autentic această adresa nu există). - Deci, Primăria prin amploaiații de la DAFIS, Îl Împroprietărește pe Chirilovici tocmai cu imobilul În care locuiam din anul 1976, la data aceea, cu banii pregătiți să cumpăr spațiile disponibile la vânzare. - Văzându-se cu darul În brațe, impostorul Îl vinde cu celeritate pe un preț de nimic, (la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
adunam melci din care mama pregătea mâncare. În vara lui 1946 s-a aflat că în Banat se dau case și pământ pentru refugiați. Am plecat și ne-am stabilit în comuna Bulgăruș, aproape de granița cu Iugoslavia. Statul ne-a împroprietărit cu 5 ha. de pământ și am primit unelte agricole. Locuiam într-o casă a unor bătrâni nemți pe care îi și ajutam la muncă. Tot în comuna Bulgăruș am urmat și primele clase primare. În vara anului 1951, am
POVESTEA VIEŢII MELE DE REFUGIAT. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Flueraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1682]
-
bine, erau întinse preșurile și țolicile, făcute la războiul de țesut. Nu, bunicii mei n-au fost baroni locali și nu s-au lăfăit în bogății. Ei n-au uitat niciodată că sunt urmașii celor pe care Cuza i-a împroprietărit și cărora le-a redat demnitatea de oameni liberi. După masa de seară, ne-am spus rugăciunea și ne-am culcat fiecare acolo unde ne repartizase mama. Atacul bestiilor țopăitoare s-a declanșat în timpul nopții. Simțeam că pe trupul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
numele rusesc Volga, tocmai aici În farwest. E firesc, Îmi răspunde vânzătorul. În secolul trecut, când s-a construit linia ferată spre Pacific, au fost aduși muncitori din Europa și din Rusia. După terminarea căii ferate, mulți lucrători au fost Împroprietăriți pe terenurile primite de calea ferată. Și astfel În acest stat avem și sămânță rusească. După ce am părăsit Volga, intrăm În plin farwest. Fermele nu se văd și nici nu se mai numesc ferme, de aici Încolo. Farwest e regiunea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
navigație și În special colonizarea. Statul nu dispunea de fonduri. Căile ferate au fost construite cu bani străini, cu bani Împrumutați. Au fost aduși muncitori din Europa pentru calea ferată, muncitori care nu s-au mai Întors ci s-au Împroprietărit, devenind buni fermieri. În tot acest timp, indienii s-au luptat și i-au hărțuit pe cei care lucrau la calea ferată. Europa a trimis În secolul al 19lea parte din populația sa pentru colonizarea Americii. Și cu toate astea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Groza în alegerile din 1946. Savel Pintilie (n. 1916), agricultor din Bucecea, va fi arestat cînd a ajuns colectivizarea și la ei, în primăvara lui 1959. Le-a spus activiștilor: "De ce vreți să luați pămîntul cu care tata a fost împroprietărit? Știți voi că tata a fost prizonier de război și este veteran și invalid?" Această frază îi va fi fatală: va suferi o condamnare de 3 ani petrecuți în cincisprezece pușcării. Îi va fi confiscată averea, inclusiv casa. Nevasta plătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
complementar, dar dificil de armonizat: Cuza și Carol I. Cel dintâi este domnitorul unirii de la 1859 și al reformelor care au făcut statul român modern; a rămas În conștiința românilor și ca un domnitor al țăranilor, pe care i-a Împroprietărit la 1864. Însă În 1866 Cuza a fost detronat și i-a luat locul Carol I. Domnia lungă și plină de Înfăptuiri a acestuia s-a constituit În punct de plecare pentru un mit dinastic, În care Cuza nu-și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care ne aflam, a școlii, știu debunăseamă cu toții despre ce-i vorba, căci îl îndeamnă, cu semne din cap, din ochi, cu glasuri șoptite. Apoi uite cumu-i, domnule, urmează săteanul, la noi s-a întâmplat că un om a fost împroprietărit când s-au dat pământuri. La vr-un an după ce s-au dat pământurile, omul ista a plecat în lume, pribeag, că era așa, un fel de om fără căpătăiu. Și-a lăsat nevasta c-un copil și el s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dimitrie Cantemir, care scrie primul despre domeniul domnesc din Moldova, considera că “toată Moldova de odinioară... a fost patrimoniul unui singur domn și letopisețele și actele vechilor domni arată destul și prea destul.” Dragoș vodă și urmașii săi i-au împroprietărit pe boierii care au strălucit prin faptele lor, cu domenii, pe care, uneori, domnii le puteau lua înapoi, dar, până la urmă, domnii le-au restituit moșiile urmașilor acelor boieri. Așadar, domnul era stăpânul țării, țara era ca o moșie din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lumea asta, nu-i alta decât jocul de cărți și de noroc. Și întâmplarea a făcut ca tocmai eu să cunosc revolverul cu care a fost detronat Marele și strălucitul Domnitor Alexandru Ioan Cuza, care cu prețul vieții lui a împroprietărit pe bieții țărani săraci și foarte năcăjiți, robi adevărați a acestei țări. Mi l-a arătat Iunius Lecca, fiul generalului Lecca trădător, la moșia Radomirești în luna octombrie 1916, din județul Bacău. Și drept răzbunare i-am luat cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Bogata. Prin mijlocul satului curge pârâul Bogata care se varsă în râul Moldova, chiar la eșirea din sat. Satul are 220 capi de familie și 787 suflete. Noi ne ocupăm cu agricultura pe cele 245 fălci cu care am fost împroprietăriți la 1864, cei 72 de bătrâni de ai noștri și din care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Alexandru Vodă”). Talaba. Sat și pârâu care se varsă în Elan. Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei Deleni, plasa Mijlocu. Se presupune că această localitate a fost întemeiată de proprietarul Toma Luca și era locuită de țiganii împroprietăriți prin Legea rurală din 1864. Nicolae Iorga considera că termenul talabă (tăbală) are origine cumană (talabă = grapă, boroană). Există numeroase toponime care derivă din talabă: Tălăbești, Tălabu, Tăbălăiasa, Tibileiasă, Tăbălăești. Tămășeni. Sat în apropiere de Dodești; are legătură cu Tămășelul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
serioasă a volumului restituirilor și despăgubirilor acordate foștilor chiriași în propriile case. Concomitent, el, care se opune restituirilor (fapt pentru care poporul român cheltuiește milioane de euro, condamnat să achite acele amenzi hotărâte de Tribunalul de la Haga), tocmai el se împroprietărește cu o vilă fosta naționalizata ilegal, furând dreptul celorlalți 4 moștenitori, egali în drepturi că și mama sa. Intrând în proprietatea casei, Adrian Nastase, șmecherește, declară pios: "Am facut o reparație morală unchiului nostru, M.Ciolan"! De ce nu a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
rădăcinile neamului Tudor-Tudorani-Huliani erau undeva la sud de Dunăre, pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]