771 matches
-
1906. Împreună cu el lucra cîntăreț Dionisie V. Galit. Satul pe atunci numără 230 de gospodării. în 1922, după înfrățirea celor două maluri ale Prutului, Instituția română , «Casa Noastră», abilitata cu dreptul de a face reforma agrara în Basarabia, i-a împroprietărit pe 241 de țărani din Limbenii Noi cu 1.072 ha de pămînt confiscat din moșia boierului Leonard. Peste un an în sat au fost înregistrate 280 de case. Satul avea școală primară, dar administrativ se supunea primăriei din Limbenii
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
vatra de sat în apropiere, vatra lui numindu-se Lucavăț. Acest Luca a avut doi feciori, Stan și Șerbco, care au slujit cu credința în oastea lui Alexandru cel Bun, iar voievodul, cinstind aceste „adevărate slugi” (vasali, deci boieri), îi împroprietărește prin uricul din 16 februarie 1428 pe cei doi cu „ocina lor... două sate, anume Lucaveț și Pancăuți și cu toate poienile și pădurile și cu pâraiele și pe Siret în Sus, si cu Mihodrea, al căror hotar se alătură
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Prin reforma agrară din 1921 în comună s-au stabilit locuitori din zona montană a județelor Prahova și Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren, în urma exproprierii moșiei „Bordei Verde”, aparținând Eforiei Spitalelor Civile, fapt care va conduce la înființarea unei noi așezări în comună satul Vintilești, în partea de est a satului Bordei Verde. În august 1944 satul Filiu este
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
porțiune de stepă sălbatică, fără a mai întâlni vreo așezare omenească până la Silistraru. Comuna a cunoscut o dezvoltare mai puternică după anul 1864, când 107 dintre cele 167 de familii din Bordeiul-Verde și 96 de familii din Filiu au fost împroprietărite, prin Legea rurală a lui Alexandru Ioan Cuza. 1864 este totodată și anul în care se constituie și comunele, în sens administrativ, prin aplicarea noii legi de organizare administrativ-teritorială, înființându-se pe actualul teritoriu comunele Bordeiul-Verde și Filiu. La începutul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
dat în perioada Crăciunului anului 1916 prima mare confruntare motorizată de pe teritoriul României dintre trupele Corpului Expediționar Otoman și aflat în compunerea Diviziei Rusești de Mașini Blindate, care apăra acest aliniament. Soldații care au luptat în război aveau să fie împroprietăriți prin reforma agrară din 1921. Împroprietărirea s-a făcut prin exproprierea moșiei Bordei Verde aparținând Eforiei Spitalelor Civile, consemnată în procesul verbal din 5 octombrie 1922 al "Comisiunii IV județene de expropriere, ocol Viziru", la prețul de 2.600 lei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
local, al acestei legi avea să-l constituie apariția unei noi așezări, satul Vintilești, în partea de est a satului Bordei Verde. Localitatea a fost înființată pentru stabilirea locuitorilor din zona montană a județelor Prahova și Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren aici. Satul Vintilești s-a populat efectiv abia după 1930, când locuitorii împroprietăriți încep să renunțe treptat la naveta sezonieră către localitățile lor de origine și să se stabilească definitiv aici. Primul locuitor care s-a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
aici. Primul locuitor care s-a stabilit definitiv în Vintilești a fost Vasile Sârbescu, din cătunul Sârbești, comuna Vintilă Vodă, județul Buzău, în anul 1927. De altfel, numele de „"Vintilești"” a fost ales tocmai plecând de la preponderența numerică a celor împroprietăriți, provenind din această comună buzoiană. Noii locuitori aveau să fie numiți, ca mai pretutindeni în Bărăgan, „"munteni"”, spre a-i deosebi de „"cojani"”, locuitorii vechi ai câmpiei. Localitatea avea să fie numită mult timp de localnici „"Satul Nou"” pentru a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
soldații din Bordeiul-Verde și Filiu au luptat în cadrul Regimentelor 38 și 78 Infanterie, 3 Artilerie și 11 Călărași, participând la luptele din Dobrogea, Bătălia pentru București și Bătălia de la Mărășești. Viitorii locuitori ai comunei care în urma războiului aveau să fie împroprietăriți aici, au lupta preponderent în cadrul Regimentului 8 Buzău și Regimentului 9 Râmnicu Sărat. Comuna avea să plătească un tribut greu de sânge în cel de-Al Doilea Război Mondial, un număr important din soldații originari din localitățile comunei murind, fiind
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. După cum si arată și numele, localitatea principală care dă numele orașului este o creație a „însurățeilor”, împroprietăriți cu pământ aici după „legea însurățeilor” din 1878 pe locul fostului sat "Pârdăleni". Au fost împroprietăriți atunci 508 locuitori, care au constituit nucleul inițial al orașului de astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Însurăței din plasa Balta, județul
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. După cum si arată și numele, localitatea principală care dă numele orașului este o creație a „însurățeilor”, împroprietăriți cu pământ aici după „legea însurățeilor” din 1878 pe locul fostului sat "Pârdăleni". Au fost împroprietăriți atunci 508 locuitori, care au constituit nucleul inițial al orașului de astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Însurăței din plasa Balta, județul Brăila era formată din satele Însurăței și Caragica și avea 1822 de locuitori. Odată cu înființarea satului
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
origine latină. Din studiul istoriei legiunilor romane, se poate observa ca veteranii legiunii a V-a Macedonica și legiunii a XIII-a Gemina sînt lăsați la vatră și primesc ca plată a serviciilor militare, loturi agricole în Dacia Malvensis, Caracalla împroprietărește chiar și legionarii altor legiuni romane. Se datorează și garnizoanelor militare, emisiunile din capitală sunt aici mult mai frecvente decât în provincii. Din contră, Muntenia de la apus de Limes Transalutanus este un teritoriu locuit de barbari, în care pătrunderea de
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
familie (inclusiv a copiilor care la țărani și la săraci nu știu ce este copilăria) pe moșiile boierilor, ale mânăstirilor [[Mănăstirea Nămăiești|Nămăiești]] și [[Mănăstirea Râncăciov|Râncăciov]] care erau proprietari ai 99% din pământul și pădurile zonei muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca urmare a acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha) de familie. Preotul Ioan
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
România. Satul Drăgușeni a luat naștere în anul 1924. Baza a fost pusă de circa 60 de familii, majoritar maramureșene. Localitatea a luat ființă ca urmare a Reformei agrare din 1921 când un numar de circa 40 familii au fost împroprietărite . Împroprietăriții proveneau în parte din Maramureșul istoric. Satul a fost prevăzut că o ulița a localității Turulung. Localitatea este situată pe drumul european E81 Satu Mare - Ciuperceni - Halmeu, pe unde se face trecerea graniței cu Ucraina. Este situată în Câmpia de
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
caracterul mânăstiresc al acestora în acea epocă. Intervențiile episcopale și cele ale conducerii laice au reprezentat următoarea etapă de tranziție, care a transformat schiturile și sihăstriile de sine stătătoare în organe comunitare cu o viață mai stabilă. Acestea au fost împroprietărite și li s-a acordat dreptul de a tăia pădurea. Invazia tătară din 1596 a dus la distrugerea mănăstirilor și împrăștierea călugărilor. În același an Mihai Viteazul pentru a reorganiza zona, a hotârât fondarea unei mănăstiri închinată Sfântului Gheorghe, în mijlocul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
județului vecin Ialomița, comunele Arțari și Ștefănești. Comuna Arțari, cu satele Arțari și Vlăiculești, avea o populație de 1436 de locuitori, cu două biserici și o școală primară mixtă. Locuitorii erau moșneni și doar 8 au avut nevoie să fie împroprietăriți în timpul reformelor agrare din acea perioadă. Comuna Ștefănești avea în satele Ștefănești și Odaia, 1478 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Ileana" în plasa ilfoveană Sărulești, și cu trei sate
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
1914 localnicii au pus temelia unei noi biserici mai spațioase. În 1915 școală era frecventată deja de 100 de copii cu vârsta -11 ani. În 1918 are loc unirea Basarabiei cu Românie. În scurt timp 249 de săteni au fost împroprietăriți cu 1046,7 ha de pământ cultivabil cu loturi de până la 6 ha fiecare, ca urmare a reformei agrare din 1918-1924. În perioada interbelică face parte din plasa Vulcănești. În 1923 erau 280 de clădiri, populația număra 1304 de locuitori
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
al XVII-lea datorită incursiunilor turcești). În a doua jumătate a secolului al XVII-lea și satul Băcălești dispare datorită vitregiilor vremii. În urmă Războiului de Independență din 1877, pe vatra fostului sat Băcălești se înființează satul Rata cu locuitori împroprietăriți din satul Măldăieni, participanți la război. Denumirea satului vine de la ratele sălbatice ce se aflau în număr mare pe bălțile satului. În anul 1892, lângă satul Rata se reînființează satul Băcălești prin împroprietărirea unor locuitori din satele învecinate. Cele două
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste de familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor și lipsa utilajelor
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
mai sus scris...". Arhivele St. București, Condica Asachi, nr. 629, f. 98. Satul Borosoaia este un sat colonizat (roit) din zona Fălticenilor, județul Suceava. Prin Legea agrara din 1921, unii țărani din comunele Dolhestii Mari, Dolhestii Mici, Dolhasca, au fost împroprietăriți în aceste locuri (din Borosoaia) pe fosta moșie a prințului Barbu Știrbei. De menționat că la recensământul din 1912, în satul Borosoaia erau 28 de locuitori. În anul 1930 populația Borosoaiei era de 841 locuitori și a continuat să crească
Borosoaia, Iași () [Corola-website/Science/301261_a_302590]
-
1912, în satul Borosoaia erau 28 de locuitori. În anul 1930 populația Borosoaiei era de 841 locuitori și a continuat să crească și prin venirea altor țărani din zona Fălticenilor, fie la rude fie la terenurile cu care au fost împroprietăriți. Bibliografie: Dorina Sandu "Borosoaia, Monografie".
Borosoaia, Iași () [Corola-website/Science/301261_a_302590]
-
zona Vaideeni - Novaci (așa zișii ciobani „ungureni”), dar și țigani dezrobiți. În anul 1857 a fost edificată clădirea bisericii ortodoxe, in prezent monument istoric, cu hramul „Sf. Mucenic Dimitrie și Arhanghel Ștefan”. În urma reformei agrare din anul 1864 au fost împroprietăriți 202 familii cu suprafața de 498 ha. În războiul de independență, din Lipovu au participat un număr de 13 tineri, dintre care eroul Marin Ilie a căzut la asaltul redutei Grivița II. În urma reformei „însurățeilor” din anul 1879 la est
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Ungureni s-au pus bazele unui nou sat, în care s-au așezat 135 familii de tineri căsătoriți proveniți din satele dinspre est, majoritatea din satul Curmătura, pe care primarul în funcție, Mihalache Popescu, l-a numit Calomfirești. Au fost împroprietăriți cu 684 ha. La începutul secolului al XX-lea Lipovu (fără cuvântul Ungureni) înglobând Calomfireștii, alias Satul Nou a devenit centrul de reședință al comunei, iar Lipovu Români denumit Lipovu de Sus, era sat dependent. În anul 1883 a început
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Regale Șegarcea și proprietăți ale moșierilor expropriate, a fost repartizată pentru împroprietărirea lipovenilor suprafața de 1626 ha. În cel de-al Doilea Război Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
de suflete; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Din acest sat la 18762, au plecat mulți emigranți spre a se stabili în Caucaz, ademeniți de o cîrmuire. La reforma agrara din 1918-1924, țăranii din Holercani au fost împroprietăriți cu cîte 6 ha de pămînt arabil și de pășune, pentru fiecare cap de familie. Locuitorii, care aveau în posesia lor mai puțin pămînt, au primit și ei adaugator terenuri agricole pînă la 6 ha. Din anul 1930, unul dintre
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
gospodăriilor proprii. Proprietarii atestați ai diverselor trupuri de moșie de aici au fost: mănăstirea "Frumoasa" din Iași, serdarul Costachi Caracaș, aga Vasile Pogor, frații Frimu, marele vornic Constantin Vârnav, Nathalie și Gheorghe Vârnav și Titu Ioanid. La 1864 au fost împroprietăriți foarte puțini clăcași care au început să-și vândă repede pământul datorită lipsei banilor și al uneltelor necesare. Marea reformă agrară de la 1921 a adus bunăstarea fiecărei familii din sat. După 1950, pământurile au fost iarăși "strânse" formându-se întâi
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]