1,704 matches
-
obligați să-i primească În locuințele lor și să Împartă cu ei o parte din gospodărie. Nou-veniții au fost Împroprietăriți cu terenuri de până la 4,40 ha din terenurile confiscate de la germani În urma reformei agrare din 1945. E drept că Împroprietărirea se făcuse cu scopul de a-i convinge pe noii proprietari să se Înscrie cu aceste terenuri În colectiv și că, aparent favorizați de Împrejurări În anii 1945-1948, ei vor fi - cel puțin În ceea ce Îi privește pe macedoneni, basarabeni
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
luncă foarte bogată În produse agricole și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de la ,, Groapa lupilor ”, pînă la biserică, din lunca Motrului și pînă În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au cumpărat-o mostenitorii vechilor proprietari Săvoii. Ciocazanilor lea rămas În Lupoaia, doar cavoul ce este lîngă biserică. Lupoaia a rămas Întreagă pînă la Împroprietărirea făcută după primul război mondial, cînd o parte din ea a fost Împărțită demobilizaților, iar restul a rămas proprietarilor, pînă În 1946, cînd restul de moșie a fost Împărțită locuitorilor, iar o parte a intrat În stăpînirea statului, pe o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu cine vrea, mai ales că mulți dintre propritari au avut și Înalte funcții de stat, iar ultimul dintre Săvoi a fost deputat, senator și inspector domenial (am amintit mai sus de el), părăsind Lupoaia pentru interese personale. După prima Împroprietărire din 1864, făcută de Alexandru İoan Cuza ( 1859-1866 ), țăranilor din Lupoaia li s-au dat plațuri de casă și puțin pămînt Împărțit pe brațe de muncă și numărul vitelor trăgătoare. Au fost Împroprietăriți din nou În 1922. Avînd plațuri de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să-și facă rost de car și boi, se ocupa și cu cărăușia, servind și pe cei ce aveau nevoie, fiind obligat să transporte la oraș recolta boierului și lemne din pădure pentru vînzare. După primul război mondial, cu ocazia Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și În stăpînirea pămîntului dat de A.İ.Cuza la 1864, pămînt care pînă atunci fusese sub administrație boierească, fiind folosit ca islaz, oamenii făcînd clacă pentru el. Enciclopedia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și În stăpînirea pămîntului dat de A.İ.Cuza la 1864, pămînt care pînă atunci fusese sub administrație boierească, fiind folosit ca islaz, oamenii făcînd clacă pentru el. Enciclopedia caminului De la această Împroprietărire fața satului a Început să se schimbe. İci și colo, a Început să apară cîte o casă mai acătării ( 2-3 camere ), cu dependințe pe lîngă ea. De asemenea comfortul a Început să fie mai ridicat. La hrana zilnică s-au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele și snoavele erau fără de margini, făcîndu-i să mai uite de necazuri. La fel la hore, nedei, tîrguri, uitau de traiul greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le duceau neamul mai departe. Dacă fiecare copil venit pe lume este cu norocul lui, ursitoarele, cele care Îi sorocesc viitorul trebuie Îmbunate și Îmblînzite. Ele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal d. slv. delŭ + ap. pogon (în genitiv) d. bg. pogon. DEALUL SĂLIȘTEI
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
dispariția unor toponime, ca urmare a dispariției realității denominate (sat, cătun, târg, poiană, pădure etc.), îndeosebi în ceea ce privește așezările omenești; pe de altă parte, apariția unor toponime noi, drept consecință a înființării de sate, ca în timpul reformelor lui Cuza, a unor împroprietăriri (1923, 1945) sau chiar a strămutării unor sate, îndeosebi din Transilvania, în Moldova și Bucovina, ca și din Moldova, în Basarabia (aici sunt și cazuri când procesul a fost invers). Ca și în alte regiuni ale țării, și în Valea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a apărut problema minorităților naționale (maghiari, germani, ruteni, sârbi) care anterior Marii Uniri erau nesemnificative în cadrul Vechiului Regat. Tratatele de pace de la Paris impuseseră României garantarea drepturilor acestor minorități . În urma reformei agrare care a constat în exproprierea marilor proprietăți și împroprietărirea țăranilor, s-a format o puternică economie agricolă țărănească. La acesta se adăuga dezvoltarea industrială a țării. Opoziția nu a reușit să-și impună punctul de vedere în fața guvernului liberal în privința Constituției din 1923 datorită sprijinului acordat Partidului Național Liberal
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
cel mai strălucitor în istoria elocinței parlamentare din România, iar acest început l-a clasat deopotrivă gânditor și orator “ . În anul 1914, în Camera Deputaților, el s-a pronunțat împotriva marii proprietăti și a solicitat realizarea reformei agrare care însemna împroprietărirea țăranilor cu pământ prin expropriere . Aceasta se va aplica începând cu anul 1921. Nicolae Titulescu s-a pronunțat pentru luarea unor măsuri de înființare a marii industrii, mărirea randamentului agriculturii, schimbarea mijloacelor de cultură, folosirea rațională a tuturor forțelor de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ale guvernului român sunt contrare tratatelor de pace și să dispună ca România să restituie optanților bunurile lor imobile și totodată să acorde persoanelor lezate despăgubiri complete. În ședința din 20 aprilie 1923, Nicolae Titulescu a demonstrat că exproprierea și împroprietărirea cu pământ a țăranilor reprezenta o necesitate impusă de mișcările țărănești din anul 1907, că prin aplicarea reformei agrare nu se încălca Tratatul de la Trianon, deoarece nu s-a putut realiza prin acest tratat optanților unguri o situație privilegiată față de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
aplicarea reformei agrare nu se încălca Tratatul de la Trianon, deoarece nu s-a putut realiza prin acest tratat optanților unguri o situație privilegiată față de cea creată cetățenilor români întrucât exproprierea moșiilor era sub același regim. În plus, arăta Titulescu, de împroprietărirea cu pământ beneficiau atât țăranii maghiari cât și țăranii români. Totodată Nicolae Titulescu arăta că reforma agrară era un act de politică internă a statului român, care fusese pregătit încă din preajma și în anii Primului Război Mondial, și în consecință această problemă
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
privind creanțele speciale, care stabilea sumele de plată ale Ungariei după anul 1943; acordul pentru Fondul agrar A optanți; acordul pentru Fondul B, destinat celorlalte reclamații maghiare. Fondul agrar pentru plata optanților unguri (Fondul A) era alimentat din renta de împroprietărire pusă de România, Cehoslovacia și Iugoslavia la dispoziția optanților; din creanțele pe care Anglia, Franța, Italia, Belgia, Portugalia și Japonia le aveau asupra reparațiilor datorate de Ungaria și pe care aceste țări le-au cedat Fondului agrar; din sumele ce
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
potrivit, pentru o intervenție fermă cu scopul vindecării urmelor războiului, pentru o Românie modernă. Astfel se ocupă de organizarea „partid independent” cooptând câțiva profesori, colegi, studenți, lansând și lista cu candidați. Programul electoral al acestui partid prevedea în primul rând împroprietărirea, apoi acordarea de drepturi femeilor, crearea unui fond național pentru sprijinirea inițiativelor științifice și artistice, înființarea unui consiliu economic, tehnic, cultural în fiecare județ. Programul partidului său nu se poate pune încă în practică, ziarul dispare. Profesorul Ovid Densusianu își
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a promovat politica Partidului Național Liberal în ținuturile
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a promovat politica Partidului Național Liberal în ținuturile ardelenești. În acest sens, a întreprins acțiuni de refacere a organizațiunilor locale și județene, de înființare a noi
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
jumătate a secolului al XX-lea. Condiția proprietății funciare a fost elementul primordial în evoluția ruralității arabe și a raporturilor rural/urban. Practic, marea proprietate seniorială a fost constituită în timpul stăpânirii otomane și întărită ulterior de autoritățile europene mandatare, prin împroprietărirea unor demnitari locali (șefi de triburi, lideri religioși, conducători ai comunităților sătești) cu mari suprafețe de teren, pentru asigurarea loialității acestora. O altă parte a marii proprietăți era deținută de familii aristocratice locale și de stat, precum și de acționariatul străin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a promovat politica Partidului Național Liberal în ținuturile
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a promovat politica Partidului Național Liberal în ținuturile ardelenești. În acest sens, a întreprins acțiuni de refacere a organizațiunilor locale și județene, de înființare a noi
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Dimitriu - 80 lei/ lunar; Ion Ionescu - 20 lei/ lunar și V. Dimitriu - 20 lei/ lunar. Preotul Al Popa mai strânsese 320 de lei de la săteni pentru a procura acestor copii „veșminte la începutul școlii în septembrie 1917”. În perspectiva marii împroprietăriri a țăranilor pe care o plănuia regele Ferdinand, prefectura a trimis primăriei pe data de 7 februarie 1918 următoarea notă: „...sfătuiți locuitorii ca din prisosul lor de bani să depună la casa de depuneri cu scopul de a putea cumpăra
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de ceară din târgul Bacău, precum și „via de la sare” au fost acordate mănăstirii Bistrița (conform documentelor din 8 septembrie 1457 și 23 aprilie 1460), iar regimul proprietății asupra Ocolului târgului - de fapt, Ocol domnesc - a fost grav alterat de frecventele împroprietăriri ale „rudelor, prietenilor și colaboratorilor apropiați”. În legătură cu acest din urmă aspect, precizăm faptul că în intervalul 1460 1620, în Moldova au fost înregistrate nu mai puțin de 148 de sate care au fost scoase din ocoale și dăruite mănăstirilor și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]