353 matches
-
vieții. Pretutindeni de unde se retrage viața, Își fac apariția moartea și putreziciunea. Oricare ar fi acel lucru cu care trebuie să ne aprovizionăm tot timpul - orgoni, forță vitală -, nu a rămas mare lucru din el În Vale. MÎncarea ți se-mpute Înainte s-ajungi cu ea acasă. Laptele se acrește Înainte să-ți termini masa. Valea e un loc străbătut de noua forță potrivnică vieții. Moartea plutește pe deasupra văii ca o ceață invizibilă. Locul exercită un magnetism curios asupra muribunzilor. Celula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
nu au nevoie de răsplată. * Patria este cuibul în care înveți zborul cu aripi necăzătoare. * Poporul este oceanul în care nu te îneci. * Nu tot ce zboară e pasăre și nu tot ce înoată e pește. * Peștele fără cap se împute de la coadă. * Atmosfera se încălzește pentru că omul se poartă rece cu ea. * Toate cele inexplicabile se pot explica; chiar și imposibilitatea explicării lor. * Puterea legii depinde de cei care o aplică. * Nimeni nu e mai presus de lege, afară de cei
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cai verzi pe pereți. * În ochii femeilor, toate culorile au un cusur: se asortează foarte greu. * Femei înțelepte sunt destule; dar și bărbați proști. * Între o femeie urâtă și una frumoasă, o aleg pe cea deșteaptă. * Pentru a nu se împuți, peștelui i se taie capul. * Pentru că i s-au tăiat toți copacii, nu-și mai vede pădurea. * Mintea omului nu are niciodată zi liberă. * Nu e obligatoriu să simți, dar este vital. * Celor cărora le lipsește un deget, li se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
minte ascuțită, dar nu perforează idei. * Bogățiile se fac, nu se strâng. * Culcușul moale nu face somnul mai ușor. * Toate problemele grele devin ușoare, dacă știi să le rezolvi. * Idealul doar prin vis se atinge. * În Franța, brânza s-a împuțit de mult. Se spune că... * Nu atunci când te afli la pământ trebuie să implori divinitatea. * Vârstele copacilor nu se citesc în scoarța lor. * Puțini fac salturi mortale, mulți nu le înțeleg rosturile. * Uneori iese fum și fără să faci foc
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pretinși oameni de cultură se pricep doar la cultura mică. * România nu e un vapor cu cârmaci nedibaci, ci un sat fără câini. * Luptătorii împotriva Mafiei sunt protectorii ei. * Deși societatea românească nu e pește, ea tot de la cap se împute. * Performanță: se fură oul mai înainte ca găina să-l facă. ♣ Bani negri pentru zile albe. Tăiem pădurile pentru că fac prea multă umbră, dar și bani. Am recitit un poem de Eminescu: denigratorii pot muri liniștiți. * Am recitit o pagină
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
1904-1905), am fost Învățător la țară la șotrile, sat vechi, aruncat mai departe, la poalele munților, unde am urmat pe preotul Învățător ucis de săteni după dreptatea lor primitivă, zdrobindu-i măruntaiele cu cizmele, ca taurii Înfu riați, de a Împuțit tot satul, luni de zile, cu duhoarea hoitului său viu care nu se mai lăsa să moară. Fusese lacom, bietul popă, după femeile enoriașilor și pofticios după sânii lor Îmbel șugați pe care Îi răscolea, cu mâna lui blagoslovită, sub
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru ei faptul că ploaia asta mizerabilă omorâse viața bună din orășel: adio mișculații în port, adio fetițe, adio trai dulce. Dacă mai ținea mult așa, e clar că trebuiau să-și pună coada pe spinare. Pizda mă-sii, se împuțea totu, ei trei erau ca niște murături, jigăriți și lihniți de foame, în gheretă cam intra ploaia, le pătrunsese umezeala și-n oase, dârdâiau de frig. Asta era starea lor în seara când au hotărât că a doua zi, gata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mereu o mînă de pești pe care-i punea în chiuvetă, la baie, sub jetul de apă rece. Astfel, chiuveta era mai tot timpul ocupată și trebuiau să se spele la robinetul de la cadă. Cu toate precauțiunile luate, peștii se împuțeau destul de repede. Oricum nu aveau unde să-i pregătească. Tatăl tot zicea că o să-i ducă la bucătăria restaurantului, să le dea ălora ceva și să-i roage să-i facă așa cum știa el, cu mujdei de usturoi, dar acest
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fiind murdari și urât mirositori pe membrii grupului minoritar sau marginal. Așa se face că, pentru englezi, irlandezii sunt cei care put și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și murdari <endnote id="(905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
potrivit căreia, În urma actului de deicid, Maica Domnului i-ar fi blestemat pe evrei să miroasă urât a generat o altă credință populară : „De la Sf. Maria Mare [15 august] până la Sf. Maria Mică [8 septembrie], dacă nu cade bruma, se Împut jidovii” <endnote id="(3, p. 19 ; 30, p. 37)"/>. Este un mod implicit de a spune că „ei put mai totdeauna”, pentru că bruma cade extrem de rar În această perioadă de sfârșit de vară. Conform calendarului țărănesc, „toamna Începe de la Sf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hohotind sarcastic, îl vezi în patru labe, lingând papucii Slăvitului Padișah, cerșind îndurare, vânzându-și țara în schimbul tronului pierdut?! Mă prind pe barba Profetului că Mahomed numai capul "spurcatului ghiaur al Moldovei" visează, bineînțeles, dat la sare să nu se împută, umplut cu paie și înfipt în suliță, cu care să deschidă cu mare pohfală alaiul de biruință pe ulițele Stambulului!... Dumnezeule! îngână Daniil îngrozit. ...Sau... sau și mai rău!... Îl vezi pe Marele Ștefan "Catapeteasma", "Sabia" și așa mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-l dea prin împărăție, ca orice osmanlâu, scuipându-l pe "Împăratul celei de-a doua Rome", să-l proslăvească pe el, "Marele El Fatih Stăpânul Lumii"... Bașbuzucii, ațâțați de răsplată, scotoceau în draci ascunzătorile, ruinele, răscoleau mormanele de cadavre împuțite în soare... Ce să-ți mai spun? Știi doar cum l-au recunoscut pe împărat... Și gata! După încălțări. Uitase să-și scoată și jambierele de purpură brodate în fir de aur cu același falnic "vultur bicefal"... Da... uitase, îngână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
În găvanele ochilor, mișunau, colcăiau viermii. La gât, atârna o scândură pe care scrie cu litere mari: "TALHARI" Porțile grele de stejar, legate în fier, scârțâiră prelung din balamale, deschizându-se. Să coborâți stârvurile aistea! poruncește Ștefan. Destul mi-au împuțit cetatea! Și dă pinteni, întrând în curtea cetății. * Scrâșnetul lanțurilor, tropotul cailor, zarva o făcură pe Maria să arunce cartea și să dea fuga la fereastră, pe care o deschise smulgând-o aproape. Ploaia îi biciui fața, orbind-o. Curtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prinșilor de la Podul-Înalt!" Face pe prostul! Parcă nu știe! Să și-i scurme în gorganul de cenușă și oase arse, bombăne el sarcastic. Și turcaleții ce s-au bucurat de milosârdia Măriei mele... Să și-i ia, destul mi-au împuțit temnițele și mi-au mâncat păsatul! Altceva! Ce mai pohtește Prealuminatul?! "Să fie înturnați tinerii talieni din Caffa, fugarii pripășiți în Moldova!" De unde să-i iau?! I-am slobozit! Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
le aruncă cu scârbă. Le păstram ca toate aiestea să stea mărturie în veac, cât de... de "teribil" a fost "acel Ștefan Vodă", ce-i mai ziceau și "cel Mare"... Pute! strâmbă el din nas mirosind un pergament. S-au împuțit! Știți ce fac cu toate minciunile aieste?! întreabă cu o strălucire diabolică în ochi și hohotește. Apropie un colț al pergamentului de flacăra unui muc de lumânare. Pergamentul ia foc și arde trosnind, cu fum gros, înecăcios. Îl aruncă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Singur împotriva unei oștiri întregi! Singur! Da... Singur, îngână el vinovat. Ai uitat să pomenești de cămeșa însângerată... "Cămeșa morții"... Și... și i-au umplut capul cu paie! strigă Ștefan, pătimaș. Și l-au dat la sare, să nu se-mpută! Și l-au înfipt în suliță, și l-au dat în târg... l-au dat... Ștefane... de ce te chinui? Ștefan, cu ochii pierduți în gol, obsedat, îngână: Dacă nu te lași... și nu te lași... și nu te lași... Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Timpanul" funcționau permanent, "pe verticală și orizontală", de la portar la ministru, de la adjuncți la directori generali și directori, până la diplomații cu cel mai mic grad, caracatița întinzându-și tentaculele și la misiunile diplomatice ale României. Cum "peștele de la cap se împute", și în MAE responsabili de "albăstrirea" practic a ministerului erau în primul rând miniștrii, care acceptau, fără să crâcnească, "prețioasele indicații și decizii" ale "comandantului suprem" și ale tovarășei sale de viață, ce hotărau, la cererea organelor de securitate, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
este viziunea luptei între organicul divin și înmulțirea dezordonată, parazitară, replică diabolică la nativitatea cartofilor și smaraldelor, urmare la geneza mușiței pe care a invocat-o cu altă ocazie poetul: Pe tine, cadavru spoit cu unsoare, Te blestem să te-mpuți pe picioare. Să-ți crească măduva, bogată și largă, Umflată-n sofale, mutată pe targă. Să nu se cunoască de frunte piciorul, Rotund ca dovleacul, gingaș ca urciorul. Oriunde cu zgârciuri ghicești mădulare, Să simți că te arde puțin fiecare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spun în două vorbe...” și-a luat avînt una dintre țigănci. Și i-a spus-o: „Hai mă, că ești de la cort, ca și noi!...” Provocat, țigănușul cel fercheș s-a întors către ele. A devenit rău: „Gura, fă, că împuțiți locul! Balabustelor! Trei ca voi nu încap în jumătate de autobuz!” O clipă țigăncile au părut încurcate. Una chiar a roșit. Lumea din jur rîdea în hohote. Dar țigănușul n-a apucat să-și savureze victoria: cea mai în vîrstă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
seama într-o clipă de toate acestea, dar m am hotărât să merg până la capăt. Atunci însă, asemeni unei lighioane care nu știe să se apere decât într-un singur fel, eliminându-și, de pildă, conținutul intestinului, adversarul meu a împuțit locul. Ceilalți au izbucnit în hohote de râs. Lupta a încetat. Înverșunarea mea s-a transformat în silă și rușine. Dar mai cu seamă în uimire: cum a putut el inventa un asemenea procedeu infect, într-un moment în care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Odessa Preș. Cons. de Miniștri Președinția Consiliului de Miniștri Preș. Consil. Miniștri Președinția Consiliului de Miniștri -Cab. Militar Cabinetul Militar Președinția Cons. de Min. Președinția Consiliului de Miniștri Cabinetul Buc., Bas. și Trans. Cabinetul Bucovinei, Basarabiei și Transnistriei Președ. Consil. Împut. Guvern. Președinția Consiliului de Miniștri Împuternicitul Guvernului Președ. Consiliului de Min. Președinția Consiliului de Miniștri Procuror Gl. Procuror General Prof. Profesorul P.S. Partea Sedentară Pt. conformitate Pentru conformitate P.T.T. Poștă, Telegraf. Telefon publ. publicat/publicată R. Regiment R. Art. Regiment
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4. Termenul de încheierea lucrărilor, se prelungește până la 15 Octombrie 1942. Rugăm dispuneți de urmare. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. Borcescu Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, ss. Ilie Dumitrescu Ilie Dumitrescu COMUNICAT: Corp. 1-7 Terit. Președ. Consil. Împut. Guvern. Guv. Bucov., Trans., Basarabiei. Președ. Consil. Min. C.P.A.O. Bucov. Basarabiei și Trans. C/H *) Adnotare: "Biroul 1 Comunicare la Guvernământ. ss. indescifrabil". AMAE, fond Problema 33, volumul 20, f. 185. Documentul nr. 326 COPIE CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
are nici ochi, nici urechi. Dar potlogăriile de acest tip sunt posibile tocmai pentru că nimeni nu reacționează. La rândul lor, autorii (i)morali ai abuzurilor invită la terfelirea legii și la crearea unui sentiment de perpetuă instabilitate. Evident, peștele se împute de la cap. Dacă mișeliile n-ar fi convenabile puterii, ele ar putea fi curmate cât ai clipi. Dar într-o țară normală, în care legea ar fi egală pentru toți, ce șanse de-a se menține la conducere ar mai
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
în cadrul sistemului sovietic de irigații Dunăre-Nipru. Dar proiectul, gândit doar inginerește și neținând cont de realitățile geografice, geologice, hidrologice și ecologice semnalate de specialiștii respectivi, a dat greș. S-a distrus echilibrul anterior, pescuitul s-a prăbușit, apa s-a împuțit iar irigația nu a fost posibilă deoarece lacul a rămas sărat ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Apele s-au eutrofizat, iar digul împiedică peștii marini precum chefalul "Mugil cephalus" sau scrumbia de mare "Alosa maeotica
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
preșe dintelui ales tot de popor - Traian Băsescu. S-a găsit vinovatul de toate relele din ultimii 8 ani, ba chiar de la Revoluție încoace. Iar mă întreb - așa să fie? După mine, nu este adevărat că „peștele de la cap se împute” - de unde or fi scos românii această vorbă? Se strică din toate părțile - și de la coadă și de la burtă și de oriunde, dacă moleculele din care se compune sunt atinse de... stricăciune. Din nefericire, ”stricăciunea” se află pe oriunde în România
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]