974 matches
-
care put și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și murdari <endnote id="(905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci și românul (büdös/koszos oláh) <endnote id="(3, p. 64)"/>. Un sondaj de opinie efectuat În 1998 În Transilvania a arătat faptul că stereotipuri similare au supraviețuit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care degajă, la rândul lui, foetor Diabolicus), pentru că ar fi predestinat iadului, pentru că ar fi asociat porcului (ultima motivație operează mai ales În Europa Occidentală ; <endnote id="cf. 4, pp. 119 sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote id="(vezi nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 448-451)"/>. În aceeași epocă, evreii erau acuzați nu doar că „otrăvesc băuturile”, ca hangii și cârciumari, dar că sunt și „otrăvitori ai scrisului”, ca ziariști și scriitori. Astfel, românii sunt „otrăviți complet de literatura jidovească”, scrisă de intelectuali „evrei Împuțiți” ( G. Gavrilescu, „Jidanii În literatura română”, Învierea, 15 iunie 1941 ; <endnote id="cf. 693, II, p. 85"/>). În celebrul său răspuns la ancheta „De ce cred În biruința mișcării legionare ?” (Buna Vestire, nr. 244, 17 decembrie 1937), Mircea Eliade se arăta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării „cușer” ca fiind ceva tenebros și spurcat. Într-un act din 1837, de pildă, se spunea că moldovenii din Fălticeni „cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne [cușer] de la evrei” ; <endnote id="cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dorobanț, În Războiul de Independență al României (1877-1878). „Cu dragoste de locul unde s-a născut, el s-a Înrolat de bună voie, făcându-și voios serviciul militar, trei ani, la infanterie.” Apoi, „huliganii antisemiți” l-au obligat pe „ovreiul Împuțit” să emigreze. El și-a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și fleici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1) Cu precauțiile de rigoare, s-ar putea invoca valențele magice pozitive, de „piază bună”, acordate de regulă murdăriei. „Evreul este murdar”, se zice, și - prin urmare - Întâlnirea cu el ar fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice ale murdăriei, nu voi face decât să amintesc câteva superstiții cunoscute. Ele au supraviețuit În diverse forme relictuale În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia ce-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
până la România post-comunistă (1996). Și parcă nici un stereotip nu este atât de eficient, atât de brutal și generator de atâta ostilitate. Pentru că una este să crezi și să spui despre evrei că sunt paraziți și speculanți, că sunt murdari și Împuțiți, că sunt aroganți și Îi disprețuiesc pe creștini, că sunt lași și trădători de țară, că le plac banii și că Încearcă să conducă lumea cu ajutorul lor etc., etc. și alta este să crezi și să spui despre evrei că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Imaginarului și Colegiul Noua Europă, București, 1999, pp. 57-92. 625. Într-adevăr, pentru români, neamțul este „cârnățar”, italianul este „broscar”, grecul este „măslinar” sau „plăcintar” (773) etc., iar pentru străini românul este „mămăligar”. 626. Apropo de apelativul injurios „jidan Împuțit”, sunt În posesia unui document semnificativ : sentința Într-un dosar penal oarecare, nr. 16395/2000, dată În ședința publică din 15 noiembrie 2000 la Judecătoria din Timișoara. Îi mulțumesc publicistului Boris Marian Mehr pentru procurarea acestui document aparent minor. Iată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi mulțumesc publicistului Boris Marian Mehr pentru procurarea acestui document aparent minor. Iată pe scurt despre ce este vorba. În cadrul unei dispute mai ample, românul Gh.Z. l-a insultat repetat și În public pe evreul R.C., numindu-l „jidan Împuțit”. R.C. (partea vătămată) l-a dat În judecată pe Gh.Z. (inculpatul), În baza art. 205 din Codul Penal. Conform acestui articol, „atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
relevate.” Inculpatul Gh.Z. și-a recunoscut vina. La rândul lor, martorii au confirmat producerea faptelor incriminate. Instanța Însăși a stabilit că „Între părți au avut loc unele certuri, ocazie cu care inculpatul a folosit la adresa părții vătămate apelativul «jidan Împuțit», aducându-i și alte injurii”, cum este consemnat În documentul menționat. În timpul procesului, avocatul apărării a susținut că expresia folosită de clientul său „nu are caracter jignitor”. În urma deliberării, Gh.Z. a fost achitat pentru acuzația de insultă, pe motiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editarea operei lui Fundoianu. O polemică păguboasă (de ziua Holocaustului)”, Revista 22, nr. 41, 7 octombrie 2008, p. 18. 905. De la opincă la vlădică : pentru comentarii privind nefericita exprimare a președintelui Traian Băsescu, În mai 2007, la adresa unei jurnaliste („Țigancă Împuțită”), vezi Andrei Oișteanu, „Dezamă gire”, Revista 22, nr. 899, 29 mai 2007, p. 1. 906. Alis Niculică, „Teatrul și muzica din Bucovina În perioada austriacă”, În Studia et Acta Historiae Iudeorum Romaniae, Editura Hasefer, București, 2007, vol. X, pp. 47-51
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În patru inși seară de seară... După trei zile și trei nopți În care nu l-am auzit scoțând o singură vorbă, Andrei i-a spus lui Laur să facă dracului rost de-o mătură și să curețe grajdul ăsta Împuțit. Nu mai era nevoie de-acum să aruncăm cu pământ pe fereastră, dacă ne găseam aici trei inși cu auzul Întreg pentru oricine ar fi bătut la ușă. Și cel mai bine ar fi să nu ieșim deloc, fiindcă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
amândoi dincolo? - Cât v-a spus Pepino. Ăsta-i prețu’. Și se cam holbau verii unul la altul și Pepino făcea ca vițelul când Îl Înțarci, căuta parcă ugerul mă-sii prin iarbă, eh, tot cinstindu-se cu rachiul ăsta Împuțit și Îndopându-se cu prăjeală, uitaseră să se pună de acord Între patru ochi și Pepino uitase la rându-i de Înțelegerea lui cu Andrei din urmă cu nu mai știu câte luni, iar asta era deja bine pentru noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
câte zece ore pe zi În primele săptămâni și mai apoi câte cinșpe-șaișpe. Ortansa m-a ținut În permanență la curent cu idila lor Împletindu-se cum nu se poate mai fericit cu programul ăla de ocnă și salahoria aia Împuțită, care nu numai că n-o stresa, dar o vedeam radiind și Înflorind povestindu-mi cum Restoiu o ține consemnată cu ceasurile În fotoliu la el În birou, ca să se plimbe În jurul ei și ca să-i facă năstrușnice declarații ticluite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
elocvent: Aaaaa!... Aaaa!... Își frecă mâinile satisfăcut. Vă dau pe mâna procuraturii c-ați intrat peste mine-n casă, futu-vă neamu-n gură de ciori. - Și mă doare exact În vârfu’ pulii, că mă dai pe mâna procuraturii. - Afară, ciorilor Împuțite! - Să mă dai În judecată, că nu ți-am băgat-o toată, hăhăhăh... Uite-l vere, ăsta-i Zlate, poate nu știai cu ce se ocupă. Barem atâta lucru ținusem minte: - Ăsta-i Zlate care-o ia pe spate! - Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cerut bani pentru spitalizare, fiindcă nu-i În câmpul muncii. În primăvară și-a scos pașaport și-a zis să-și Încerce și el norocul ca alții. Pe Gilbert l-a lăsat În Caracal, și-a deschis prăvălie huiduma aia Împuțită, pe care a slugărit-o ani de zile ca un câine și n-a vrut să-i dea nici un ban când a plecat. Nu, că să stea acolo cu el, și la ce? Să-i muncească iarăși pe nimica și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aveau. A prins o femeie aducîndu-i soțului ei un plic, dar femeia nu avea decît cinci pesos. Așa că i-a luat haina și a vîndut-o pe cincisprezece pesos, iar femeia s-a dus acasă Înfășurată Într-o pătură veche și Împuțită. Locul gemea de ciripitori. Lui Ike Îi era frică să păstreze cît de puțin din opiul pe care i-l adusesem, de teamă că or să i-l ia ceilalți deținuți sau or să-l toarne la Commandante. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
la trei gagii. Șuți toți trei - și se scot ca lumea. Îi ung pe gabori. Dă-n jur de patru centogramos la o doză pe cinșpe pesos. Acum, că-i merge treaba, nu mai stă de vorbă cu mine, jigodia-mpuțită. N-o să reziste nici o lună, ai să vezi. Cum or să-l salte pe unu’ dintre gagii ăia, o să ciripească uite-așa! A venit În ușa de la bucătărie și a pocnit din degete. - N-o să reziste nici o lună. Gura lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cergă maramureșeană, mai o duzină de blugi că se poartă. Să nu plece cu mâna goală din județ, pentru că a distrat lumea și i-a ridicat nivelul ideologic! De la Sibiu până la București, mai an, a lăsat un damf de brânză împuțită, trimisă la reformă ca să fie vândută la un magazin special, iar mirosul escrocheriei n-a mai ieșit din România nici până acum! Băiatul iubește Patria, dar banul nu-i de colea; e adunător, nu dă bacșiș, ia! Te recomandă că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că de-aia, argumenta perfect logic femeia, ezitam io să sun la interfon. Așteptam să iasă careva, să pătrund fraudulos în bloc și să căsăpesc alte vreo câteva tipe nevinovate. Vă dați seama, pe lângă mine, Jack Spintecătorul era un diletant împuțit. Totul se întâmpla într-o zi splendidă, știu că mă repet, dar chiar așa era. Pe cuvânt. Și io mă uitam lung la babă. Iar ea privea cu reproș la mine, ca și cum îmi făcea o concesie că nu mă dădea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și, din când în când, mai adaugi un petec la hainele alea, îl lipești acolo unde trebuie. Scriam, mergeam la spital, singura ureche pe care o mai aveam în stare de funcționare îmi era arsă, pentru a dispărea infecția aceea împuțită, apoi, așa, cu o meșă în ureche, veneam spre casă. Toți oamenii de pe stradă mi se păreau niște scafandri cufundați în ale lor, în dimensiuni separate. Nu-i auzeam ce spun. În general, când e frig, nu doar când revin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ducea departe, se topea în aer până aproape de Doftana, aș zice. Era atras de Doftana. Aspirat. Mure uscate care se topeau. Cam astea sunt lucrurile pe care pot să mi le amintesc. 18. Leonard Cohen Încet-încet, auzul revenea. Infecția aia împuțită ceda. Ne luptăm, nu ne lăsăm. Mi se comunica pe un ton sec că am imunitatea scăzută. Dar explicațiile științifice nu aveau relevanță. Io mă îmbolnăvisem pentru că trebuia să scriu. Într-o zi doctorul mi-a spus să mă duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Dar, povestind, inevitabil minți. N-ai încotro. Am scris întodeauna dintr-o mare dezamăgire. Pentru a compensa. Viața reală care-mi era refuzată se regăsea în text. Orice scriere era un fel de testament. Are dreptate Miruna. În acea garsonieră împuțită și infectă. Eram singur și trebuia să creez viață. Scriam pentru că, la fel ca într-un film care mi-a plăcut mie mult, uneori mă doare capul de atâta frumusețe și proștii ăștia n-o văd. Săptămâni întregi de beții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]