2,573 matches
-
astea. Tu ce faci? Crede-mă că întrebarea asta n-are nici un pic de convenționalism. În mod paradoxal, întreaga mea existență s-a concentrat în jurul a două întrebări convenționale, înfiorător de convenționale: Cum e vremea? Adică zăpușeala asta care mă înăbușe. Și tu ce faci? Adică vreau să învăț să trăiesc altfel, ca alții; și alții cum trăiesc? Mi-ai povestit multe despre tine și eu aproape nimic. Când ne vom întâlni, mă înscriu la cuvânt. Vreau să-ți spun multe
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
cu greutăți. Nopțile îmi sunt însă amare. Gândurile toate îmi aleargă spre băiat 5, și dimineața îmi pare, uneori, că nu am dormit deloc, și că am călătorit mult, fără izbândă și fără noroc. Mă doare scumpe părinte și mă înăbușe dorul. Nevastă-mea trăiește ceasuri de deznădejde. Dumnezeu să ne ajute și să se milostivească de noi. Când vor sosi cărțile pe care le-ai dorit, te rog, scump părinte, să crezi în recunoștința noastră vie și trainică pentru ceasurile
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
nr. 4, Bloc E 9, Apartament 34, Berceni, București, V]. * București, 26 decembrie [1]979 Mult stimate domnule profesor 5, Am fost fericit să mă aflu la o masă rotundă alături de d[umnea]v[oa]s[tră]. Am putut astfel înăbuși sentimentul meu obișnuit că mesele rotunde nu servesc la nimic, în comparație cu singurătatea sau întâlnirea directă cu un spirit ales. Vă mulțumesc mișcat pentru darul trimis și - în nădejdea că vă voi putea răspunde în curând cu o nouă lucrare - vă
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
blocată în casa terapeutei Boanaza Munera. Alaska, de Gibrán Portella Este o poveste pe cât de dură, pe atât de profund umană, despre secretele și compromisurile pe care le facem pentru a supraviețui într-un mediu ostil. Sentimentele ajung să fie înăbușite de o rațiune mult prea treaza, care te îmboldește să călci peste cadavre. Cât de rece poate fi un suflet, care locuiește într-un trup ce sedăruiește cu o plăcere autodistructivă? Jimi și Miguel sunt prieteni vechi, pe care condițiile
Povești emoționante la Teatrul Nottara. "Despre psihoze și răzbunare, dar și despre dragoste" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35525_a_36850]
-
sihaștri mizantropi punînd accent pe asceză, potrivit credinței că viața e o pedeapsă pe care sufletul trebuie s-o îndure în carcera trupului. Din această perspectivă, viața e o penitență acerbă, singurul lucru pe care îl poți face fiind să înăbuși carnea în vederea slăbirii legăturii ei cu lumea. De aici nuanța care va face carieră în gîndirea greacă: trupul e mormîntul sufletului și a trăi înseamnă a sta sub osînda unei providențe ingrate. De aceea a înmormînta un trup e un
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
o schismă. În felul acesta un copleșitor aparat teoretic e pus în slujba unei infime controverse, însemnătatea temei fiind invers proporțională cu erudiția care se învîrte în jurul ei. Urmarea e ivirea unui dezechilibru în cursul căruia noțiunea nu doar că înăbușă sentimentul, dar pe deasupra exclude actul la care îndeamnă sentimentul. E ca și cum unitățile docte de intelect ating un asemenea rafinament încît nu mai lasă loc umorilor obscure ale sufletului: în loc de fermenți mistici de credință, dai peste cadrul sterp al jargonului de
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
să mai lupte pe front. Opoziția în Franța sau Marea Britanie față de un nou război era consistentă. -Au apelat la Regatul României? -Da. În 1918 armata noastră era intactă, fusese remobilizată. Armata română primește libertate de acțiune în Ungaria, pentru a înăbuși revoluția bolșevică. După lupte foarte grele, mai ales în partea răsăriteană a Ungariei, ocupă Budapesta. Ulterior, mai ales după 1947, din motive politice, nu s-a mai discutat despre acest război, dar luptele au fost dure, iar pierderile mari. Nu
Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31868_a_33193]
-
privind în toate părțile ca și cum acele ornamente sublime i-ar fi putut ataca în orice clipă. Apoi au văzut ușa de sticlă multicoloră. - Uitați-vă ce culori frumoase are, șopti Concha. Nu vă vine să le mâncați? Violeta și-a înăbușit un râset șmecheresc. Amadeo s-a uitat în altă parte, stingherit de acel comentariu care i se păruse absurd, mult prea infantil pentru el. Concha deschise ușa de la patio. - E un loc minunat pentru vară. Ce ziceți, mâncăm aici după ce
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
felia virtuală din monitorul calculatoarelor. Pînă în urmă cu două decenii, izvorul culturii a stat în tensiunea dintre realitatea vieții și imaginația menită a o oglindi, pentru ca acum un nou rival să-și revendice întîietatea: virtualitatea ecranelor nu numai că înăbușă imaginația, dar astăzi tinde să eclipseze pînă și realitatea. Primul simptom al dependenței de lumea digitalică e sărăcirea imaginației pînă la neputința de a mai avea fantezii proprii, urmată de perceperea lumii reale ca o parte atît de fadă a
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
profeții împlinite vin de la Liviu Rebreanu: „Știu bine că pe creatori și pe artiști îi așteaptă vremuri cumplite. Nu vreau să jignim nicio credință, dar e un fapt că toate regimurile la modă - dela comunism la fascism, încep prin a înăbuși scrisul creator (...) Literatura își păstra autonomia ei. Astăzi domnii Hitler, Stalin și Mussolini o aservesc, o supun la diverse planuri cincinale, îi iau însăși rațiunea de a exista”. Leny Caler, în ultima convorbire din carte, face elogiul sincerității, „un lucru
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
englez W.K.C. Guthrie ajunge la următoarea concluzie în această privință: marile minți ale Antichității ,s-au dovedit nu doar o dată, a fi surse de inspirație în luptele pentru libertate politică, în asemenea măsură, încât autoritățile Rusiei țariste incapabile să înăbușe deplin studiile clasice, au căutat să înăbușe spiritul lor revoluționar dirijându-le pe făgașul inofensiv al exegezelor de texte numai din unii autori aleși, împiedicându-le să se transforme într-o mult mai periculoasă deschidere către teoria politică a Antichității
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
concluzie în această privință: marile minți ale Antichității ,s-au dovedit nu doar o dată, a fi surse de inspirație în luptele pentru libertate politică, în asemenea măsură, încât autoritățile Rusiei țariste incapabile să înăbușe deplin studiile clasice, au căutat să înăbușe spiritul lor revoluționar dirijându-le pe făgașul inofensiv al exegezelor de texte numai din unii autori aleși, împiedicându-le să se transforme într-o mult mai periculoasă deschidere către teoria politică a Antichității" (Sofiștii, trad. rom., Mihai C. Udma, Editura
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
clasică din rîndurile căreia își alege autorii ale căror cărți le comentează: Petronius, Apuleius, Augustin, Origene, Montaigne, Hawthorne sau Borges. Și, deși autosarcastic în adîncul firii sale, Valeriu Gherghel nu are defel o natură polemică, dimensiunea ironică a ființei sale înăbușindu-i coarda vituperantă a scriitorului belicos. Valeriu Gherghel are o blîndețe constituțională, iar părerile lui, cu toate că sînt răspicate și ferme, nu au asprimea unui spirit încrîncenat. Și chiar și atunci cînd se distanțează de opiniile unui Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
de adepți sau inițiați. Rezultatul a fost o țesătură întinsă de doctrine păgîne ce au dăinuit de-a lungul întregii perioade de dominare a creștinismului în Occident. Într-un fel, se poate spune că religiile pe care creștinismul le-a înăbușit prin expansiunea lui și-au luat revanșa prin mijlocirea acestor doctrine oculte. Ele au ros pe dinlăuntru doctrina creștină și, continuînd să existe în ciuda sancțiunilor exercitate asupra adepților lor, au făcut ca creștinismul să nu fie niciodată asimilat de gîndirea
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
și-a pierdut stabilitatea și relativa omogenitate. Nu mai este guvernată de legi clare și de eternele pasiuni umane. Se prezintă ca o realitate bolnavă, în dezagregare, în care orice este posibil și nimic nu mai e interzis, o Kakanie înăbușită în propria formalizare și exalând o duhoare pestilențială. Istoria din prima jumătate a secolului trecut apare, ea, ca protagonist al acestei literaturi crepusculare, profund impregnată de maladiile sociale și de un rău metafizic. Cum excelent sintetizează Milan Kundera (el însuși
Un alt fel de roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10217_a_11542]
-
împarți viața cu cineva.” În optica lui Gilles Deleuze și Félix Guattari, femeile din proza lui Kafka - în parte surori, în parte slujitoare, în parte târfe - sunt „anticonjugale și antifamiliale” tocmai pentru că „te violează și se lasă violate, uneori te înăbușă și chiar te bat, sunt tiranice, dar te lasă sau chiar te fac să pleci, te izgonesc, expediindu-te întotdeauna în altă parte”. După ce o slujnică îl violează pe Karl, provocând exilul acestuia „ca o primă deteritorializare”, Clara, un fel
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
Refuzat multă vreme de editori din cauza conținutului subversiv, care le-ar fi putut atrage o condamnare la închisoare, volumul Aș fi vrut să fiu egiptean este o diatribă la adresa societății egiptene moderne, măcinate de corupție, ipocrizie, violență și depravare, ce înăbușă în fașă inteligența și talentul. Al-Aswani demontează sistematic afirmația bombastică a politicianului Mustafa Kamil, care pretinde că: „Dacă n-aș fi fost egiptean, aș fi vrut să fiu egiptean“, și dezbracă în întregime locuitorii de astăzi ai Egiptului de aura
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
pe care se înșirau cabine și pe-o parte și pe alta, nici o umbră de om nu acoperea strălucirea vopselei de pe pereți. În holul de la intrare, elevele îl așteptau cu fețe neliniștite. Nici acolo nu mai era nimeni. Takeuchi își înăbuși furia și, cu un râs amar, zise: - Se pare că a coborât deja pe țărm. Mai bine îl așteptam acolo. Poate că așa se întâmplase. Debarcaderul avea două niveluri, unul inferior și unul superior. Cei care veneau în întâmpinarea pasagerilor
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
în fiecare mașină de acolo, dar nu dădură nicăieri de Nanjo. Când îi întrebară pe ziariști, nu aflară decât că îl caută și ei, pentru că voiau să-i ia interviuri cu ocazia revenirii în Japonia. Takeuchi abia își mai putea înăbuși umilința și indignarea. Copleșit de tristețe, pesemne că dorea să rămână singur. - Îmi pare rău. Vă cer iertare. Pe mine vă rog să mă scuzați, spuse și porni pe jos, repede, fără să se uite înapoi. Elevele se priviră una
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
juma de Europa numai ca s-o salveze de violul unchiului Șam asupra principiilor ei de stingă. Ce om rezonabil nu și-ar fi dorit ca America să nu fi făcut figură de “deus otiosus” după Versailles și să fi înăbușit aberația bolșevica?! Poate doar paradigmaticul intelectual de stingă! Pentru N.Raducanu Nu pot fi de acord că există situații când nu poți să-ți exprimi dreptul la opinie și altele când trebuie să fi “atent” cum vorbești. O să vă dau
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
o sălbatică expresivitate, sub imperiul unei spaime elementare și contagioase: ŤScutul lui cît o cîmpie de pe care s-au retras apele/ și au lăsat în urmă stîrvuri de animale de oameni și pești/ face umbră// pe plitele încinse sfîrîie prada înăbușită în mirodenii/ cu toții suflăm în jar/ și gîturile noastre cresc ca niște corăbii/ ce se apropie direct de globii ieșiți din orbite// pînzele lor au fost coborîte cu iuțeală/ tăiate pe lung de la un capăt la altul/ pentru provizii de
Robert cuceritorul by Vasile Popovici () [Corola-journal/Imaginative/10099_a_11424]
-
de miresme Deja se pripășiseră îngeri prin preajmă Dormeau cu mine în mine antum și postum Lingușitorii mei pregăteau ferparul cu laude A murit altcineva am aflat din ziare... Vor fi Pe seară vor fi iarăși uși trântite și voci înăbușite la toate etajele Vor fi mereu lumini la casa muierilor Vor fi destine cu foile greșit numerotate Vor fi îngeri născuți cu malformații Vor fi morți ghiftuiți la morgă Vor fi vinovați pe banca inocenților Vor fi piciorușe de domnișoară
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]
-
și nimeni nu pierde îngerul nostru adoarme pe ouă mantaua mea veche-i mantaua ta nouă trăim un întreg crăpat pe din două. Mortul vostru Doamnelor și Domnilor degeaba dosiți mortul din dormitor și-l acoperiți cu flori și-l înăbușiți cu perna și-l parfumați cu Chanel Degeaba vă prefaceți că nu vă pasă și că pipota voastră e aurie bine mersi și că digestia voastră e memorabilă și că nu știți nu cunoașteți n-aveți nici în clin nici
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]
-
continuare că nu sunt împreună pentru că existau ei, cei legitimi de acasă și odoarele lor, copiii, care îi vor judeca și iarăși lumea potrivnică din motive lesne de înțeles...Și au ascuns în continuare sentimentele în străfundul sufletelor, le-au înăbușit și au mers mai departe mânați de rutină și de înțelegerea vieții ca o succesiune de repetiții, de fapte ivite din datorie: datoria de om cu un loc de muncă, datoria de tată sau mamă, datoria de soț sau soție
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384771_a_386100]
-
spre tavan și dincolo de el, coloanele unei spiritualități a cărei origine venea din vechimea civilizațiilor latine. Nimeni nu-și dădea seama. Era zăduf, era vară, fierbințeala trotuarelor cu asfaltul înmuiat de caniculă urca până aici și pătrundea prin oberlichturile ogivale înăbușind sălile în căldură. Iarna ferestrele se zguduiau în crivățul bătând din răsărit, zăpada scârțâia sub picioare pe străzile în parte pustii; primăverile și toamnele erau scurte, irizate în culori contradictorii și toate la un loc lângă legendele Orientului, că nimeni
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]