1,310 matches
-
care îi patrona. Avea o nemulțumire părândui-se că are o scăpare. Abia după ce mai tot personalul părăsise cantina a auzit foșnet și șoapte. A apucat să iasă în calea unei lucrătoare la cantină : - Sacoșa la control,... ba și geanta ! A înșfăcat totul, înainte ca femeia să se dezmeticească și a verificat conținutul scoțând la iveală două bucăți de salam așa cum ieșiseră din fabrică : - Ce-i cu astea ?! Până să primească vreun răspuns, de dincolo, Bolteanu, student ca și ei, brigadier ca
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
frământările gândurilor. Nechifor a avut o tresărire vecină cu spaima realizând că ar fi putut fi împușcat la fel ca și comandantul de pichet. Din căruță s-a aruncat asupra lui. Instinctul l-a îndrumat să vizeze arma acestuia. A înșfăcat-o rostogolindu-se cu ea cu tot sub privirile mirate ale cailor. Comănescu, luat prin surprindere, a sărit ca ars. A dat să se năpustească spre Nechifor care, după cădere, s-a pregătit să-l năucească cu patul armei. A
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
se înserează. Lupii din sufletul meu mă hărțuiesc, demonii îmi ațin calea, mă tortureaza, aș vrea să strig, să primesc ajutor să răzbesc, dar nu e nimeni, doar vântul tresare, oftează... Lupii din sufletul meu urlă a pustiu, demonii mă înșfacă, mă infierează, aș vrea să opresc timpul, să treacă ceasul, dar e târziu, se înnoptează... Referință Bibliografică: Lupii / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2147, Anul VI, 16 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nina Dragu : Toate
LUPII de NINA DRAGU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365418_a_366747]
-
oferit să-i facă pantofii, iar aceștia ar fi arătat ca noi. Venise însă cu gânduri dușmănoase iar dușmanii...” cum veniră se făcură tot o apă și-un pământ.” Zis și făcut. Fără să mai stea o clipă pe gânduri înșfacă peria și pantofii, înlătură noroiul care prisosea și se apucă cu sârg să lustruiască, scuipând precum cei mai buni dintre lustragii. Se dezlănțui în îndeletnicirea acesta simțind cum sufletul i se eliberează de toate poverile. Posibil să fi avut, în
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
Albert nu mai avea timp să-și asculte vibrațiile sufletului. Zăpada îl copleșea simțindu-i răcoarea pe față. Picuri din zăpada topită i se strecurau pe sub gulerul cămășii. Și-a abandonat servieta. S-a avântat asupra Mirunei, nu înainte de a înșfăca o pală de zăpadă. Parcă ar fi fost așteptat de o veșnicie să facă asta. Și-au întors cu vârf și îndesat frecușurile. În cele din urmă au fost treziți la realitate de vociferările celor din jur. Uitaseră cu totul
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
mai cânta și el de câteva ori, apoi îi mulțumea. Când cocoșul nu putea scoate niciun sunet din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
cade pe podea. Ghiarele animalului îi înălțară departe în locul de unde nimeni nu s-a mai întors. Eunucul urmărise odată cu restul spasmele din urmă care-i cutremurară trupul. Totuși cu ochiul inimi pentru o fracțiune de secundă imaginea unei păsări uriașe înșfăcă o mărgea care dispersa lumină și-o luă cu el cine știe unde. Se apropie de trupul neînsuflețit îl presă pe gât și le confirmă celorlalți decesul. Chiar și el procesa vedenia cu greu. Apoi după momentul de perplexitate pricepuse. Marele spirit
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
și n-au mai fost împroprietăriți. Lucrurile se schimbau rapid. Mai tarziu au apărut și legionarii, ah ce mai istorii.. Colectivizarea apoi ne luase tot! că veneau la chiaburi, aceștia fiind primii vizați, si cum toți nemții eram cheaburi.. ne înșfăcau grânele, vinul... Tata avea vie mare și teren mult... Dar, în țară după război venise secetă și foametea, iar cine avea i se confiscă fără discuție că cică ne-ar fi dat țară! Numai cei care-și aleseseră.. că și
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
cu o scenă apocaliptică: „Făceam eforturi să-mi eliberez creierul din acea liniște, dar mirosul de viole și șarpele cu pielea lui rece alunecând pe pielea mea îmi paraliza voința. ) sute de mâini s-au eliberat îndreptându-se spre mine, înșfăcându-mă, paralizându-mi mișcările. În vuietul acelei liniști auzeam hârlețe în pământul uscat. Sunt vie, urla disperată întreagă ființa mea. Sunt ... totuși ... vie! și pământul îmi pecetluia neputința trupului apăsându-mă și ... În volumul Sub semnul apei și al dragonului
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
ce nu se analizează. Ea trece permanent prin chinurile iadului. Iubirea ei este iad și nu Rai. Iubirea o macină. Ochii din jur nu sunt totdeauna binevoitori. Unii au privire de vultur. Alții abia așteaptă un amănunt mai pitoresc ca să înșface prada și s-o înfulece cu lăcomie. Prea puțini binevoitori pe lumea asta. Și pe cealaltă, tot atâția. Se bucură atunci când văd pe cineva suferind, rănit, căzut. Le place mirosul de sânge. Scriitoarea Elena M. Cîmpan a putut să se
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
al nefericitei mele victime. În schimb aceasta, sunt sigur, a suportat impactul cu muchia lui dură exact la rădăcina nasului. Consecința trebuie să fi fost dezastruoasă. De aceea am fost primul care s-a repus pe linia de plutire și, înșfăcându-mi prețiosul parașoc, am luat-o la picior, îngrozit acum și dintr-un al doilea motiv, încă mai abitir decât din cauza celui dintâi. Vâț mă aștepta cu rânjetul lui bine studiat, nu prea lățit, pentru a dăuna cumva armoniei trăsăturilor
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
act negândit în seara aceea. Fața îi devenise lividă, clăbuci de spumă îi înfloreau în colțurile gurii. Ți-ai bătut joc de mine?! Tu ți-ai bătut joc? Tu, mă?! Tu?!... S-a repezit cu degetele încovoiate, gara să mă înșface de gât. Ceilalți se ridicaseră neliniștiți din așternut. Șezi blând, mă, ce dracu, hai că vă socotiți voi mâine, cu capul mai limpede! Vâț se zvârcolea să răzbată spre mine printre cei ce îi tăiaseră calea. Stai, mă! Lasă!... Mâine
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
călcând în picioare, de cele mai multe ori, principii morale, propria demnitate, lovind în interesele celor mulți și chiar a celor neajutorați. „Lăcomia ucide mai mulți oameni decât sabia”, spunea cineva pe bună dreptate. Dintotdeauna a existat acest instinct animalic de a înșfăca în mod pofticios sau viclean de la alții, și de fiecare dată s-a dovedit a fi o „Glorie deșartă!” Lăcomia - întrecere a măsurii -, numită și fărădelege sau nelegiuire, a luat diferite forme de-a lungul timpului, din ce în ce mai rafinate. În țara
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
călcând în picioare, de cele mai multe ori, principii morale, propria demnitate, lovind în interesele celor mulți și chiar a celor neajutorați. „Lăcomia ucide mai mulți oameni decât sabia”, spunea cineva pe bună dreptate. Dintotdeauna a existat acest instinct animalic de a înșfăca în mod pofticios sau viclean de la alții, și de fiecare dată s-a dovedit a fi o „Glorie deșartă!” Lăcomia - întrecere a măsurii -, numită și fărădelege sau nelegiuire, a luat diferite forme de-a lungul timpului, din ce în ce mai rafinate. În țara
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
mult de trei sute de metri; Insanity, o semipotcoavă nituită a cărei parte de jos este bine prinsă în dispozitivele de pe acoperiș, la capul celălalt prevăzut cu o “gheară” ca de macara și care are ca “prelungitoare” 5 brațe cu care “înșfacă” 5 scaune unde pasionații își savurează “nebunia”, iată că aici cuvântul în traducere își găsește corespondentul adecvat în numele instalației. Și, ca și cum n-ar fi fost îndeajuns a mai apărut încă o mașinărie, obișnuită să fie văzută și încercată cu “baza
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Lupii din noi ne devorează, Hulpavi ne sfârtecă, ne rup, Ne macină, ne escavează... Și eu în mine am un lup... Hienele din noi ne-nșfacă Și ne strivesc flămânde-n colți, Ne rod și sângele ni-l seacă Prin mușcături de mii de volți... Acvilele din noi ne sfarmă Și lacome ne mărunțesc Cu ghearele și ciocul-armă, Și-n mine sapă, ciugulesc... Și pești de
FESTINUL MONŞTRILOR DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346083_a_347412]
-
Toate Articolele Autorului Educația copiilor nu s-a dovedit a avea curs într-o fructificare exhaustivă, mai curând ori mai târziu, dacă decurge din spațiile ermetice ale „tocilarului” - aici nu se strâng învățăturile ca roade, bob cu bob, ci se înșfacă din brazde sau claie! Or, dragostea de a vedea, auzi, examina și ști nu e nici lineară, nici cu grămada, e suplă, ageră, vie, înflorește în lăncile curiozității și-n atracții, uneori chiar indiscernabile, dar în măsură să stimuleze reacțiile
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
acoperită de trandafiri superbi, roșii. - Oare cine mi i-o fi trimis? întrebă încântată Helga și se repezi cu nerăbdare spre plicul ce însoțea trandafirii. Pe plic scria cu litere caligrafiate ordonat: „Frumoasei și gingașei domnișoare Elisa, de la Nicolae”. Helga înșfăcă cu putere hârtia și privi încremenită grupurile de versuri ce o acopereau. - Cum, pentru Elisa sunt? Nu sunt pentru mine? Eu sunt mai frumoasă, eu trebuia să primesc florile! Și ți-a scris și-o poezie! Mie nu mi-a
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
noroc. - Ai câștigat 50 de lei ! Dar ai jucat banii mei! Arată-mi că aveai și tu bani să joci! Altfel pierzi ce-ai câștigat! Credul, scot din buzunar banii pe care-i aveam pentru biletul de autobuz. Individul îi înșfacă și împreună cu binevoitorul meu și ciracii care asistau, o zbughesc care încotro ,lăsându-mă cu buza umflată. Ce să fac acum? Fără bani nu aveam cum să merg cu autobuzul și să ajung acasă. Simțeam că sunt cel mai nenorocit
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
care deservesc regulat aeroporturile Alicante și Valencia! Costa Blanca are o lungime de 500 de kilometri, fiind delimitată la nord de orașul Denia iar la sud de promontoriul Cabo de Gata. Întinse ca niște degete răsfirate, care parcă vor să înșface marea, lanțurile de stâncă calcaroasă ale Sistemului Betic avansează dinspre interiorul țării, vălurind relieful arid, uscat și sfărâmicios, cu vegetație compusă preponderent din mărăcini cu aspect spinos, rezistenți la intemperii. Adeseori versanții sunt traversați de liniile paralele ale ”bancalelor”, moșteniri
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
iar fiară / Totuși scriu cum aș mângâia piatra din nori, / Când astăzi se scrie pe duruitori, / Pe pietre-aruncate și pe tâmple fierbinți, / Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi / Stelei duble și fără noroace / Ca balaur pe ochi să se-nșface. / Port în mine carapace verzuie / Și durută cerneală, și cerneală cam șuie. Parcurgând cele două cărți, cititorul va constata că adorabila fiară îl seduce, îl sfâșie fără milă și, în același timp, îi reconstituie parametri arhetipali ai binelui și frumosului
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
fartat?".Conștiința de clasă învinge și, o dată decizia luată, in sapte versuri expeditive se va consuma ceac-pac, într-o frenezie a verbelor acțiunii, o celebra pagina de eroism socialist, comparabilă, prin viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
clasă învinge și, o dată decizia luată, in sapte versuri expeditive se va consuma ceac-pac, într-o frenezie a verbelor acțiunii, o celebra pagina de eroism socialist, comparabilă, prin viteza a consumării deznodământului, cu cele ale lui Bolintineanu: "Înșfacă trei scânduri, înșfacă securea - / Lucrează în friguri, lunatic, aiurea - / Sub grindină morții din acoperiș, / Iute, două cruciș, stâlp a treia proptiș, / Și peste o clipă, inima-i țipă: / Salvat, abatajul! - grindină stete! / Ai luptat, ai învins, ai fost om, măi băiete." În „Marea
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
copaci, măcinase rocă, strivise ierburi și frunze uscate și verzi... Hipnotizat de forța și suplețea fiarei, începuse să o închege din culori pe peretele adăpostului: ochii, labele, colții, blana... Era în zori... Îl priveau înfricoșați. Fiara prinsese contur. L-au înșfăcat de păr, de barbă și de brațe și l-au izbit de stâncă: se scurgea sângele lui dintre colți, pe blană... A fugit, s-a ascuns... Acum încleșta pumnii, legăna capul, se tânguia icnind, își smulgea de pe creștet și din
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
separată. Expediția întreprinsă încă din primele zile, a dezvăluit o cameră de zi, în care biblioteca era învăluită în misterul baroneselor și mușchetarilor însetați de luptă și dragoste. Seară de seară intra în sanctuarul cărților, care o atrăgea sublim și înșfăca epoci, vieți fremătătoare sub braț, ca să se distreze până târziu în noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainică, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul să te culci, mângâia coperțile vechi, îmbrăcate
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]