484 matches
-
expansivă, tristețile feminine sînt malaxate bine, în fragmente din care altceva iese în față. Aș pune-o, totuși, alături, din tot ce s-a scris la noi, de Întîlnire la Paris. Aceeași privire metalică, tăind precis, în care s-a înșurubat un cristal foarte tare, făcut din lacrimi reținute. Atîtea eschive și ratări, pentru răsplata unei uncii de hîrtie scrisă. Cărțile vechi se cumpără, ca și experiențele, la kilogram. Drumurile lor, pe unde-și pierd coperțile și-și amestecă identitățile, o
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
care cei doi își amestecau privirile timp de o fracțiune de secundă, suficient însă ca să-și arate unul altuia uimirea de a vedea o ființă ciudată și necunoscută. Filip dormise prost și nu se odihnise. Zumzăitul din ladă i se înșurubase în ureche și acum simțea cum un roi de viespi se cuibărise printre cutele creierului său. Ce Dumnezeu ții în lada asta, domnule Carol? Pare a fi plină de cochilii ce imită nostalgic mugetul mării de care au fost despărțite
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
abandonare și libertate totală îl cuprinse pe Carol, care se scufundă, fără să mai poată opune vreo rezistență, într-un somn adânc cu vise. Nu mai avusese de mult privilegiul de a visa; de când gândul funest al sfârșitului i se înșurubase în creier. Mai auzea înfundat doar călcătura cailor, care parcă nu mai tropăiau pe caldarâm, ci plescăiau, ca și cum ar fi luat-o peste apele negre ale mării, cu greabănele ude prin întunericul lăptos al nopții, sfâșiat din timp în timp
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Capital și Bursa, specialiști din TVR, Money Channel și alte nișe căftănite. Lipsind Vintilă Mihăilescu, am perorat eu cât doi, însoțit meseriaș cu statistici, referințe sociopsihice, antropo logice și picante experiențe de cabinet de psihologul Mugur Ciumăgeanu. Nici nu ne înșurubasem bine respectabila anatomie pe scaune, că ghidușul Cătălin Ștefănescu m-a zăpăcit cu o întrebare casantă: cum apare bogăția în literatura română? Eu tocmai depliasem fișele cuminte redactate acasă, unde glosam lipsa culturii bogăției la români, alături de absența culturii (britanice
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
bine de-o săptămînă în fierbintea atmosferă teatrală. Și de cîte ori se apropie evenimentul, mă cuprinde, iarăși, dorul de doi dintre prietenii mei, plecați în plină și matură putere, doi critici de teatru și doi oameni care au trăit înșurubați în această complicată, suspicioasă și vulnerabilă lume: Cristina Dumitrescu și Victor Parhon. Ultimul proiect al Cristinei Dumitrescu a fost ediția de acum trei ani a festivalului, proiect pe care l-a imaginat în mii de feluri și pe care l-
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
se prinse doar cu acesta, izbit cînd de pîrjol, cînd de rafale reci și puturoase, așteptînd ca mîna să-i obosească și să se desprindă. Nu se întîmplă asta. Ghearele se prinseseră de un incisiv mare de parcă ar fi fost înșurubate, iar cînd încercă să se despindă, toți mușchii brațului începură să i se contracteze și-l ridicară spre ovalul de cer întunecat dintre dinți. într-o clipă, capul și umerii i-ar fi ieșit printre ei, dar el urlă: — închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ale casei. Au pus sub sicriu purificatoare de aer, din acelea de prin toalete, dar nu s-a schimbat mai nimic. Marți, preotul de la biserica doamnei Thaw a făcut o mică slujbă în living, timp în care capacul a fost înșurubat strîns și sicriul a fost cărat dus cu băgare de seamă jos, la dric. Livingul era plin de vecini, vechi prieteni și rude despre care Thaw nu numai că nu-i auzise pe părinți vorbind, dar nici nu le întîlnise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pînă nu ajungeți în Provan. La revedere. O porni prin sală, micșorîndu-se pe măsură ce se apropia de micul tron din depărtare, unde Moboddo, ca o păpușă în verde și stacojiu, primea cu grație o hîrtie de la conducătorul delegației pigmeilor. Munro își înșurubă măciulia și le făcu semn lui Lanark și Rima să-l urmeze în direcția opusă. Dincolo de holul din nord, coridorul era traversat de un paravan din fier forjat cu o înălțime de trei metri. Poarta din mijloc era păzită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acasă, căci în mod sigur etajele se-ntind în sus și-n jos la nesfârșit. Pierdut pe paliere pustii, aș urla cu disperare, până n-aș mai avea voce, sălbăticit de groază și străinătate. Ajungem în fine acasă. Mama descuie, înșurubînd în gaura cheii filetul cheii de siguranță, care face ca aripioarele micii piese rămase-năuntru să se retragă încetișor. Abia apoi descuie cu cheia adevărată. Pătrundem în vaste camere goale, apoi mergem în camera din față. E o seară întunecată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o frecvență numai a lui și cu un anume glissando care-i dădea o catifelare aproape tactilă, ca și când ai freca ușor între degete petalele ușor fibroase ale unei petunii. În doar câteva secunde, zgomotul căpăta trup și devenea galben. Se-nșuruba ca un tirbușon în craniul meu, tot mai puternic, osci-lînd sus-jos, sus-jos tot mai rapid, urcând asimptotic de la "audibil" la "tare", depășind pragul acceptabilului, apoi al tolerabilului, până ce se transforma într-un urlet de aur. Simțeam că amplificarea nu va
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca azi-noapte, rămâneam o vreme într-o stare de confuzie desăvîr-șită. Făceam apoi câteva mici gesturi absurde. Mergeam la baie și, după ce mă priveam o vreme-n oglindă, fără nici un gând, începeam să-mi tai unghiile de la o mână. Sau înșurubam și desșuru-bam de câteva ori capacul sticlei de spirt.Toată pielea capului îmi frigea de parcă o rețea de metal incandescent mi-ar fi acoperit-o. Reveneam automat în patul meu, unde readormeam imediat și vegetam câteva ore fără vise, până
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe lângă mine ca niște cadre de film derulate tot mai rapid, și nu mai erau doar opt, nu se mai terminau, și curând se contopiră într-o singură fantă ce urca-ntr-o spirală largă, un ghint în care mă-nșurubam urcând într-o țâșnire dementă. Iar deasupra capului meu nu mai era un simplu plafon văruit, cu deschizătura pentru viitoarele cabluri, ci o boltă de biserică, o cupolă pictată cu alegorii pestrițe și-ncîlcite, ce se ridica tot mai mult, ca
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ochi dilatați, apoi trăsăturile martirului devorat de viu s-au strivit și ele, ca un iris în jurul pupilei, și a rămas numai gura, vidul negru ca zmoala în care, minuscul ca un foton, am năvălit pentru cât ține veșnicia. Mă-nșurubam în liniștea de cristal a-ntunecimii, eram singurul vestitor, singurul punct de lumină, singurul cuvânt, singura informație într-o lume ce nu trimite și nu primește. Zburam în interiorul tăcerii, lăsasem de mult în urmă ideea de viteză și de-naintare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
miliarde de țeste umane, ca din niște icre străvezii, ieșea cîte-un fluture minunat, încondeiat cu stricnina, chinoroz și șofran. Stolurile lor uriașe înnegreau zarea. Toți lopătau, într-un aer de aur topit, spre la-birintele și labiile tărâmului celuilalt, toți se înșurubau în viforul gelatinos al unor trompe gigantice. Fiecare dorea mântuirea, era doar sete de mîntmre, dar în fiecare clipă piereau cu miile, epuizați sau devorați de monștri diformi. Un noroi gros de fluturi avea să se scurgă apoi, fără glorie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de-o parte și de alta, ca doi cercei interiori, sensibili la mișcările giratorii ale minții. Dar, percepute fantomatic de canalicule, curbele se-întrolocau una-n alta, aidoma roților din vedenia lui Iezechiel, până ce căpitanului îi deveni limpede că se-nșuruba într-o gigantică spirală cu segmentele scăzând asimptotic în diametru, dar crescând la infinit în curbură și tensiune. Muscalii scopiți, în straiele lor de purpură, azur și șofran, cu aureolele lor kiriliene, erau subțirii acum și lungi până-n crugul bolții
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mașinilor, muncitorii loveau cu ciocanele și sudau carcasele de tablă; la tamburii care aveau sus, puțin oblic, o deschizătură ca un bot hămesit și mirat atârnau, sub o clapă stropită cu gri, motorul care semăna cu platoșa unei nimfe și înșurubau o placă pe carcasă, purtând numele firmei scris cu litere negre pe fond galben. Dar nu numai la marginea satului construcțiile dădeau năvală în peisaj, „cel mai mare centru de mobilă“ își înălța din nou cubul, vizavi de locul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de parcă o bucată din acele dealuri îndepărtate, doldora de vii și ogoare, s-ar fi lăsat smulsă de acolo, halele de producție erau ridicate. Și în acele clădiri înalte și luminoase „It’lienii“ băteau cu ciocanele de mama focului, sudau, înșurubau cu chiștocul în colțul gurii, locuiau în case țărănești goale-goluțe, pregătite pentru demolare, ca să facă loc unui șantier pe care alți italieni deveneau sclavii mașinilor pe care cei de aici le construiau. Trebuia să se ridice urgent o nouă clădire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
când, într-un viitor îndepărtat, ci tocmai începea, chiar în clipa următoare, ce nici nu sosise încă bine: marea și palmierii, vacanțele în munți, soare, mulțumită automobilului. Aveam să stăm cu prietenii într-unul din localurile astea, cei ce am înșurubat triunghiurile de fier forjat și pătratele ca artă în pereți, aveam să ne trecem brațul ușor în jurul taliei, pe deasupra pettycoat-ului, să bem din vase burtoase, cu țigara în colțul gurii ca James Dean, cu o frizură ca Elvis Presley - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Era de datoria ta să comunici cu arma crimei cum o face un ucigaș care se respectă, să-i pipăi cătarea, patul, să te uiți în gaura neagră a țevii și să-i cauți ghinturile alea care trebuiau să-ți înșurubeze glonțul în piept. Tu însă habar n-aveai nici cîte cartușe îți rămăseseră în încărcător, ai făcut-o de mîntuială, ca să te speli pe mîini și să scapi repede, fără pic de demnitate. Ce ironie a sorții că numai pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fie Îți aranjez fața cu Încă o pereche de nări. El rânji: — Doar nu o să mă omori cu sânge rece, zise el. — Nu zău, chiar așa? I-am proptit arma În bărbie și apoi am plimbat țeava peste fața lui, Înșurubând-o sub pomeți. — Nu fi așa de sigur. M-ai prins În dispoziția de a folosi chestia asta, așa că ai face bine să-ți găsești limba acum, sau n-o s-o mai găsești niciodată. — Și dacă o să ciripesc? Ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Subsemnatul... domiciliat În București, strada Mexic nr. 1, declar că renunț la plecarea definitivă din țară În R.F.G., la mama actualei mele soții... Din tăietura ghișeului ochii plutonierului se holbează la tine a silă și reproș, ba chiar Își și Înșurubează degetul arătător În tâmplă. Îți bați joc de noi, băi tovarășe? Pleci aproape cântând. „Zori cu noroc ne răsar; tăcere și gânduri curate Zile bune de-acum vorbe de bine grăiți Astăzi nu vrem judecăți, departe cu sfadă nebună. Gloată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mondirul și chipiul, apoi legătura de gît (cravata) și își montează guler tare, papion, îmbracă un frac și pune un joben (aflate la îndemînă undeva sau scoase dintr-o raniță adusă cu el). Își montează din segmente un baston, îi înșurubează o măciulie argintie. Cînd e gata, mărește lumina lămpii. Cei doi soți dorm adînc. 15. Rică, deghizat în amploaiat începe să fredoneze un menuet. EFIMIȚA (prin somn): Ah, mamițo, menuetul lui Pederaski, mă-nebunesc. Rică fredonează mai tare, Efimița dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cele mai impresionante sfârcuri pe care le-am ținut vreodată în gură, numai că nu se omoară deloc de dragul meu. Nu ți se pare ciudat? Și totuși - încearcă să-nțelegi lumea dacă poți - îi place ca în timp ce-o înșurubez să-mi vâr degetul arătător, să mi-l cuibăresc în anusul ei! E o chestie atât de misterioasă! Fascinația nesfârșită a acestor crăpături și orificii! Știi, pur și simplu nu mă pot abține! Și nici nu mă pot lega de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Culoarea carmin a acesteia îl binedispuse. Răsuci mânerul cu striații, dar în zadar. Nu curse nici o picătură. Îl răsuci și pe celălalt, până când se pomeni cu el în palmă. Se uită în jur. Era singur, doar cu reflexia din oglindă. Înșurubă robinetul pe filet cu mari precauții, temându-se să nu-l scape pe gresie. Încă un atac sonor, acum când rezervorul toaletei se golise în sfârșit, i-ar fi dezechilibrat ținuta calmă pe care și-o impusese. Părăsi grupul sanitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să mă reapuc de scris. A fi detașat mi se părea un simplu act de autoconservare, de amânare a confruntării cu tot ceea ce înro bea omul și, prin urmare, a cuceririi miezului tare de om, care zace atât de adânc înșurubat în noi, încât poate fi lesne rătăcit printre straturile de balast care se aștern zi după zi unul peste altul. — Mi se pare monstruos să fii detașat, i-am spus eu lui Teo Haiduc. E o simplă strategie de supraviețuire
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]