6,007 matches
-
plecat la Atena, unde a frecventat timp de 20 ani Academia Platonică. Platon împreună cu Aristotel formează momentul cel mai înalt al filosofiei grecești. Natura lor spirituală a fost diferită, Platon afirma realitatea unei lumi a ideilor și arăta cum trebuie înțeleasă lumea inteligibilă (Mitul cavernei), Aristotel - un spirit realist cu o înțelegere naturalistă, științifică vedea realitatea în lucrurile existente și afirma: „ceea ce generează un om nu este niciodată Ideea de om, ci un alt om”. În „Jurnalul de idei” a lui
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
și Dan Botta, toate la un loc întemeiate pe o profundă intuiție a ceea ce se află cuprins în strania sintagmă a Stării d’întîi. Sensul acesteia se circumscrie celui de „stare absolută, pre-ontologică în spiritualitatea românească (nici Ființă, nici Neființă), /.../ înțeleasă ca stare pe loc. Spre ea tinde poetul: setea liniștii eterne, cântecul vechi ce obsedează și pe Hyperion (mi-e sete de repaos).” (p. 16.) Eminescu este, pentru prima oară în literatura română, aducător „... fie al unui cântec ce a
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Maria Petrescu, reușim de fiecare dată să trăim și noi, cu ochii minții, alături de dumneavoastră, la această mare sărbătoare românescă de peste ocean. Considerați deci, că suntem în mijlocul Dvs. și trăim cu toată emoția sentimente înălțătoare, numai de noi - românii - cunoscute, înțelese și prețuite. Căci dvs v-ați asumat misiunea de a întreține și a duce mai departe flacăra românismului acolo unde ați ales să vă trăiți viața, dar purtând în suflet, adânc, pecetea rădăcinii de unde ați purces la drum. Vă îmbrățișăm
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
tenebrele care au curmat pâlpâitul vieții muzicianului, opera lui Paul Constantinescu devine, în tot ce are mai puternic și mai dăruit, o permanență a artei naționale și mondiale.” (Dr.dhc. Vasile Tomescu); „Opera muzicianului Paul Constantinescu strălucește de virtuozitate bine înțeleasă.” „Un Bach al României, compozitor de geniu, maestru emerit al artei” (Prof.dr. Al.I. Bădulescu); „Triunghiul spiritual al Ploieștiului este format din IL Caragiale, Nichita Stănescu, Paul Constantinescu”. (Prof.Nelu Stan) În orașul Ploiești în semn de recunoaștere a fost
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
fond, doar comunitatea cu număr mare sau foarte mare de membri ci chiar și cea cu numărul cel mai mic, dar în care sălăsluiește mărturia cea duhovnicească despre trăirea în viața noastră a vieții lui Iisus Hristos, cea autentică. „Astfel înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
Blaga să-i împartă pe cugetătorii însemnați ai lumii în vizionari-constructivi (Thales, Spinoza, Leibniz, Hegel) și analitici-critici (Socrate, David Hume, I. Kant, Edmund Husserl). Cu completarea că Platon și Aristotel reprezintă asemenea piscuri ale cugetării umane, încât este de la sine înțeles că își au locul lor de onoare în ambele categorii de filosofi. Spre exemplificare, iată părerea avizată a strălucitului logician Alfred North Whitehead despre Platon: „Toată filosofia de după Platon constituie simple note de subsol la dialogurile sale”... 2) Cu spiritul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
distincție dintre ființare și ființă: ființarea „ascunde” ființa și ei își datorează existența, iar ființa nu există decât ca ființare! De precizat, ne avertizează J. Hersch, cea care timp de un semestru a audiat cursurile lui Heidegger, că „ființa trebuie înțeleasă aici ca verb, nu ca substantiv”, ființarea dovedindu-și prezența numai întrucât în ființă există un fel de acțiune., Dar, taman ca Sfântul Ioan al Crucii care cerea să fie dat totul la o parte ca să poată vedea, Heidegger constată
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
și mașiniști de excepție și de tot mai multe concedii secrete! A fost cu adevărat cea mai bună artificie la cald, pentru alungarea lui Ponta din „club”. Cu toate astea n-ați făcut decît gafe pentru România. Totuși, președintele trebuie înțeles! A fost ocupat prin tribunale cu două dintre case și cu chiriile de lux încasate. Lupul își schimbă, cel mult, bretonul, dar năravul, ba! Vedeți de ce sînt în stare fanii lui Iohannis și cît de simplu pot fi adunați la
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
așa cum Moisi dezlegat de sanda / cu fața-n văpaie de rug,/ fierbinte de har Ție îți striga/ Unele ca acestea-n amurg.” (Ieroschimonahul Daniil de la Rarău, Sfințita-Rugăciune. Ed. Christiana, București 2000) Numele tău, Maria În fiecare literă/ e-un limpede înțeles,/ în jocul care face/ slova de mătase,/ cum cântecul Sirenei/ din valuri se brodase,/ cum cântecu-i logodna/ pentru cel ales,/ cum floarea/ în miresmele sublime/ se desface.// Ca o holdă de aur/ e numele Tău,/ un Trandafir cât cerul înflorit
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
occidentală, în esența ei, iar acest fapt este un fapt dramatic, a intrat într-o perioadă de decadență greu de explicat la prima vedere. Să privim, în acest sens, istoria ultimului veac cu puțină atenție. Această istorie poate fi lesne înțeleasă dacă o privim secvențial, și anume : 1). Lovitura de stat bolșevică din 1917 în Rusia 2). Mai ´68 în Franța 3). Eșecul creării Europei unite 4). Mondializarea. Cele patru etape în lupta pentru dominația globală au considerat cultura materială și
Stupiditatea în artă, mondializată by Alexandru Trifu () [Corola-journal/Journalistic/8221_a_9546]
-
din R.P.R. Imaginea de ansamblu trebuie confruntată atât cu relieful anterior al valorilor, cât și cu modificările care apar imediat după 1961. Accentele puse de Emil Boldan sunt însă pe deplin semnificative pentru interesele politice ale epocii proletcultiste în literatură, înțeleasă ca un instrument al ideologiei comuniste, adică al partidului muncitorilor promovând deschis lupta de clasă împotriva burgheziei. POEZIA îl are ca reprezentant "de frunte" pe Tudor Arghezi, caracterizat anterior, în secvența dedicată literaturii interbelice, și valorificat aproape integral în beneficiul
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
gunoi tot ce se găsea pe aici, ca atunci când moare bunica și-i arunci boarfele pe care le-ai detestat toată adolescența. Dar boarfele astea nu trebuie aruncate (nu că ar mai fi bune la ceva), ci trebuie sortate, clasate, înțelese. O fac istoricii deja (cu destule greutăți fiindcă bunica trăiește și se desparte greu de ele), dar în Polonia am avut impresia că nu o fac doar istoricii, ci și fiecare ins în parte. Și, mai ales, cei din teatru
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
mizeria: "De luptat se luptă, deci, și dacă baba Safta, abominabilă hoață de două puici, a luat doi ani de temniță, oropsitul de Bivolaru a luat și el tot doi ani, pentru două mii de miliarde de lei. Este de la sine înțeles că atît baba, cît și Bivolaru, vor mai restitui și fulgii". Dar viața politică? Nu altfel decît în perioada "celei mai înaintate societăți din lume", avem a face în actualitate cu două tabere, tăios distincte. Mai întîi moștenitorii nomenclaturii de
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
în general, de reacția fizică directă a omului ne-evoluat destul. Pe când teama e mai cerebrală; se adesează intelectului, ca afect. Tare mi-e teamă că nu înțeleg care este scopul... Sau teamă mi-e că nu voi fi bine înțeles... Sau... Timeo danaos et dona ferentes... Mă tem de greci chiar și când aduc (fac) daruri... Eneida lui Virgiliu. Verbul latin pe care l-am moștenit, ciudat, de la romani, niște duri, - timeo spune destul, ca să-l distanțezi în orice vorbire
Teama ca noblețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8312_a_9637]
-
săi, sub titulatura Zilele Strâmbe, la care s-au adăugat obișnuitele Miercuri lejere, dar și ateliere, filme și un Manifest strâmb - toate o pledoarie, mai mult teoretica și mai puțin artistică, pentru minoritățile etnice și sexuale, care nu se simt înțelese și acceptate în spațiul nostru românesc. S-a dorit, deci, un subiect al vremurilor pe care le trăim, pus în pagină, așa cum ne spune curatorul acestei Amprente, de artiști cu identități "strâmbe". Întrucât însă, între violența de conținut și incoherența
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
metrul muzical înseamnă măsură de timp. Nu este însă vorba de o măsurare fizică a timpului, în raport cu continuitatea sa eternă, ci de o măsură aplicată unui interval de timp aflat sub genericul mișcării, deci ca interval al temporalității mișcării. Astfel înțeleasă, măsura muzicală reprezintă un mod de timp, la fel cum armonia este un mod de spațiu. Ca să explicăm faptul că metrul/măsura muzicală (ținând de timp), este relativul sau datul secund al armoniei (ținând de spațiu), trimitem la următoarea experiență
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
poate ar fi fost mai potrivit ceva de genul “Șlagărele tinereții noastre” sau chiar “Parada vedetelor și a șlagărelor”, pentru că atunci când spunem “de altădată” ne gândim mai degrabă la Zavaidoc, Cristian Vasile, Jean Moscopol, Titi Botez... Dar, să fim bine înțeleși, titlul contează mai puțin, afișul a fost frumos, iar Casa de cultură a sindicatelor a fost luată cu asalt, cele 600 de bilete epuizându-se cu mult timp înainte, cu un afișaj minimal. Pentru că publicul îi dorește, îi așteaptă, îi
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
religios sau civil (succesiunea dreptului la proprietate), interdicția a fost percepută la început ca o coerciție. Și chiar dacă inițial a fost încălcată, cu timpul ea s-a întipărit atît de adînc încît astăzi a devenit o normă morală de la sine înțeleasă. Astăzi nimeni nu se îndoiește că incestul e dăunător. Concluzia: dacă vrei să impui oamenilor o idee, dă-i o lege care să le interzică posibilitatatea de a i se împotrivi. Cu timpul, interdicția nu va mai fi resimțită ca
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
o felie a realității (prezente sau trecute, dar acceptată de cenzură în secvențialitatea ei limitată) devine revelatoare pentru întregul prezent al dictaturii. Conexiunea sau extensiunea le face cititorul, stimulat de sugestiile, aluziile, "șopârlele" din text, ingenios disimulate. În poezie, dublul înțeles (condiție esențială a subversivității) funcționează altfel, mai dificil și mai percutant, pentru că textul e mai scurt, iar ascunderea aluziilor are spațiu mai mic de exploatat. În poezia Anei Blandiana, o aparentă poetică blagiană a somnului, a ființei latente, capătă neașteptate
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
care să-și îndeplinească rolul critic, fie și în formele cele mai voalate, ea trebuie să fie publicată, deci să depășească barierele cenzurii. Rafinarea limbajului aluziv devine o ne--ce-sitate... estetică. Printre primele texte publicate, în care poate fi ghicit dublul înțeles, ar putea fi amintit poemul arghezian Fabula fabulelor, publicat inițial în "Viața românească" din ianuarie 1955 și reluat de autor chiar în fruntea volumului Stihuri noi (1946-1955), apărut în 1957. Că poemul trebuie citit printre rânduri o dovedește republicarea lui
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
revistele, instituțiile culturale din exil - materie bine descrisă de Florin Manolescu în Enciclopedia exilului literar românesc (2003). Are, deci, dreptate coordonatorul să afirme: "Pentru prima oară, cred, reușim să reconstituim integral harta literelor române contemporane" (p. VIII). Integralitatea cuprinderii trebuie înțeleasă și în sens istoric, geografic, varietate a profesiunilor scrisului, a speciilor și genurilor literare, a instituțiilor -, adică în toate direcțiile. Iordan Datcu aduce aici, selectiv și mai concentrat, informațiile din cele trei volume ale sale din Dicționarul etnologilor români (1998-2001
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
peste tot și în toate regnurile, de la piatra care zace pe marginea drumului pînă la floarea care își răspîndește polenul, de la animalul care își delimitează teritoriul pînă la poetul care își notează stihurile. Mai mult, voința de putere nu trebuie înțeleasă ca un substrat al universului, un fel de temei obscur și nediferențiat din care apoi vor lua naștere toate ființele. Nu există o singură voință de putere, ci o infinitate de voințe de putere aflate într-o necontenită competiție. Cîte
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
autor, și grafician, și Dumnezeu-mai-știe-ce. Șansă glumeață, convivială, într-adevăr, dar - până la urmă - șansă și nimic altceva. Că relativismul acesta nu e străin de anume pericole care pot conduce la o mitologie kitsch sau camp mi se pare de la sine înțeles. N-ar fi deloc exclus, într-o logică lipsită de impurități, să dăm cât de curând peste un personaj - nicidecum antipatic - de desene animate sau de BD-uri care să fie nimeni altul decât ilustrul conducător și care să-i
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
a-i lăsa pe muzicieni liberi să se exprime. Cluburi de tineret, concerte, emisiuni de radio și de televiziune trăiau febra unei muzici noi, un fenomen care îi dezlănțuia pe adolescenți. Detașarea de muzica ușoară tradițională era evidentă... De la sine înțeles, până să ajungă industrie în sine (tot neoficial), muzica formațiilor de chitare electrice (beat, apoi rock) a trebuit să reinventeze cam tot, de la instrumente până la instalațiile de sonorizare. Din interviurile realizate de- a lungul anilor pentru emisiunile documentare TVR, destule
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și grav în același timp, Paul Neagu investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. Însă dincolo de imagini și de forme, el a mobilizat permanent Cuvîntul, și atunci a scris: Palpabil 1 Lasă, te rog, acest cîntec să-ți treacă 2 Dincolo de stupidele urechi 3 El trebuie s-ajungă să se-nfigă
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]