579 matches
-
imperial, imperturbabil, instalat confortabil pe o pernă moale, așezată sus, pe lada studioului. Mobilierul din casă era bătrânicios. De altfel, toată atmosfera din încăpere era încărcată, te izbea un aer de vechi sau, mai precis, de învechit, cu un miros înțepător de râncezeală amestecată cu igrasie. Parcă ghicind ce impresie mi-a făcut spațiul, profesorul Bazil Dumitrescu a deschis fereastra: — Să aerisim nițel, e nevoie... Eu m-am simțit jenat, mi se părea că am comis o gafă sau, cel puțin
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
mobilele au îmbătrânit, accelerat, odată cu stăpânul lor. Îmi arată unul din scaunele de la masă și mă invită să iau loc. Mă supun, deși mi-e teamă că scaunul o să se prăbușească sub mine. Simt deodată în nări, violent, un miros înțepător de urină și pe urmă, persistent, alt miros, acru, de transpirație. Pe perna murdară, așezată pe lada studioului, îl zăresc tolănit pe celălalt locatar al garsonierei, motanul enorm, parcă și el centenar , care toarce indiferent. Totul aici arată bizar și
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
să-ți transpun iubirea în dialog dacă mi-ai da voie să-ți văd breteluțele. OFELIA: Mă-mpungi cu vorba, Alteță, mă-nțepi, nu glumă. HAMLET: Ți-ar lUa Un geamăt doar să mi-o înmoi. OFELIA: Ești tot mai înțepător și tot mai jignitor. HAMLET: La fel vă purtați voi cu bărbații voștri. - Haide odată, criminalule: futu-i mama ei de treabă, termină cu scălâmbăielile astea afurisite și dă-i bătaie. Hai odată, „croncanulcroncăne a răzbunare."8 LUCIANUS: Gând negru
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
pierde în nuanța critică a articolelor de actualitate: recenzii, comentarea unor emisiuni tv, încondeierea unor figuri politice ale momentului. Cititorul resimte ruptura ca pe o schimbare de parfum: de la mireasma vetustă și totuși fascinantă a unei lumi apuse la izul înțepător al unor urgențe palide și trecătoare. Oricum, o carte al cărei stil ține de un tipar spiritual pe care generația de azi nu-l poate imita, și asta nu doar din neputința evocării unui univers pe care nu l-a
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
a figurilor care s-au retras într-un muzeu de umbre al memoriei. Asta l-a făcut pe editorul Antologiei Norton a poeziei moderne să aprecieze mai târziu că „ceea ce pare mai probabil să supraviețuiască din poezia sa este portretul înțepător și multi-fațetat al unei personalități complexe care, în ciuda excentricității sale, a rămas aproape de viața intelectuală și spirituală a mijlocului de secol și după.” Vechii, ca Rilke, nu au noroc. Sunt expediați printr-o decizie inchizitorială, ca un soi de corupători
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
pur și simplu. Problemele cotidiene legate eminamente de subzistență, măcinările generate de gândul ieșirii din sărăcia abrutizantă, relativ îndulcită în aburii alcoolului ubicuu, acuplările la granița păgânismului cu grotescul, pendularea între balamuc și închisoare - toate acestea formează pasta groasă și înțepătoare din care răzbate o explicație cu iz de legendă, preluată în metafora înger încălecat. Umanitatea feminină, strânsă la o pomană din satul de rudari pe unde trec destinele romanului, comentează apariția răului pe lume în termeni naivînfioraț i: „Mă vait
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
e trupul tînăr/ cu alt înfierbîntat veșmînt." Așa că o iarbă cu gust de rădăcină amăruie dă într-o parte alonje vegetale și, foarte aproape, începe deja să aibă rigor de cărbune. Viața lor și moartea noastră otrăvesc, deopotrivă, același suc înțepător, stors din smicele de măr dulce și lungit cu ape de leac. Încă trei volume, apoi, Oglinda femeii (1986), Lumină din lumină (1993) și Cuvinte nou născute (2002), sînt despre cheful de-a migra și de-a ,trece" al elementelor
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
a încercării sisifice de a-l prinde cumva, de a-l opri în loc și de a surprinde mici instantanee. Fie descrieri, fie gânduri, fie trăiri. Toate trebuie să fie prinse între paginile cărții, imobilizate ferm cu acul versurilor: Umilitor plictisul,/ înțepătoare spaima/ când timpul crește gigantic/ în fața nimicurilor/pe care le am de pus în el. (Ziua aceasta..., înaltă ca o stâncă și largă ca o mare) Dacă ar fi să trasăm un fel de arbore genealogic al poeziei Marinei Dumitrescu
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
limba atîrnînd, cu un scepticism absolut înscris pe figură. - Ia te uită, e doamna Nussbaum!, exclamă Roger, așa cum l-a auzit pe Fred Allen, miercurea noaptea la BBC. - Da' la șine te-așteptai, la Lașie?, răspunde cîinele. Roger simte vaporii înțepători de eter în timp ce-și începe grijuliu coborîrea în pivniță. - Hai, frate, că una-două suntem gata. Pointsman nu vrea decît să-ți numere picăturile de salivă, atîta tot. Îți face o incizie micuță în obraz, pune o eprubetă drăguță
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
roman și convențiile ficțiunii. Formula aleasă este una consacrată de romanul subiectiv - alternanța vocilor, și ea se dovedește atotcuprinzătoare: ascunde mai multe tipuri de romane, unele reinventate, altele parodiate cu tandrețe, altele răsucite până devin "antiromane". Mai întâi, romanul social înțepător, usturător pe alocuri, inventariind găunoșenia invers proporțională cu averea și distincția, fie din spectrul dreptei solemne, fie al stângii bine situate. Totodată, micul roman al vieții de familie se naște în jurnalul ținut de Paloma care sesizează dramele celorlalți: lașitatea
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
răcorit și izbăvit să se înapoieze acasă... După o dimineață neclintită și senină, acum, în a doua parte a ei, ziua dădea semne grăbite să se schimbe; se închidea din toate zările și se strângea ca un arici, pâcloasă și înțepătoare. Cine să mai înțeleagă toanele vremii, că el unul, oricât a încercat, n-a putut să le dea de căpătâi? Băgase de seamă, de câțiva ani buni încoace, că primăvara, când ieșea la muncă, aici pe dealurile din preajma Dunării, timpul
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
vînticel de seară zumzăind la ore nepotrivite clinchetind feng shui oscioarele unei tristeți neînhumate e-aproape dusă cine însă va răzbate prin măduva sfărîmicioasă zidită în jur cine va ști să-l întrezărească pe maestrul intravenos ce drept păstor și-nțepător întru toate fostu-le-a rîcîind, rășchirat în pîclă de țesuturi rarefiate, măcinate, năruite mugind înlănțuit, șiroind în delicii ce-l țin departe, singur și nu pot fi rîvnite Colaps (înregistrare din mers) arcuș trecut peste corzi iată-le aceleași
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
procurate și vândute pe bani grei, grei ca țărâna de pe mormintele imperiale și apoi legumea încet-încet stomacuri de greieri și piciorușe de lăcustă până simțea că sângele îi aleargă buiestru pe sub pleoape, amestecându-se cu lumina, la început hospoasă și înțepătoare ca nisipul și apoi limpede ca un izvor de munte gâlgâind untos a văz curat prin venele de lumină și simți că hainele îi sunt mai ușoare pe trup și el știa că deja este pregătit pentru jurământul de supunere
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
Spania veneau vești deloc liniștitoare. Iar Kutuzov începea să dea semne că el există, că Moscova nu înseamnă Rusia și că armata lui nu se poate împăca cu înfrângerea. în ziua de 7 septembrie 1812, după ploi torențiale și frig înțepător, a ieșit soarele. - Soarele Austerlitz-ului! a exclamat Napoleon. Un tun a slobozit obuzul, dând astfel semnalul începerii marii bătălii. în perimetrul acesteia se aflau câteva mici localități. Sate: Borodino, Svardino, Semenovskaia și Gorki. Tensiunile din cele două tabere inamice se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
corect îmbrăcat, purtând chiar și-n toiul verii un costum bleumarin de postav, lavalieră și melon. Chipul blajin și destins nu-i trădează vârsta. își face simțită prezența fie prin bocănitul blacheurilor pe piatra cubică a pavajului, fie prin mirosul înțepător de naftalină pe care-l lasă în urmă. Merge nezorit, cu pas egal și sigur. întotdeauna ține în mână un buchet de flori și pare preocupat să rezolve o chestiune foarte importantă, care nu suferă amânare. Buchetul de flori îl
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
statură, mereu corect îmbrăcat, purtând chiar și în toiul verii un costum bleumarin de postav, lavalieră și melon. Chipul blajin nu-i reflectă vârsta. își face simțită prezența fie prin bocănitul blacheurilor pe piatra cubică a pavajului, fie prin mirosul înțepător de naftalină pe care-l lasă în urmă". Una dintre femeile căreia îi predase flori, îi propune să-l angajeze ca gardian al tatălui ei, bătrân ciudat, obsedat de ideea sinuciderii. Filip primește. Nu este clar de ce, nu e prea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a trecut o viață de când nu mai intrase aici. Urmări scaunele înșirate pe lângă pereți, măsuțele pătrate, așezate la intervale, cu fețe de mese albe, deasupra, și sticle burduhănoase, cu gâturile înfășurate în ștergare, răsturnate în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul de pâine bună și buchetul vinului. Suava dulceață îi înțepa limba și-l amețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
zvârlitură de băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară în brațe un sac cu pleavă dospită. Omul se agăță de brațele tinerei femei, cu ochii holbați, cu gura strâmbă, horcăind zgomotos. Te doare ceva? Ți-e rău? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
viața cerbilor, viața Tudorei și viața vântului care n-avea odihnă din zori. Viața ploilor. Viața ninsorilor și viața pământului bun ce se hrănea cu frunze, cu mustul zăpezii, cu soare și umbră jilavă îngrășată de arome tari și izuri înțepătoare. Cerbul o scăldă în limpezimea ochilor lui catifelați și umezi, îi aruncă din gât un muget, declarația lui de iubire, și, scuturându-și grumazul de chiciură năruită din bradul avântat cu brațele pline de nea, ațintindu-i cărarea, o luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pledoaria timpului liturgic în mijlocul unei civilizații descreștinate. Un intelectual pledînd pentru asceză într-o lume înțesată de fast-food-uri și de supermarketuri gigantice. A patra trăsătură este umorul. Mircea Platon poate fi biciuitor de persiflant. Are știința unui sarcasm vituperant și înțepător, ca în toate cazurile în care inteligența se asociază cu o înnăscută umoare mucalită. Istoricul acesta poate fi usturător de ironic atunci cînd vrea și fermecător de cald atunci cînd își propune. Și totuși nu are nimic belicos sau agasant
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
micului radio se înfierbîntă ca un fier înroșit. Lanark îl lăsă să cadă pe cuvertură, Rima țipă, el îl împinse cu mîneca pe podea, unde explodă cu un bubuit. Spațiul din jurul patului se umpluse de un fum albastru și dens, înțepător. Rima stătea întinsă uitîndu-se lung la Lanark. El își trase degetele fripte din gură și o întrebă dacă se simte bine, dar detonarea îi amorțise timpanele. Răspunsul ei veni de undeva de departe și era întrerupt de o voce care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu-și aveau locul în clasa ei. Le dădu cărți de algebră și geometrie în care Thaw văzu un tărîm fără culoare, mobilă sau acțiune, în care gîndirea negocia cu sine la modul simbolic. Clasa de științe avea un miros înțepător de substanțe chimice și rafturi cu obiecte ciudate care-i stîrniră pofta pentru magie, dar profesorul era un tip mare și arțăgos cu părul ca o blană de fiară, iar Thaw își dădu seama că nimic din ce-o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ceva, un mare dreptunghi învelit în hârtie grosolană de împachetat. Vederea unei atare ființe de alt tărâm, având toate trăsăturile unui negru, păr lânos, bâțâiala deșelată a tuturor, dar pielea albă ca a oricărui descendent al franțujilor de altădată, miros înțepător de negru, dar smoking à la Humphrey Bogart și mereu o havană în bot, îi făcu și pe albi - marinari și lepădături -, și pe negri - saxofoniști și curve - să-l urască din prima clipă, să-ncerce să-l gonească sau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nu erau întregi cum, măcar în aparență, eram noi. Cam fiecare avea cîte-o ciudățenie care mi-a rămas puternic întipărită în minte. Unul avea degetele mâinilor rășchirate în toate părțile, ca niște labe de crustaceu. Din camera altuia putea mereu, înțepător, a urină și a arțar. O ființă subțire și retrasă, cu trăsături șterse, țipa ca din gură de șarpe când Carla și Bambina, după o pândă îndelungată, o apucau și-o târau în camera noastră. Se luptau cîte-o jumătate de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
genunchi mari și roși, șosete prin care ies - mai mult la dreptul și doar unghia la stângul - degetele mari de la picioare) îl gârbovesc și fac de neatins pielea, încă moale și caldă, de dedesubt, sfârcurile aspre, subțiorile cu pâsla lor înțepătoare, burta palidă, pulpele păroase. Fața, mai străină mie ca niciodată, o poți prinde-ntr-o clipă: mică și ascuțită, brună, ochi negri, ciudați dar nu obsedanți, diferiți dar indiferenți, unul umed, căprui, strălucitor sub arcul înalt al sprâncenei, celălalt stins
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]