2,449 matches
-
nu poate fi respinsă cu ușurință doar pe motiv că este, istoric vorbind, învechită, iar economic și social, incompatibilă în multe aspecte cu civilizația occidentală. Ea poate fi, teoretic, ignorată sau chiar acuzată că ar reprezenta un factor generator de înapoiere în societatea românească. Se poate argumenta că poate să se constituie ca o bază pentru deformarea realităților de tip occidental către care sunt orientate reformele coordonate politic. De exemplu, dezvoltarea clientelismului ca relație de bază între clasa politică și noua
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
conștientizată și asumată în termenii achiziționării prosperității societății de tip occidental - desigur, în forma contemporană societății în tranziție. În 1827, comparând situația țăranilor români cu cea a populației rurale din Imperiul Austro-Ungar, Dinicu Golescu (1971) face un tablou dur al înapoierii și sărăciei românilor. Aceste nedrepte urmări și nepomenite peste tot pământul i-au adus pe ticăloșii lăcuitori întru așa stare încât, intrând cinevaș într-acele locuri, unde se numesc sate, nu va vedea nici biserică, nici casă, nici împrejurul casii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
perioada interbelică dovedește că tocmai în acest domeniu, în agricultură, a eșuat dramatic tentativa de modernizare a României condusă de liberali. În această perioadă, structura pe surse energetice a agriculturii românești, în comparație cu cea a Italiei și a Germaniei, dezvăluie o înapoiere care poate fi puternic corelată cu politicile tranziției. În funcție de sursele de energie, agricultura românească utiliza 46,7% energie umană, 51,1% energie animală și numai 2,2% energie mecanică. Comparativ, Italia și Germania utilizau procente comparabile de energie mecanică și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ori mai performantă decât a României. Diferența dintre România și Ungaria poate fi pusă, în parte, pe seama diferențelor istorice dintre cele două țări. Dar ea mai înseamnă, în același timp, că simpla trecere prin comunism, chiar dacă explică o parte a înapoierii, nu o poate explica în totalitate. Alte diferențe indică lucruri mai grave, căci elementul de comparație cu dinamica cea mai ridicată în toată această perioadă este Franța. Față de grupul statelor celor mai dezvoltate, Marea Britanie și SUA, decalajul cantitativ pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu elitele Europei cosmopolite din perioada de dinainte și de după primul război mondial. Restul țării se afla - politic, social și cultural - pe alt continent, dar economic era strâns legat de Capitală, căreia îi asigura resursele. În schimb, starea sa de înapoiere era, chiar și în acea perioadă, suficient de accentuată pentru a nu mai permite dezvoltarea prin resurse proprii a micilor comunități urbane sau rurale. Puținele insule de civilizație industrială - cele mai multe rezultate ca urmare a investițiilor străine directe în zonele în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românească îndeplinește toate condițiile necesare pentru ca integrarea în regiunea dezvoltată a Europei Occidentale să se facă doar parțial, ea limitându-se la o elită urbană și modernă restrânsă numeric și al cărei „europenism” este finanțat prin menținerea în stare de înapoiere a restului societății românești. Dincolo de inechitățile care se creează în acest fel, cel mai negativ aspect al acestei evoluții este faptul că ea nu produce dezvoltare - mai mult, o face de-a dreptul imposibilă. Căci, dacă Stiglitz are dreptate și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
perioadă acuzată a fi fost „de așteptare”. Fosta agricultură socialistă și, pe urma ei, întregul mediu rural în care trăia aproape jumătate din populație sunt transformate radical prin desființarea CAP-urilor și refacerea micii gospodării țărănești a perioadei interbelice, cu înapoierea ei tehnologică și de nivel de trai (Pasti, Miroiu și Codiță, 1997). Industria se restrânge dramatic, la numai un fragment al ei, și încă nici măcar cel mai bun, dovadă că, în ciuda scăderii numerice a proletariatului industrial (de la 3,4 milioane
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Humanitas, București CCE, 2004, Raportul periodic asupra progreselor înregistrate de România în vederea aderării la UE, Bruxelles Chelcea, Septimiu, 2001, „Ce cred oamenii despre comunism după un deceniu de tranziție”, în România Socială, Nr.1 (2001) Chirot, Daniel, (ed), 2004, Originile înapoierii în Europa de Est, Corint, București Commission of the European Union, 2004, 2004 Regular Report on Romania’s progress towards accession, (COM 2004/657 final), Bruxelles Constantinescu, N. N., (ed), 1994, Romania’s economic history. From the Beginnings to World War II, Ed.
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de filologie. Frecventează chiar o „Akademie für Philologie” și, totodată, ca audient, filosofia. Câțiva ani studiază în mai multe orașe din Germania, dar nu termină nici o facultate. În această perioadă își preschimbă numele, împrumutat, de Moise Roman în Ronetti-Roman. La înapoierea în țară se angajează ca pedagog și profesor de limba germană la Institutul lui V.A. Urechia din București, de unde va demisiona în urma unor conflicte, răzbunându-se apoi printr-un pamflet corosiv. În 1878, an în care R.-R. colabora
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
n. Mureșan) și al lui Petre Sălcudean, muncitor la CFR. Urmează Liceul Comercial „Andrei Bârseanu” din Brașov (1941-1950), face studii de filosofie la Universitatea din București (1950-1951) și e trimis la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1951-1956). La înapoiere devine redactor la ziarul „Drum nou” din Brașov (1956-1959). În 1960 e ales secretar al Asociației Scriitorilor din Brașov, apoi lucrează ca redactor-șef, director, director general la Studioul Cinematografic București (1961-1972). Deputat în Parlamentul României (1992-1996), va fi în
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
civilitate toate acele cadre neocomuniste din armată, justiție, finanțe, administrație, cultură, sub a căror lungă guvernare post-decembristă nu fusese vorba de aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, de promulgarea unei legi a lustrației, a accesului la dosarele Securității, de înapoierea imobilelor naționalizate, de descentralizare administrativă - etc. etc. Ceea ce s-a petrecut însă în cei trei ani și jumătate trecuți de atunci ne este prea proaspăt în minte spre a amănunți pe stadii și etape. Învigorării mult întârziatei Reforme i s-
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
între foarte puțini autori există o diferență capitală, - ca mod de a scrie, viziune, forță de pătrundere și luciditate - cum există între Dinicu Golescu și G. Călinescu, între ei netrecînd decît un secol și ceva. Ceea ce arată, în același timp, înapoierea țării române în raport cu Vestul, precum și formidabila capacitate a neamului de recuperare, numai să i se ivească prilejul, fericit. De-o parte, primitivitatea boierului român măsurînd cu stînjenul estetica apuseană, - de cealaltă parte, la criticul divin, uriașa percepție europeană, - bruscă parcă
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
de la Răsărit (1945), Caleidoscop (1946), Însemnări pe marginea articolului 80 (1952). Concesii față de linia ideologică oficială vădește și o bună parte a literaturii lui din acești ani: Păuna Mică (1948), deși romanul, imaginând un falanster rural, va fi criticat pentru înapoiere ideologică, Mitrea Cocor (1949; Premiul de Stat), Clonț de fier (1951) și Aventură în Lunca Dunării (1954). Deloc sau mai puțin atinse de imixtiunea conjuncturalului politic rămân Fantazii răsăritene (1946), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoavă (1952; Premiul de Stat), Evocări
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Dau ceva de la mine. Mai mult chiar decât atât, Îmi manifest dorința ca ceva din partea mea să-i aparțină celuilalt. În felul acesta, prin obiectul dăruit, eu Îmi asigur o permanentă prezență simbolică alături de celălalt. O simbolică particulară o are Înapoierea darului. El reprezintă un gest simbolic de desprindere, de ruptură, a celui care a primit darul, față de persoana care i l-a oferit. Înapoierea darului este din punct de vedere moral o ofensă, iar din punct de vedere psihologic o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
obiectul dăruit, eu Îmi asigur o permanentă prezență simbolică alături de celălalt. O simbolică particulară o are Înapoierea darului. El reprezintă un gest simbolic de desprindere, de ruptură, a celui care a primit darul, față de persoana care i l-a oferit. Înapoierea darului este din punct de vedere moral o ofensă, iar din punct de vedere psihologic o frustrare. În mod egal, a cere Înapoi un dar oferit unei persoane este un gest de separare, de respingere a persoanei căreia i-a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoană a unui obiect aparținând altei persoane fără știrea și voia acesteia. Actul comis va determina ulterior, un sentiment de culpabilitate În cazul persoanei care a produs prejudiciul. Acesta va fi Întreținut de prezența obiectului furat ca obiectivare a culpabilității. Înapoierea obiectului persoanei prejudiciate este un act de reparație morală, prin care, o dată cu obiectul, este anulată și acțiunea imorală. Este o proiecție a culpabilității asupra obiectului. Ne punem Însă În mod firesc Întrebarea dacă, În mod real, culpabilitatea a fost lichidată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
l-a consacrat pe S. este romanul Niște țărani (Premiul revistei „Săptămâna”, Premiul „Ion Creangă” al Academie), ce înfățișează un sat oltean izolat, Cornu Caprei, cățărat în parte pe dealuri păduroase, stăpânit încă de rânduieli patriarhale, inclusiv de sărăcia inerentă înapoierii. În scenă sunt aduși în special țărani asemănători cu cei din Moromeții, în frunte cu Năiță Lucean, aproape o „copie” a lui Ilie Moromete, cel mai fascinant personaj din literatura lui Marin Preda: mai puțin complex, dar semănând în felul
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
primul loc. Luându-și tematica din realitatea rurală, literatura nu trebuia să dezvăluie neapărat (cum sugera doctrina poporanistă) convulsiunile sociale de care era cutremurat satul, ori, în tot cazul, să nu înfățișeze marea proprietate ca fiind cauza mizeriei și a înapoierii vieții țărănești; din contră, literatura trebuia să contribuie la înfățișarea boierului „de neam”. „Ni trebuie - scrie N. Iorga - o cultură a tuturora, de sus până jos, dintr-un hotar al românimii până la altul, o cultură care să fie a noastră
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
N. Iorga, Iustin Șt. Frățiman, Vasile Harea. Alte articole dezbat probleme privind starea limbii, a școlii, a bisericii. Astfel, se relatează că, după o statistică din 1897, știutorii de carte erau, dincolo de Nistru, în proporție de 5-7,8%. Cu toată înapoierea culturală (exista o tipografie, la Dubăsari, așezată de preotul Strelbițchi, în anul 1792, dar aici s-au tipărit extrem de puține cărți), rezistența în fața politicii rusești de deznaționalizare nu a încetat, în ciuda metodelor de intimidare, inclusiv a deportărilor. Revista informează consecvent
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
numele lui V. nu figurează. După invadarea Franței de Germania nazistă, V., îmbrățișând crezul comunist, a luptat în mișcarea de rezistență. În ianuarie 1946 a vizitat pentru ultima dată România, fiind primit cu frenezie de prieteni. La scurt timp după înapoierea în Franța, spre consternarea celor ce îi prețuiau scrisul, și-a pus capăt zilelor fără vreo motivație explicită. Poet deosebit de fecund, prozator cu inepuizabile resurse lirice, V. a fost, înainte de toate, un publicist activ, cel mai înfocat combatant în periodicele
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Îndreptări. Ca volum, Viața la țară, primul din ciclul Comăneștenilor, iese în 1898. Anterior se mai tipăriseră culegerile Novele (1888), Alte orizonturi (1894), Novele romane. Frica (1895), Imnuri păgâne (1897) și romanul Lume nouă și lume veche (1895). Numit, după înapoierea în țară, secretar general al Ministerului Afacerilor Străine, apoi ministru plenipotențiar clasa a II-a, Z. se dedică în special administrării proprietăților sale (case, vii) și acceptă președinția unui sindicat al podgorenilor din zona Odobești, care în 1906-1907 scoate și
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Vara, obligat de ocupanții germani să însoțească, împreună cu alți băieți, un transport de vite spre frontul din Balcani, străbate Serbia, timp de trei luni, cu peripeții pe care le va povesti în romanul Jocul cu moartea (1962). La București, după înapoierea în țară, este vânzător de ziare și de țigări, picolo la restaurantul gării Obor, lucrător într-o fabrică de săpun. Citește cu aviditate tot ce își poate procura. Începe să scrie literatură: versuri și un roman, Fiii Albionului, pierdut însă
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Fiu al beizadelei Grigore Suțu, dintr-o veche familie fanariotă, din care se ridicase domnitorul Alexandru Suțu, S. și-a petrecut tinerețea mai mult prin străinătate. La Paris stă cincisprezece ani, apoi patru ani la Atena, unde urmează Literele. La înapoierea în țară este numit profesor de limba și literatura franceză la Academia din Iași (fosta Academie Mihăileană), de unde va trece la Liceul Central, devenit apoi Liceul Național. Acum redactează lucrări didactice pentru clasele secundare. Membru al secției literare a Societății
SUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]
-
la începutul anului 2005. Dezvoltarea comunităților locale. Această paradigmă s-a axat pe modul cum pot fi susținute comunitățile locale să dezvolte procese de autoorganizare pentru a rezolva problemele lor și, în mod special, pentru a ieși din starea de „înapoiere”. Preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut în mod special în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate în care fragilitatea sistemului economic oferă pentru majoritatea comunităților un deficit de oportunități de a se integra într-un proces global de dezvoltare. Complementar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice și politice, „reglarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]