1,244 matches
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DI, CĂLUȚ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului di, căluț Nărăvașul cal, pe care am încălecat cândva, mă tot duce la plimbare nu știu unde și cât vrea. De s-o sătura de mine, nu știu unde, nu știu când, mă v-a arunca îndată și pleca-va nechezând. Haide, bidiviu, pornește potolit, în trap ușor, legănată-mi va fi
DI, CĂLUŢ de LEONID IACOB în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356451_a_357780]
-
drăgălașul” animaloid! În fine, se execută și printr-o mișcare bruscă bagă șarpele în sacul albastru pe care il leagă la gură cu un șnur solid. O urmăresc cu mare atenție... că nu cumva să îi scape. Se pregătește să încalece și s-o ia din loc, dar nu înainte de-a mă întreba dacă nu doresc să fac o donație către cei de la protecția animalelor! Adică cei de la Australian Wildlife. Dau din cap afirmativ, cu toate că mă simțeam destul de frustrat... adică
M-A VIZITAT UN ŞARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/355271_a_356600]
-
o respect foarte mult, și i-am mulțumit pentru prelegere și sfaturi. S-a ridicat militărește de pe canapea, și-a luat sacul cu șarpele, mi-a zis un „Bye-bye” rapid, și-a pus geaca de piele, ochelarii și cască, a încălecat pe Kavasaki și dusă a fost... Iar eu am ramas minunte bune pe gânduri, după care m-am îndreptat timid și precaut spre curtea din spatele casei să văd dacă musafirul meu nepoftit nu avea cumva vreun partener uitat prin iarbă
M-A VIZITAT UN ŞARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/355271_a_356600]
-
destulă jenă, deși între ele două nu au fost niciodată subiecte de ascuns. Sesizând, Gabi a intervenit imediat, sfătoasă și directă: - Dar nu-l mai plictisi și tu cu aceeași poziție, cu aceleași reguli...Vino cu schimbări, ia inițiativa, iubito! Încalecă-l, mușcă-l, freacă-l cum știi că-i place! - A, nu, nu despre asta e vorba. Schimbări sunt mereu, dar nu mai este entuziasmul de altădată. Cred că nu mă mai iubește la fel ca la început... ori, Doamne ferește
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
pornit, înspre ea, prin ninsoarea de seară - o, zorilor, de ce imi furară-ți într-o clipă iubita? îi mai cânt, în taină și chipul și mersul pe limpedea zare - deschis-am fereastră spre răi și tăi, prin omături cărare, și-ncalec pe Alb și sper să îmi aflu în ceruri ... ispita. Citește mai mult ELOGIU FERESTREINoapte de iarnă...și caldă...și, pururi, rece...deschis-am, în visu-mi, spre stele, fereastras-o văd, să o simt, s-o aud, pe dragă, sihastra,să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
am pornit, înspre ea, prin ninsoarea de seară -o, zorilor, de ce imi furară-ți într-o clipă iubita?îi mai cânt, în taină și chipul și mersul pe limpedea zare -deschis-am fereastră spre răi și tăi, prin omături cărare,și-ncalec pe Alb și sper să îmi aflu în ceruri ... ispita.... VI. ELOGIU NECUVÂNTULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011. ELOGIU NECUVÂNTULUI Lui Nichita Stănescu ...în grădina<< necuvậntului >> voi sădi, clipă de clipă, o sunătoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
cu oricâtă pripeala, orice drum băteam a doua oară; dus undeva să spun că iubesc văd că iubita mi-a fost trezită-nainte; caut un lup să-l fac frate frățesc și-l găsesc însemnat de alt dinte; vreau să-ncalec un cal temător, să-l alint, și el este demult împăcat cu șaua; vreau să dorm unde-i veșnică neaua și găsesc locul tăvălit; ușile-naltului abia se trântesc după cineva luat drept mine; poeziile mele se alcătuiesc din întârzieri
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
unul de ființă care foarte greu vede mai departe de lungul nasului. Astea sunt datele noastre, asta-i situația obiectivă: Cam nasoală!... Dar n-o să ne dăm foc, acuma, dintr-un asemenea motiv! Din păcate, însă, sunt unii care ne-ncalecă, și care profită de o asemenea situație obiectivă, și care nu se dau în lături să ne facă viața mai grea, numai ca lor să le fie bine. Pentru că aceia știu că omul are și calitatea de a se mulțumi
PROLOG LA VOLUMUL „CÂINELE ÎNŢELEPTULUI” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355107_a_356436]
-
jos câteva citate luate la întâmplare din noianul imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui aglomerare ii pare "decupată dintr-un film al unui regizor căruia nu-i mai ajunsese pelicula și trăgea de ce-i rămăsese încălecând secvențele într-un grotesc asumat. Prunii din bătătură parcă înfloriră a tinerețe netrăită degeaba. Rămăsei între linii, ca un semn de mirare, până ce începui a mă arcui ca o seceră, deși nu venise timpul întrebărilor!" Nu poate să nu-l
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
înspre ea, prin ninsoarea de sear a - o, zorilor, de ce imi furară-ți într-o clipă iubita? îi mai cânt, în taină și chipul și mersul pe limpedea zare - deschis-am fereastră spre răi și tăi, prin omături cărare, și-ncalec pe Alb și sper să îmi aflu în ceruri ... ispita. Referință Bibliografica: ELOGIU FERESTREI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 409, Anul ÎI, 13 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ELOGIU FERESTREI de ION MARZAC în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356265_a_357594]
-
hotărî să își părăsească casa, pădurea și lacul, pentru a merge să locuiască alături de nepoatele ei, trei vrăjitoare iscusite aflate în slujba Regelui Pădurilor. Își strânse într-o legătură mică globul de cristal, bagheta și sticluțele cu licori, după care încălecă pe mătura ei credincioasă, gata de drum. Cum trăise în acele locuri o grămadă de vreme, se gândi să mai arunce o privire pădurii și lacului înainte de a le părăsi pentru totdeauna. Tocmai când zbura în cercuri pe deasupra lacului, legătura
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
urmă, dar e atât de bătrână că nu mai poate să mai facă o vrajă cum trebuie de la cap la coadă, răspunse cea mai mică dintre vrăjitoare. - Unde e această bunică? Aș vrea să o văd! Vrăjitoarea cea rotofeie își încălecă mătura și porni să o aducă pe vrăjitoarea cea bătrână. Nu trecu mult și țipete grozave se auziră în toată casa: - A dispărut bunica! - Nu poate fi departe, mormăi regele ridicându-se, știu sigur că nu avea nici cum și
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
cele trei vrăjitoare apărură ca din pământ. - Prindeți-o! Ușor de poruncit și greu de înfăptuit căci mătura pe care zburau bunica vrăjitoarelor și fata misterioasă se făcu nevăzută înainte ca vreuna dintre celelalte vrăjitoare să fi apucat să-și încalece mătura. Regele Pădurilor se înfurie peste măsură și ceru să fie dus de îndată la peștera în care știa că era ascuns balaurul cu două capete. Norocul îi surâse de această dată pentru că de departe îl văzu pe balaur ridicându
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
prea era mare lucru de făcut, căci caii plecau la lucru. Cezar nu mergea la lucru fiind calul de șaretă cu care mergeau șefii în deplasări, dar era și cal de călărie, însă nu prea se întrecea nimeni să-l încalece fără șa. Astfel am început munca la grajdul brigăzii. Mă ocupam de Cezar zi de zi, țesălându-l și îngrijindu-l cu mare grijă fiindcă oricine venea întreba de Cezar. Dar întâmplările cu Cezar nu au întârziat să apară. Era
ARMĂSARUL CEZAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370865_a_372194]
-
și.. ne vor sfâșia ca pe niște cepe amintindu-și și de noi pentru moartea Botezătorului. -Chiar crezi asta? Să mă ierți luminate tetrarh dar ești puțin naiv, spuse Irodiada cu neîncredere. Noroc de mine pentru că altfel te-ar fi încălecat acest Ioan cu prostiile lui despre post și pocăință. Ți-am fost alături și ți-am dat tot ce putea să-ți ofere mai mult o femeie. Este așa? Iar decizia cea mai bună pe care ai luat-o a
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
pluș cu chip de copil și trup de animal. Țuchi. Băiatul dădu fuga la fereastră, la timp să vadă dispărând printre brazii îngreunați de zăpadă haina albastră a lui Moș Nicolae și haina roșie a lui Moș Crăciun. Eu am încălecat pe un țurțure ascuțit, să vin să vă anunț că iarna a sosit și că încă o poveste copiilor cuminți le-am pregătit. Referință Bibliografică: POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ȚINUTUL DE FOC / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
volumului Piscina cu pioneze Stradivarius (2013), eroul cu „sânge incendiar“, vălurind reliefurile epico-lirice ale „poveștilor“ lui Nicolae Sârbu, mai observă «angoasele cu flori în mână», prin „deșertul de dulcețuri“, care-i face semne „discrete“ spre a-ngenunchea pentru a fi „încălecat de cămilă“, nu spre a trece împreună prin urechile acului din vreo croitorie beduină, ci spre a depăși «marginea seducătoare», «prin tot felul de uși», din «decolteul mai adânc» al dunelor, întrecând cu mult «defileul dilemelor» (p. 6 sq.), cercetează
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
macină totul pretutindeni Cu o nepăsare aproape umană. Pe traseul a doua cercuri Mai mult decît tangente (Ce mic e infinitul durerii!) Speranța trece-n disperare. Și ce se mai potrivesc Cu matematica aia a lor, rece. De s-ar încalecă odată Dinte pe dinte, Țipat pe țipat, De s-ar sfărâmă odată această dantură de fier A durerii A nepăsării, A lăcomiei de a zdrobi orice. Chiar și aerul chiar și eterul. De aceea rotile sunt mai ales în noi
NEPĂSAREA ROŢILOR DINŢATE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369727_a_371056]
-
dormi iar soțul Reviste porno va citi. N-avem conștiința tragediei Luăm totul à légere Noi, campionii bășcăliei Am compromis orice mister. Avem o scuză de fațadă: „Lasă, că merge și așa!“ Trădăm la primul colț de stradă Și-apoi, încălecăm pe-o șa. Senzația e de plutire De infinit parașutism Noi am făcut mișto subțire Și de marxism, și hitlerism. Ce Decebal, ce Burebista? Ce patriotul cărturar ? Trăiască Mița Biciclista Și berea rece la pahar! Mitică veșnic să trăiască Și
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
fost „însoțitor” în multe dintre „aventurile” sale editoriale din ultimii ani, am citit-o pe îndelete, cu plăcere, uitând adesea, furat de frumusețea textelor, că sunt editor, că am responsabilități legate de acuratețea conținuturilor, pentru că, în vârtejul creației, Melania Cuc încăleca adesea literele, chiar avea un flux năvalnic al ideilor și metaforelor. Cred că avem de a face cu o capacitate creativă care iese din tipare, în registre ale spontaneității și strunirii verbelor, oricât de larg ar fi fost orizontul rostirii
PORTRET AL ARTISTULUI LA TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353449_a_354778]
-
împărăția sa. Sufletul său și gândurile sale alergau disperate după prințesa lui dragă. Mai veneau și regretele târzii după femeia iubită și părăsită. Într-o bună zi se pomeni strigând: “Gata! Nu mai rezist!” Fără să mai spună ceva cuiva, încălecă superbul său cal alb fermecat și zbură în viteză spre sătucul uitat, la scumpa lui soție părăsită. Umblând zvonul că a sosit Primăvara, fiica lui Soare-Împărat și în acel sat al Speranței, unde pomii îmbrăcaseră straie de floare, casele râdeau
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
XIII. VIS DE IARNĂ, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. VIS DE IARNĂ Aleargă gandule și du-te ! În țară Viselor neștiute. Aleargă gandule nebun ! Și du-ma în Țara lui Moș Crăciun! Încalecă pe șaua norului Și du-ma la hotarul dorului ! Indeamna-ti caii năzdravani să mă poarte spre basmul cu “nesfârșiții ani”. Aleargă gând al reveriei Și du-ma în Țară copilăriei. Ajungi pe la căderea serii Și lasă-mă la poarta
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
pe la căderea serii Și lasă-mă la poarta VERII, Într-o poiana cu flori multe, ... Citește mai mult VIS DE IARNAAlearga gandule și du-te !În țară Viselor nestiute.Alearga gandule nebun ! Și du-ma în Țara lui Moș Crăciun!Încalecă pe șaua noruluiSi du-ma la hotarul dorului !Indeamna-ti caii năzdravani să mă poarte spre basmul cu “nesfârșiții ani”.Aleargă gând al reverieiSi du-ma în Țară copilariei.Ajungi pe la căderea seriiSi lasă-mă la poarta VERII,Într-o
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
Simpatie > SIMȚI? Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1863 din 06 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Simți? simți cum se zbate marea în nedormirile mele spărgând talazuri pe aripile pescărușilor înfometați, țipând desculță prin nisipul fierbinte al minciunilor tale, încălecând șei de spumă albe doar ca să ajungă la tine,în liniștea aia de fluturi împăiați? hei... câte corăbii s-au scufundat în adâncul meu,doar pentru că furam stelele în fiecare seară și,le aprindeam înnodând amurguri pentru tine... cine ar
SIMȚI? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354010_a_355339]
-
Și astfel vom profita fiecare dintre noi! Furnicutele vor fi cu burta plină iar eu cu scheletele mult-dorite! Zis și făcut... Le-am urat macăcioaselor „poftă bună” și m-am reîntors satisfăcut acasă, la oraș! În prima duminică liberă am încălecat pe năzdrăvana mea motocicletă „C.Z.” și am călărit plin de speranțe spre minunata pădure unde își aveau lucrătoarele mele lăcașul! Dar o mare supriză, de fapt dezamăgire, mă aștepta în pădurea cu mușuroi! Am găsit peștii întregi, exact în
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]