1,280 matches
-
Această logică era o replică a celei din raportul din 1961 al Băncii Mondiale privind primul cincinal din Tanganika. Raportul respectiv folosea discursul standard din acea perioadă, vorbind despre necesitatea de a depăși obiceiurile și superstițiile unei țărănimi Înapoiate și Încăpățânate. În același timp, În document se exprima Îndoiala că acest lucru se poate realiza doar prin persuasiune. Deși autorii sperau că „emulația socială, cooperarea și extinderea serviciilor de dezvoltare comunitară” vor determina schimbarea atitudinii, ei amenințau sumbru că „acolo unde
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
bazau pe experiența personală directă. Personajele din Marele zid însă teoretizează iubirea, dar o și trăiesc, făcând din ea, după modelele culturale, mod de cunoaștere și de autocunoaștere: "Anticiparea unei forme superioare a unei fericiri erotice posibile revine mereu cu încăpățânată insistență în cugetul nostru picurând exasperare și speranța de a deveni conform imaginilor promise de chemarea absolutului. Ceea ce suntem însă ne exasperează la gândul de a rămâne în aceeași situație veșnic. E poate chiar izvorul evoluției noastre latente. Ne descoperim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și vremile cu seninătatea intelectualului stăpân pe instrumente și cu mintea limpede; din Ibrăileanu crește, pe plaiurile moldave, acest tip al intelectualului român ferm și inflexibil (deși îl găsim, mai jos în timp, la Alecu Russo, de pildă, ori ca încăpățânată persistență în negație de mic boier la C. Negruzzi). Cartea de față nu poate fi înțeleasă mai bine decât în cadrul unui proverb: este, ca să zicem așa, "mintea de pe urmă", a moldoveanului neapărat, punctul său de vedere față de ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
părtinitor, și nici de vreo ideologie agresivă planetară. Un spor de adevăr" iată miza majoră a angajării sale literare. De la Dialectica stilului (1984) până la Polemici "incorecte" politic (Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2011), toate cărțile acestui cercetător "cu judecată dreaptă și încăpățânată", dacă e să folosim o sintagmă eminesciană, relevă aceeași, statornică grijă față de sporul de adevăr al arheității românești. Să reținem că adevărul, la Theodor Codreanu, este o componentă a ontologiei și are acel sens originar heideggerian al scoaterii din ascundere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acești prelați nu scotea o vorbă. Știu că unii dintre ei au murit după aceea În pușcărie. Îi mai scotea și Îi bătea iarăși pă adventiști, care nu voiau să lucreze sâmbăta, pentru că așa era religia lor... Aceștia erau foarte Încăpățânați, motiv pentru care acțiunea lor era socotită sabotaj... Umilințele acestea se Întâmplau mai ales datorită comandantului de la Țăndărei, care era un om foarte rău. Nu-i mai rețin numele... Acesta Îi bătea mereu pe cei care nu-și făceau norma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dărnicia ei nu era câtuși de puțin dezinteresată. Lipsea mult de la serviciu dar, de câte ori era nevoie de ea, la orice oră din zi sau din noapte, putea fi chemată și răspundea cu entuziasm la toate solicitările. Secretarul primăriei, un tip încăpățânat, bățos, învățător de profesie, ambițios, cu prestanță și autoritate, mocnea de răutate vizibilă doar arareori diluată, și atunci cu un zâmbet 208 perfid. Afișa superioritate față de angajații primăriei, dar și față de mine, iar ironia nu-i lipsea niciodată. Știa tot
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Ce naiba urmăreai? M-am distrat. A fost interesant. Aș fi discutat și mai multe. Știi bine că nu prea am tact. Nu despre asta e vorba, însă tu nu lași niciodată pe nimeni să conducă o conversație. Kazuko, ești tare încăpățânată! Mama a fost foarte binedispusă astăzi. Observând că mi-am aranjat părul ieri, pentru prima oară, a comentat: — Coafura asta se potrivește femeilor cu păr subțire. E prea prețioasă, așa înaltă. Îți mai lipsește o mică tiară! Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
rezistenței, lipsit de tact, o dovadă de tiranie; provenea din lucruri pe care le înțelegeam prea puțin: dezamăgire, zăpăceală furioasă datorată unei lupte autoimpuse, vanitoase, apropierea neputincioasă de moarte care îi știrbea cugetul, poate o afirmare tăioasă a spiritului ei încăpățânat și animalic, sau un balon de săpun al operativității omenești, ce se scufunda și se spărgea orbește în adâncuri. De unde să știu eu? Dar internarea lui Georgie ar fi putut fi făcută și altfel. În cele din urmă am primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
se cuvine, putea să înceapă să funcționeze, în spatele barierei lui lustruite, abordat prin două uși de birou, unde el era unul din Marii Șefi ai vieții, un director cu față palidă, foarte conștient de sine și chiar de șiretenia zbanghie, încăpățânată, ce uneori îi știrbea din demnitate și din imaginea de efigie mândră și chipeșă pe care o avea. Trebuia să țină pasul cu taică-său, ale cărui idei de afaceri erau poate mai puțin imaginative, dar mai vaste, bazate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
normal în care să-și desfășoare legitim activitatea, precum un magazin, un birou, o familie sau un club pe undeva, ci punea totul la bătaie prin voința ei nemăsurată de a încheia târguri, prin rațiunea ei cumplită și vocea ei încăpățânată. Cred că probabil recunoscuse - și cum oare să nu fi simțit o durere ascuțită din cauza asta? - contradicția pe care convingerile puternice o aduceau unei credințe atât de acerbe în dragoste ca a ei. Dar învelișul gros al rezistenței universal organizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
zdravănă, că îmi întoarce pe dos măruntaiele. Nenorocitu’ naibii, bun de nimic! Oh! Spasmele treceau cu intermitențe și mai găsea în ea suflet să mai trântească câte o glumă. — Stă al dracu’ înfipt bine, nu vrea deloc să iasă; e încăpățânat. Când te gândești că altele trebuie să stea la pat nouă luni de zile ca să nu-l lepede. Ia să auzim ce mai zice la radio. Dar - și aici tonul îi devenea serios - nu pot să-l mai las să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să o târască și pe ea după el. Ah, vrea să scape de el și tu o ajuți. Nu! aproape că am țipat și apoi am coborât vocea. Nu înțelegi chiar nimic din ce-ți spun? De ce ești așa de încăpățânată? Pentru numele domnului, n-ai decât să te duci, dacă nu mai poți. La ce bun stai de vorbă cu mine? Ce, aștepți să-ți dau eu voie? Pentru că să știi că n-am de gând. Îmi spui numai prostii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cactuși care aplaudau. Întinși în iarbă sau în picioare pe potecă se aflau zei mexicani care se încleștau și se țineau strâns și își răcoreau dinții și limbile fierbinți în aerul albastru. Paslavici era un om blând, îngrijorat, cumsecade și încăpățânat, care trimitea articole despre Mexic pentru presa iugoslavă. Se considera bolșevic și revoluționar, dar era cel mai tipic exemplu de tip lacrimae rerum; totul îl mișca, și îl podideau lacrimile la fel cum dă pinul clei. Cânta Chopin la pian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
se par atât de omenești și de frumoase, încât nu mă pot gândi la ele, chiar și acum când scriu, fără să mă simt adânc mișcat. Buddy n-ar înghiți-o nici pe mama lui Muriel. E o femeie enervantă, încăpățânată, pe care el n-ar suporta-o. Nu cred că ar putea s-o vadă așa cum este în realitate. Adică o persoană lipsită pe viață de orice înțelegere, de orice putere de sesizare și de apreciere a fiorului de poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
văzut chipul. Să nu mă întrebați, fiindcă nu știu să vă spun cum arăta. Țin minte doar cum se uita la mine. Nu-mi mai era frică. Știa ce sunt. Nu dorise un cal. Pe mine mă vroia, așa cum eram, încăpățânat, neștiutor și... măgar. Ei, da. Eram măgar iar Regele știa asta. Nu avea de ce să-mi fie rușine sau frică. Nu spunea nimic. Doar se uita. Și tot ce-mi spusese mama despre soare și stele, despre flori și câmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
El a râs, a ridicat din umeri și a spus că fusese ales. Pe urmă, am aflat că fusese arestat, chiar a doua zi, că, în loc să se apere, a pornit să explice Marelui Preot Scripturile și că a acuzat Sinedriul, încăpățânat și cu urechi păgâne, că L-a trădat și L-a ucis pe Cel Drept. Și toți câți eram acolo vedeam fața lui ca fața unui înger. L-au scos afară din cetate să-l ucidă cu pietre. Eram și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
să-i opresc. Dar ce poate face un biet dascăl când Răul astupă urechile, orbește ochii și închide inimile celor mari?! Își puseseră hainele la picioarele lui Saul (și ăsta fusese elevul meu, știa multe lucruri și prindea ușor, dar, încăpățânat, răutăcios, înfumurat și plin de invidie cum era, nimeni nu-l putea iubi. Nici eu.). Cât despre Kelil, cred într-adevăr că a văzut atunci cerurile deschise, fiindcă toți câți eram acolo l-am auzit strigând: "Doamne Iisuse, primește sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și le permite lumea de azi. Dintr-un orășel văd țâșnind săgeata unei catedrale. Aceasta îmi amintește că am vrut să scriu odată o Reabilitare a Evului mediu. Căci "noaptea Evului mediu" constituie, mi se pare, una dintre cele mai încăpățînate platitudini didactice. Giotto și Dante nu pot fi decât abuziv anexați Renașterii, ca precursori. Și cum să împăcăm setea de absolut din edificiile gotice cu ideea că în afara Renașterii n-ar exista decât barbarie și confuzie? Poate greșesc și merg
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
scutier și o iluzie. Una care a amestecat crima cu rugăciunea și n-a cunoscut mila. Alta care n-a cunoscut consolarea. Una căreia Columb și Cortes i-au adus mii de tone de aur. Alta căreia blândul, uscățivul și încăpățînatul Don Quijote i-a dat ceva care nu se poate cântări. Din păcate, multe lucruri s-au spus totdeauna în treacăt și cu jumătate de voce. Inclusiv faptul că descoperitorul Americii a făcut drumul înapoi cu mâinile legate în lanțuri. Și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
toate porțile deschise; primeați burse de la stat, examenele erau de formă... Da, dar pe poarta ogrăzii noastre ar fi intrat numai vîntul, și cu vînt nu te saturi. Aș! Se putea trăi și din puțin, dar asta-i: setea țăranului! Încăpățînat, catîr, orgolios! Ce, pîn' la urmă nu tot acolo a ajuns pămîntul? Ascultă ce-ți spun: în viață, cînd ți se deschide în față o perspectivă, dar se bifurcă drumurile, trebuie să-l alegi pe cel mai..., care să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ar fi trebuit să se gândească măcar să o controleze. Dar Fliss? Din nou, șansele mi se părea a fi infime. O respectam foarte mult pe Fliss; Își trăia viața după legile proprii și nu permitea nimănui să se amestece. Fire Încăpățânat de independentă, Fliss avea o tarabă În piața Camden, unde, lunea, miercurea, vinerea și În weekend, vindea tot soiul de curiozități și obiecte vechi. Trecusem pe lângă ea de vreo câteva ori și nu păreau a-i merge rău afacerile. Oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
că, În cazul În care s-ar petrece vreo moarte suspectă prin apropierea dumitale, Îi va fi imposibil să te Împiedice să-ți bagi nasul peste tot. Asta dacă nu cumva ai fi chiar dumneata criminalul. A zis că sunteți Încăpățânată ca un buldog. — Ce imagine splendidă! Un buldog cu un nas imens. — Și că, dacă te călcăm pe bătături, o să faci pe dracu-n patru ca să nu ne ajuți. Așa că, da, ați putea spune că asta e metoda blândă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
că ea știa asta foarte bine. Resemnată, m-am Întors În direcția strigătului. — Salut, Baby, am răspuns. * * * Fusesem colegă cu Baby Thomson la arte plastice și, de-atunci, nu mai scăpasem de ea. Lucrează În Relații Publice, așa că e extrem de Încăpățânată și insistentă. Înaltă și slabă ca o scândură, Baby mă făcea să mă simt precum un pitic cu exces de hormoni feminini, atunci când stăteam lângă ea, experiență pe care căutam, desigur, s-o evit ori de câte ori puteam. Acum, Însă, nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
strecoară și instantanee cu morală americanizată sau descrieri pasionale ale unor aventuri (scriitoricești) cu parfum oriental. Ceea ce le unește e crezul autorului-irlandez-bucureștenizat exprimat explicit, o ars poetica a observatorului distant, calculat și, în același timp, expresiv. „Nu eu ciopleam materialul încăpățânat pentru a scoate forma la iveală. Eu eram doar conductorul unei energii magice. Eram băiatul de la livrări.“ Și le mai leagă, prin fire invizibile, o boemă „cu clasă“, pierdută și recuperată, pe care rar o mai întâlnești, de exemplu, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
fiecărui corp este înregistrată de un receptor electronic, care, exact în acel moment, animă corpul următor. Aspectul mecanic al problemei apare ca fiind foarte simplu, însă latura biologică este cu adevărat complicată. ― Cine v-a spus una ca asta? ― întrebă încăpățânat Gosseyn. Urmă o scurtă perioadă de tăcere, apoi una dintre fante se deschise și prin deschizătură apăru o scrisoare. ― Primesc instrucțiunile prin poștă ― zise cu simplitate Mașina. Al doilea dumitale corp a fost livrat cu un camion fiind însoțit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]