803 matches
-
muncă, prin urmare nemaifiind luați În considerare În statisticile oficiale, iar populația penală a crescut de la 500.000 În 1980, la două milioane de oameni astăzi. Aproape 2% din forța de muncă potențială de sex masculin În Statele Unite ale Americii este Încarcerată În prezent 57. În plus, mulți dintre lucrătorii care au găsit de lucru În perioada de avânt economic Între 1995 și 2000 erau angajați temporar sau cu jumătate de normă, fără beneficii și, În mare parte, angajați sub nivelul calificării
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Uniunea Europeană. Așa cum am mai menționat În capitolul 2, mai mult de două milioane de americani se află În prezent În Închisoare - ceea ce reprezintă aproape un sfert din populația penitenciară mondială 86. În timp ce statele Uniunea Europeană au În medie optzeci și șapte de Încarcerați la 100.000 de oameni, Statele Unite ale Americii au o medie greu de crezut de 685 de Încarcerați la 100.000 oameni 87. Comisia Europeană a Început să lucreze la un proiect intitulat European System of Social Reporting and Welfare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În Închisoare - ceea ce reprezintă aproape un sfert din populația penitenciară mondială 86. În timp ce statele Uniunea Europeană au În medie optzeci și șapte de Încarcerați la 100.000 de oameni, Statele Unite ale Americii au o medie greu de crezut de 685 de Încarcerați la 100.000 oameni 87. Comisia Europeană a Început să lucreze la un proiect intitulat European System of Social Reporting and Welfare Measurement (Sistem european de investigare socială și măsurare a bunăstării) pentru a stabili un mecanism mai precis de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impurificare”, iar bolnavul psihic un „posedat”. Din acest motiv, nebunia este condamnată, iar bolnavul psihic evitat sau izolat ca infamat. În decursul istoriei, considerați ca „posedați de diavol”, mulți bolnavi psihici au fost arși pe rug, ca act purificator, sau încarcerați în azile speciale. Ulterior, de la „culpabilizare” nebunia s-a deplasat în registrul „rușinii”. A fi bolnav psihic este o rușine care trebuie ascunsă. Acest aspect poate fi întâlnit și astăzi în medicină când unii bolnavi sau familiile acestora solicită medicilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Alt roman, Amurguri (1993), rămâne în aceeași sferă a analizei sentimentelor absolute menite eșecului. De mai mult succes se bucură Anotimpurile Mariei (1995), plasat în perioada de sfârșit a erei comuniste și narând dublul eșec - social și familial - al protagonistei. Încarcerată în urma înscenării unui flagrant, ea cunoaște experiențele detenției, dar capătă și câteva certitudini, cea mai marcantă fiind generată de destrămarea iluziei că onorabilitatea în spațiul casnic sau în cel public ar trebui menținută cu prețul oricărei umilințe. Drept urmare, Maria refuză
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
prin grija Academiei de Științe a Republicii Socialiste Cehoslovace. Dar, la acea dată, programul grandios al lui Comenius părea o relicvă. Surprinzătoare, dar inutilă. Asupra viziunii mirificului iluminat se așezase colbul unei istorii sângeroase și mediocre. Comenianul angelus pacis fusese încarcerat într-o bibliotecă obscură ca o cavernă neanderthaliană. De ce oare? Iată o interpretare care, din păcate, nu este simplă supoziție lipsită de dovezi. Dacă vrem să înțelegem de ce s-a ratat punerea în practica învățământului european a curriculumului pansofic, trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care, indiferent de felul cum intenționau să îi încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
meseria mea este să ajut oamenii, să-i salvez de moarte. „Cum, bă, n-ai omorât tu oameni?” „Nu, domnule.” A.N.: Să revenim la Suceava... N.I.: Da, cum am ajuns la Suceava, au început anchetele. La Suceava au fost încarcerați toți „bandiții” din Moldova. Erau peste 1 000 de deținuți. Fiecare județ cu echipa sa de anchetatori. Anchetele continuau, non-stop, 24 de ore din 24 - la fiecare etaj erau două birouri de anchetă. A.N.: Arestații erau de toate categoriile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tare? N.I.: Da, foarte mult, eram doar piele și os. A.N.: După ce v-au condamnat... N.I.: După condamnare am mai stat două luni la Suceava, apoi am fost transferat la Jilava. Aici am trăit o experiență înfricoșătoare. Am fost încarcerat la Reduit, o închisoare sub pământ. Spațiu de cazare - niște hrube de peste 30 de metri lungime, cu priciuri de lemn suprapuse pe trei rânduri. A.N.: Celulele erau mari... N.I.: Mari, foarte mari. Pereții din cărămidă măcinată, igrasioși, cu o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
marile evenimente ale satului, toate revin, acum, în memoria celui care simte respirația neantului. Deșertul... este o cronică existențială, fixată, calendaristic, din mai până în august. Naratorul (identificat cu autorul de pe copertă) a suferit un infarct și, cu moartea în față („încarcerat în mine însumi” - zice el), își reconstituie trecutul și își gândește prezentul. O face în felul său, amestecând în confesiune și meditație planurile temporale și existențiale, într-o narațiune fragmentară. Un eseist francez crede că fragmentul este un doliu al
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
prin experiența frontului și a prizonieratului. Întors acasă, frecventeză cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale (1945-1948), pe care le va încheia abia în 1974 la Institutul de Studii Economice, fiindcă fusese arestat în timpul studenției, ca „dușman al noii orânduiri”, și încarcerat la Jilava, Poarta Albă, Aiud ș.a. Acum, între 1948 și 1953 și din 1958 până în 1964, face cunoștință cu mai toate închisorile comuniste. Eliberat, lucrează ca expert contabil în mai multe instituții din București. În 1976 se expatriază, stabilindu-se
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
În februarie 1939 fuge în Germania, de unde se întoarce în toamna anului 1940, fiind numit subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe. După ianuarie 1941 se refugiază din nou în Germania cu un grup de legionari. Aici este arestat și încarcerat în faimoasa închisoare Spandau din Berlin, apoi cunoaște lagărele de concentrare de la Buchenwald și Dachau, după ce un timp avusese domiciliu forțat. În septembrie 1944 refuză colaborarea cu „guvernul” de la Viena al lui Horia Sima, ca și propunerea acestuia de a
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
În toamna lui 1945, s-a înscris la Drept în Iași, iar din mai 1947 s-a „strecurat” în PCR, unde a activat până pe 15 iulie 1948, când a fost descoperit și exclus. A fost arestat în iunie 1948 și încarcerat la Suceava, unde ar fi avut un comportament legionar 2. În primăvara lui 1949, după condamnări, a condus „reeducarea” și apoi ODCC-ul, pentru a induce în eroare autoritățile și a obține favoruri în detenție. La Pitești a schimbat forma
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
material informativ din închisoare prin Grigore Romanescu. Vasile Păvăloaie ar fi fost pregătit pentru a deveni legionar în 1939 de către un coleg, iar în 1940 a fost încadrat în organizația legionară, unde a activat până la arestarea sa, în iunie 1949. Încarcerat la Timișoara, a fost transferat apoi la Pitești, pe 17 noiembrie 1949, unde a trecut prin camerele 3-lagăr și 4-spital1. Păvăloaie strângea informații, iar la Gherla a fost și mai dur, bătând peste 100 de deținuți cu „metodele cele mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de la 13 ani și a luptat pe front în al doilea război mondial, fiind acuzat de comuniști că a condus echipele de teroriști și sabotaj din spatele frontului în zona Arad. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost încarcerat la Jilava, Pitești (de la 4 februarie 1949) și, din august 1951, la Gherla. Rechizitoriul arată că a participat la torturarea a trei deținuți țărăniști și că s-a ocupat cu strângerea de informații. Aristotel Popescu ar fi făcut parte din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
condus întreaga acțiune de demascare, dar din umbră, pentru ca scopurile sale subversive să nu fie descoperite. Maximilian Sobolevschi ar fi acționat în FDC din 1942, iar în 1947 s-a înscris și în Partidul Comunist. Condamnat în 1948, a fost încarcerat la Suceava, unde s-ar fi încadrat în acțiunea lui Bogdanovici și în ODCC, primind sarcină de la Țurcanu să îl urmărească pe Bogdanovici. La Pitești a obținut informații și a maltratat deținuți, iar din martie 1950 a fost mutat la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unul dintre principalii lideri legionari. La scurtă vreme după acest ultim proces, pedepsele cu moartea ale lui Popa „Țanu”, Octavian Voinea, Aristotel Popescu, Pafnutie Pătrășcanu și Dan Dumitrescu au fost comutate în muncă silnică pe viață. Cei cinci au fost încarcerați la Jilava, într-un regim de exterminare, alături de ceilalți implicați în proces, dar și de Marcel Petrișor, Pavel Grimalschi și Nicolae Petrașcu. Comuniștii i-au repartizat în patru celule, având grijă ca în fiecare dintre ele să se afle cel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ministerul de Interne și a fost anchetat pe Calea Rahovei, unde a ajuns în noiembrie 1948. A colaborat cu anchetatorul, care obținuse deja toate informațiile despre el de la colegii săi arestați înaintea sa, astfel că nu a fost torturat. A fost încarcerat la Văcărești de la terminarea anchetei (pe la începutul lui ianuarie 1949) până la proces, care a avut loc pe 9 aprilie 1949. A fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar din cadrul facultății sale
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
penitenciarul Craiova 1. După 1989 s-a implicat în organizarea Simpozionului Internațional „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Constantin P. Ionescu 2tc "Constantin P. Ionescu2" Născut în comuna Trușești, județul Botoșani, la 7 iunie 1927, a fost arestat ca elev și încarcerat la Suceava. Condamnat la 8 ani de închisoare, a fost transferat la Gherla pe 15 septembrie 1949, rămânând aici până în iulie 1954, când a fost dus la Ploiești pentru ancheta în procesul Țurcanu. Inițial a refuzat să răspundă întrebărilor malițioase
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pătrășcanu1" Născut la 1 august 1923 în Constanța, a fost arestat ca student la Facultatea de Medicină din București. Anchetat în vara lui 1948, a fost condamnat cu lotul mediciniștilor în ianuarie 1949 la 6 ani de închisoare. A fost încarcerat imediat după proces în Jilava, unde a stat până în februarie 1949, împreună cu Aristotel Popescu, Valeriu Popa, Soroiu și Beșchea, cu toții implicați ulterior în acțiunea de la Pitești. Sosit în Pitești pe 4 februarie 1949 împreună cu restul lotului, a fost trimis în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
faptul că era la Cluj pentru a se declara „membru periferic” al organizației, astfel că a primit o condamnare de doar 3 ani. A executat 4 ani totuși, trecând prin penitenciarele Timișoara, Văcărești, Jilava, Pitești, Gherla și Canal. A fost încarcerat în două celule de carantină înainte de a cunoaște torturile, stând cu cei din lotul său alături de ceilalți timișoreni (Emil Sebeșan, Ion Soare, Ion Angelescu). Într-una din aceste camere au auzit strigăte disperate din altă celulă, așa că s-au înțeles
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Iași, a fost condamnat la 4 ani de privare de libertate. După o scurtă ședere la Siguranța Piatra Neamț, unde a fost bătut cu frânghia udă, cu bastoane de cauciuc și cu ciomege, dar și ținut spânzurat de picioare, a fost încarcerat la Suceava. A nimerit în cameră cu Ion Negură, pe care îl cunoștea de la Iași, dar care era deja informator al administrației. Ca și ceilalți deținuți închiși la Suceava, a fost torturat în anchete: era bătut noaptea la tălpi, iar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
martie 1950, alături de Popa însuși, Murărescu și Grigore Romanescu. Pretinde că din martie până în iunie 1950 ar fi făcut un fel de pregătire teoretică, citind romane comuniste în diverse camere, iar la începutul lunii iunie a fost transferat la Gherla. Încarcerat la camera 107, a făcut parte din conducerea acesteia alături de Gheorghe Blejan, Petre Sârbu, Mircea Anteu, Ion Stancu și Marin Aldea. A fost prins în morișca sistemului la Gherla, acționând, într-un fel sau altul, pe tot parcursul șederii sale
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de 25 de ani. Cristian Paul Șerbănescu 2tc "Cristian Paul Șerbănescu2" Născut în București în iunie 1922 sau 1923, a fost arestat pentru apartenență la o organizație regalistă și condamnat la 3 ani de închisoare pentru tipărire de manifeste, fiind încarcerat la Gherla din august 1949. La scurt timp după sosirea sa în închisoare, a fost acostat de Alexandru Matei, care i-a propus să devină informator, punându-l, în acest scop, ca ajutor de frizer la parter. După plecarea lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
orânduirii socialiste a fost extrem de Însemnat. Ca parte a procesului de marginalizare, pedepsire, reeducare a elementelor indezirabile pentru regimul comunist, sistemul penitenciar a fost una dintre instituțiile vitale pentru menținerea regimului și legitimarea sa prin antiteză cu cei care erau Încarcerați. Cu cât erau mai mulți cei Închiși, cu atât pericolul prezent În discursurile propagandei era mai mare și legitima suplimentar puterea comunistă În acțiunile pe care le Întreprindea. În acest context, cadrele superioare de penitenciar au devenit actori-cheie În războiul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]