377 matches
-
priveau avioanele cum se ridicau în zbor de pe pistele îndepărtate ale aeroportului. La nord de clădirile terminalului puteam vedea puntea înaltă a podului rutier deasupra tunelului de acces în aeroport, doldora de mașini ce păreau să reînsceneze o dramatizare cu încetinitorul a accidentului nostru. Helen Remington scoase un pachet de țigări din buzunarul pelerinei de ploaie. Cercetă tabloul de bord în căutarea brichetei, mâna dreaptă mișcându-se deasupra genunchilor mei ca o pasăre agitată. - Vrei o țigară? spuse, în vreme ce degetele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
artefacte de fabricație costisitoare îmi lăsaseră o senzație de vertij. Helen Remington mă prinse de braț. Îmi zâmbi, clătinând încurajator din cap, ca pentru a îndemna un copil să treacă de-o barieră mentală. - Îl putem revedea în ampex. Cu încetinitorul. Mulțimea se îndrepta spre mesele demontabile, vocile ridicându-se din nou într-o larmă de ușurare. M-am întors, așteptându-l pe Vaughan să ni se alăture. Stătea printre scaunele goale, cu ochii încă ațintiți asupra mașinii distruse. Sub centură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un tărâm ambiguu. Am stat în spatele lui Vaughan, privindu-i țintă spinarea musculoasă și umerii ce i se legănau sub mantoul negru. Lângă ampex, vizitatorii urmăreau motocicleta cum se izbea încă o dată de berlină. Porțiuni ale coliziunii erau reluate cu încetinitorul. Într-o lentoare calmă de vis, roata din față a motocicletei lovi bara de protecție a mașinii. Când janta cedă, pneul se îndoi în sine formând cifra opt. Coada vehiculului se înălță în aer. Manechinul, Elvis, se ridică din șa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
îndepărtă definitiv. Cei aproximativ treizeci de vizitatori se uitau cu ochi mari la ecran, așteptând să se întâmple ceva. În timp ce îl priveam, imaginile noastre spectrale rămaseră silențioase în fundal, mâini și fețe nemișcate cât timp această coliziune era proiectată cu încetinitorul. Inversarea fantastică de roluri ne făcea să părem mai puțin reali decât manechinele din mașină. Am coborât privirea spre soția îmbrăcată în mătase a unui oficial din minister care stătea lângă mine. Ochii ei urmăream filmul cu o privire sedusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu pași nesiguri spre cortul cu ceai. L-am urmat pe Vaughan către mașina zdrobită. Se opri între scaune, scuipându-și în iarbă guma de mestecat. Știam că fusese mai afectat decât mine de accident și de filmul rulat cu încetinitorul. Stând singură printre scaune, Helen Remington ne privea. Vaughan cercetă pierdut mașina sfărâmată, aproape gata s-o îmbrățișeze. Își plimbă mâinile peste capota și peste acoperișul contorsionate, încleștând și descleștând mușchii feței, închizându-i și strângându-i ca niște cătușe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de televiziune celebrase ultimul ei spectacol, unindu-și corpul într-un mariaj cu profilurile stilizate ale tabloului de bord și parbrizului, poziția sa elegantă cu conjuncțiile violente dintre panourile portierelor și pereții de rezistență. Mi-am imaginat accidentul filmat cu încetinitorul, aidoma coliziunilor simulate pe care le văzuserăm la Laboratorul de Cercetări Rutiere. Am văzut-o pe actriță lovindu-se de tabloul de bord, coloana de direcție îndoindu-se sub greutatea toracelui ei planturos; mâinile slabe, familiarizate după o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
altul, că, acel altul, nu e pe acolo, pe la voi, ci, e pe-aici, pe la noi. Bine. Fie cum zici. Ai noutăți? Am, dar, mai întâi, vreau să le ascult pe ale matale. La noi, aici, se acționează cam cu încetinitorul. Cei care ajung, mai înainte de a se stabili, definitiv, dacă,în rai ori în iad, stau, pe un culuoar, numit bara de rezistență a caracterului. Adică? Adică, sunt ținuți, pe un gang, cam ca cel de la blocul nostru, de pe pământ
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și aceștia sunt ca ei. Nimeni nu îi încurcă, stau departe unii de alții, șoaptele nu se aud mai departe de ei. Unii pleacă, se ridică ușor și în tăcere dispar, nici nu le auzi pașii. Totul se petrece cu încetinitorul, are impresia că sunt două păpușele uriașe care joacă scenete cu marionete ambigui însă fericite, angrenate în dansul etern al iubirii. Nici nu-și mai dau seama, au rămas aproape singuri. Nu ghicesc cât este ceasul electric, rotitor, pătrat și
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
el loc înăuntru. Iute cât ai zice pește, pe când stau storcit de peretele liftului, mintea mea scuipă descântecul cu o putere care-mi mișcă buzele la fiecare cuvânt. Omul se uită la noi toți și pare să dea înapoi cu încetinitorul. Înainte să-l vedem căzut la podea, ușile se închid și începem să urcăm. În redacția de știri, Henderson a fost dat dispărut. Oliphant apare în timp ce dau un telefon. Îmi povestește despre omagiul pentru Duncan. Îmi cere niște fraze. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
tot. Un cvartal mai încolo, străzile s-au transformat în niște canioane verzi, cu carosabilul și trotuarele îngropate în verde. Ziarele o numesc „Amenințarea verde“. Echivalentul vegetal al albinelor ucigașe. Infernul iederei. Tăcută și de neoprit. Sfârșitul civilizației derulat cu încetinitorul. Chelnerița zice că, de fiecare dată când autoritățile încep să taie vițele, să le dea foc cu aruncătorul de flăcări sau să le stropească cu ierbicide - chiar și atunci când au adus caprele pitice să le mănânce -, încep să se întindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
o va face să doarmă mai bine. Omul din vis La capătul unui drum galben ce începea în asfințit, înconjurat din toate părțile de cer și ape, se profilau trei oameni, trei siluete subțiri ce înaintau către desfășurătorul visului cu încetinitorul. Ea știa că asistă la visul altcuiva, că visa pe cineva ce la rându-i avea un vis și imaginea devenea din ce în ce mai clară, ca o peliculă ce apropia un obiectiv. Iată acum în prim-plan fețele informe ale celor trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a începutului! Țestoasele. Lonely George Țestoasele fabuloase din Galapagos trăiesc mai bine de două sute de ani, numai pentru că timpul lor are o altă măsură. Toate activitățile și mișcările lor sunt atât de lente, încât dau senzația unei pelicule derulate cu încetinitorul. Mănâncă numai de trei ori într-o săptămână și sunt capabile să facă continuu dragoste pe durata a câtorva zile, ca și cum timpul lor în raport cu cel al nostru s-ar dilata. Ochiul lor înghețat te poate privi cu orele, fără nicio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
deasupra podiumului de lemn, și fețele lor formau toate aceeași compostură mirată și râzătoare, așa cum se molipsesc copiii unii de la alții, de câte ori se întâlnesc. Și stăteau așa preț de câteva ore, nemișcați în aceeași poziție. Când plecau, toți deodată, cu încetinitorul, întorceau spre tine spatele lor aduse, cocoșate, pașii mici și temători de păpuși mecanice, mersul legănat, indecis. Așa cum se depărtau, deosebit de încet, profilurile lor încă mai sălășluiau un timp în spațiul terasei, ca niște spectre, ca și cum aerul politicos mai zăbovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sticla, iar Kay aduse alta din bucătărie. Îi scoase dopul și-l lovi pe Lee în piept. Când cupele se umplură, m-a cuprins entuziasmul și mi-a scăpat: — Pentru noi. Lee și Kay se uitară la mine cumva cu încetinitorul și am văzut că toți trei aveam mâinile libere pe masă, la câțiva centimetri una de alta. Kay observă și ea și-mi făcu iar semn cu ochiul. — De la ea am învățat cum să fac cu ochiul, mărturisi Lee. Mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
drumul lui Virgil, care se clătină, se dădu un pas în spate și trase disperat aer în piept. Vultur-în-Zbor văzu dreapta lucioasă a cârciumarului încleștându-se și începându-și călătoria. Descoperi că era țintuit locului. într-o mișcare derulată cu încetinitorul, văzu pumnul plutind prin aer către Virgil, care gâfâia, iar zgomotul impactului păru mai slab decât ar fi trebuit să fie. Virgil îndoi genunchii, rămase fără glas, și căzu la podea. Vultur-în-Zbor încă mai stătea neclintit. O’Toole se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se evaporă. În loc de un patrician cu părul alb care se Îmbracă de la Brooks Brothers, cum mă așteptam eu, mi se arată un tip sportiv, tuns scurt, senzual, cam de aceeași vârstă cu mine, cu un zâmbet ce se dezvăluie cu Încetinitorul à la Geroge Clooney, și care Îi cuprinde Întâi ochii Înainte ca gura să fie destinsă complet. La naiba. La naiba. Ei bine, Kate Reddy, spune Abominabilul Abelhammer, e o adevărată plăcere să asociez o imagine cu toate cifrele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
e urgent. Dar cine e? Lorraine se reține să spună. Stă acolo În ușă, cu un aer jenat, și-ntr-un final Îmi șoptește ca pe scenă: —S-a recomandat ca Percy Pineapple. Guy Își dă ochii peste cap cu Încetinitorul Încât ți se pare că practic se uită În interiorul propriului craniu. Momo Își privește atent pantofii. — Cine dracu’ e Percy Pineapple? Întreabă Rod prietenos. Decid să bravez: A, da, e vorba de Percy Pineapple, pachetul de acțiuni din domeniul divertismentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se transformau În pădure verde, musca aceea era o ghionoaie, Dorița Îl ținea În brațe și-l mângâia așa cum nu o mai făcuse și nu Încerca, nu putea să descopere de ce În răstimpuri Îi spunea ... Niță. Pe când se perindau cu Încetinitorul stoluri de fluturi albi, roșii și albaștri, lanurile de grâu și lucernă din Lunca Siretului, coșuri cu pești și plase cu raci, căpșunele parfumate care miroseau și a „lămâie”, moșul iubitor de copii și oameni obosiți, În marea sa bunătate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mare, și se uită în jur. Câțiva bătrâni jucau sheshbesh; unii din ei trăgeau dintr-o narghilea; în jurul televizorului se strânsese un grup care se uita la un reportaj despre dărâmarea statuii lui Saddam, ce părea să se deruleze cu încetinitorul. Nu erau decât bărbați și discuțiile păreau mai zgomotoase decât de obicei, dar nu exista nimic din acea euforie gălăgioasă pe care își închipuise întotdeauna că o va aduce această zi. Eliberarea! Căderea dictatorului! Își imaginase țipete și dansuri frenetice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de contacte cu diverse suprafețe din Încăpere Înainte de a reveni la o existență echilibrată. N-am Încotro; trebuie să știu unde sunt situat, unde sunteți situați tu și fiul meu. Când se produce În mine acea explozie de dragoste, cu Încetinitorul, fără zgomot, dezvăluind rămășițele topite de ea și copleșindu-mă cu sentimentul că există ceva mult mai vast, mult mai trainic și mai puternic decât acumularea de materie și energie din orice cosmos imaginabil, atunci mintea mea se ciupește ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
astfel de grozave spaime. Nu am reușit să scot nici un sunet. Acum, târând-o pe Conți după mine sau ea ducându-mă după ea, trăgându-mă până la intrarea în parc, am văzut deslușit, ca într-un film documentar, derulat cu încetinitorul, cum muream. Nu că murisem, nici că voi muri. Aveam senzația clară, certitudinea vie că muream. Îmi trăiam moartea, pas cu pas, atârnat, înlănțuit de Conți. Dezmierdat de bâiguielile ei. Muream și mă urmăream cum mă petreceam în altceva, necunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din plastic colorat. Au urmărit, cu atenție, ce era, pentru dânșii, cel mai important: numărarea banilor. Ăștia erau numărați la vedere, de către mireasă, mire și alte câteva persoane dinainte stabilite. Timpul, pentru cei doi, părea că se deapănă prea cu încetinitorul. În sfârșit, au părăsit arena distracției, și ultimele persoane cu atribuții organizatorice. Au mai rămas mirii. Mirele a încuiat caseta metalică în care fuseseră ascunși banii, mireasa o luase, o pusese la subsioară, și erau gata de a părăsi, și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
polar rarefiat, diminuîndu-și căldura... Adeseori, cînd o privesc, o privesc minute în șir, de parcă nu m-aș sătura de prezența ei, de căldura ochilor și conturul mîinilor, de gesturile imperceptibile, de șuvițele de păr care flutură prin aer aproape cu încetinitorul... și dacă aș închide ochii mi s-ar părea că văd și mai mult, ca într-un film care se continuă cu adevărat abia în mintea mea... și chiar dacă nu-i închid, tot asta văd: un pas, o secundă, o
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Încet, încet, baba Catinca ajunge cu vinul fiert aproape de Ilarion. Niște nesimțiți sînt copiii noștri, asta sînt. Nu bîrfi copiii, se stropșește baba. Nesimțiți, asta sînt, ai auzit? Daa? Baba Catinca ia cana de vin fiert și o varsă cu încetinitorul în omăt. Moș Ilarion tocmai întindea mîna după cana cu vin și, ca atare, a rămas cu gura căscată. Copiii mei nu-s nesimțiți, să știi tu! Întoarce spatele supărată, alunecă și cade jos. Văleu babo, s-a rupt ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
flacără cu zeci de brațe, Într-o metamorfoză continuă; priveam fascinate acele salturi suple, aterizările ușoare, catifelate, piruetele În care trupul devine fusiform, ca să se desfacă din nou În brațe, leneș și grațios ca deschiderea unei corole uriașe, filmată cu Încetinitorul. Și toate acele denumiri tehnice, toate acele arabescuri și glissade-uri și attitude-uri și battemante-uri se Încărcau de substanță, deveneau muzică și poezie, deveneau Însăși forma de a fi a triumfului. E băiatul meu, spuneam În gînd, e băiatul meu, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]