434 matches
-
de vreo două ori posturile de radio străine au spus că românii se duc la ruși să le ceară și că rușii trebuie să le dea; a doua oară, după câteva zile, că românii au mers să facă act de închinăciune și alte fel de fel de calomnii”. Biroul Politic al PMR a aprobat propunerea ca șeful delegației să facă o declarație la radio cu privire la rezultatele vizitei la Moscova, care a doua zi să fie publicată și în presă. Altfel, vizita
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu cereale. Satul Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
domnitori, datorită poziției strategice, lăcașul de cult fiind așezat pe drumul care lega curtea domneasca de la Hîrlău de Suceava, vechea capitala a Moldovei. Începutul secolului al XIX-lea, găsește mănăstirea într-o stare deplorabilă(drept exemplu al sărăcirii locului de închinăciune este prezentată cererea părintelui Ioan, starețul Mănăstirii Sângeap, care se ruga pentru primirea „vreunui ajiutor” pentru cumpărarea unei Psaltiri), fapt ce permite autorităților s-o desființeze, strămutând locuitorii Sângeapului în satele din jur. Totuși, studiind izvoarele arheologice și documentele recente
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în care dispar ultimele culte antice urbane, nu doar în fața Bisericii Creștine în ofensivă ci și a celei păgâne în curs de apariție"236. Abia prin creștinism omul devine cu adevărat măsură a tuturor lucrurilor. Prin eliberarea sa din sclavia închinăciunii la mai mulți zei corupți și degradați, omul este îndemnat să fie liber și să-l caute pe Dumnezeu cu sufletul și cu inima sa. Dumnezeu este în noi și în toate. Chiar teoriile științifice legate de energetismul lucrurilor confirmă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
discursuri pe care le pronunță în opera ta Agamemnon și Iason? După ce a muncit un an întreg în fiecare zi și o bună parte din nopți, și a desăvârșit un singur volum, se vede apoi silit să facă rugăminți și închinăciuni pentru a aduna câțiva inși care să binevoiască să-l asculte... (-fiasco, financiar și social - n.n.) Am menționat adineaori cu laude... mărinimia lui Vespasianus care a dăruit lui Bassus cinci sute de mii de sesterți. E frumos, fără îndoială, să
Ponoasele poeziei (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12582_a_13907]
-
și cea a filialei din Sângeorz (prof. A.Cocian, pr. Ion Bândean și alți membri) au poposit la Nisporeni de Înălțarea Domnului și Sf. Împărați Constantin și Elena. Au fost momente minunate. Geografia locului, treptele istoriei seculare, măreția lăcașurilor de închinăciune, ospitalitatea ne-au adunat într-o unitate armonioasă. Delegația din țară s-a bucurat de o primire frățească din partea oficialilor: primarul orașului, Victor Rusu; viceprimarul V. Buga; președintele filialei, Drăgan Grigore; reprezentanți ai instituțiilor orășenești: Nicolae Andrei, Dumitru Alupei, Vasile
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
cu scop ca să-mi zdrobească inima." "Dulcea" Veronică nu-i dădea lui Eminescu scrisorile trimise de sora lui. Întoarsă de la Lacu-Sărat, Harieta vine la București ca să-și vadă fratele, însă, deși "Mihai este bine, dar am trebuit să fac multe închinăciuni adoratei lui până mi-a permis să-l văd." Muza inspiratoare avea și unele apucături foarte pragmatice fiindcă fata infirmă îi comunică doamnei Emilian, în 20 noiembrie 1888 cum că în urma sfatului acesteia din urmă a cerut de la "d.nii
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
exced destinațiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri. 9.04. Referitor la pct. 3 din anexă nr. 2 la Ordonanță, prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult se înțelege bisericile - lăcașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala, cu dependințele
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150418_a_151747]
-
sunt supuse impozitului pe clădiri." 12. Punctul 9.04 va avea următorul cuprins: "9.04. Referitor la pct. 3 din anexă nr. 2 la Ordonanță, prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult se înțelege bisericile - lăcașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala, cu dependințele
HOTĂRÂRE nr. 561 din 21 mai 2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150070_a_151399]
-
comercial, ce excedează destinațiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159420_a_160749]
-
comercial, ce excedează destinațiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165824_a_167153]
-
84 din 3 februarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165825_a_167154]
-
84 din 3 februarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178191_a_179520]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185639_a_186968]
-
84 din 3 februarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173849_a_175178]
-
84 din 3 februarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168711_a_170040]
-
84 din 3 februarie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173290_a_174619]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182795_a_184124]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotniță, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
vechi din România. 3. Noțiuni generale cu privire la credința creștină ortodoxă de rit vechi (Simbolul credinței) Creștini ortodocși de rit vechi (rușii lipoveni) ● Scurtă prezentare a Bisericii ortodoxe ruse de rit vechi ● Simbolul credinței ● Biserica - Lăcașul Domnului ● Semnul Sfintei Cruci ● Despre închinăciune: închinăciunea până la brâu, închinăciunea până la pământ ● Despre rugăciune. Rugăciunea în timpul Postului ● Ritualul de postul creștin ● Calendarul bisericesc. Calendarul creștin ortodox de rit vechi. Pascalie Noțiuni despre slujbă bisericească: slujbele bisericești (utrenie, ceasuri, vecernie, meazonoptică, slujbă de noapte, liturghie); Icoana. Cultul
ORDIN nr. 5.880 din 9 noiembrie 2009 privind aprobarea Programei pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Religia ortodoxă de rit vechi (ruşi lipoveni) şi metodica predării religiei ortodoxe de rit vechi - profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217193_a_218522]
-
din România. 3. Noțiuni generale cu privire la credința creștină ortodoxă de rit vechi (Simbolul credinței) Creștini ortodocși de rit vechi (rușii lipoveni) ● Scurtă prezentare a Bisericii ortodoxe ruse de rit vechi ● Simbolul credinței ● Biserica - Lăcașul Domnului ● Semnul Sfintei Cruci ● Despre închinăciune: închinăciunea până la brâu, închinăciunea până la pământ ● Despre rugăciune. Rugăciunea în timpul Postului ● Ritualul de postul creștin ● Calendarul bisericesc. Calendarul creștin ortodox de rit vechi. Pascalie Noțiuni despre slujbă bisericească: slujbele bisericești (utrenie, ceasuri, vecernie, meazonoptică, slujbă de noapte, liturghie); Icoana. Cultul icoanelor
ORDIN nr. 5.880 din 9 noiembrie 2009 privind aprobarea Programei pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Religia ortodoxă de rit vechi (ruşi lipoveni) şi metodica predării religiei ortodoxe de rit vechi - profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217193_a_218522]
-
Noțiuni generale cu privire la credința creștină ortodoxă de rit vechi (Simbolul credinței) Creștini ortodocși de rit vechi (rușii lipoveni) ● Scurtă prezentare a Bisericii ortodoxe ruse de rit vechi ● Simbolul credinței ● Biserica - Lăcașul Domnului ● Semnul Sfintei Cruci ● Despre închinăciune: închinăciunea până la brâu, închinăciunea până la pământ ● Despre rugăciune. Rugăciunea în timpul Postului ● Ritualul de postul creștin ● Calendarul bisericesc. Calendarul creștin ortodox de rit vechi. Pascalie Noțiuni despre slujbă bisericească: slujbele bisericești (utrenie, ceasuri, vecernie, meazonoptică, slujbă de noapte, liturghie); Icoana. Cultul icoanelor; slujitorii bisericii; cărțile
ORDIN nr. 5.880 din 9 noiembrie 2009 privind aprobarea Programei pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Religia ortodoxă de rit vechi (ruşi lipoveni) şi metodica predării religiei ortodoxe de rit vechi - profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217193_a_218522]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206228_a_207557]