2,843 matches
-
de-a doua modalitate se datora și intervenției acesteia ori măcar unei autocenzuri preventive pe care, în diverse grade, o practica exegetul (exemplu, eseul Spre alt Istrati, al lui Mircea Iorgulescu, publicat în sumbrul an 1986). în excelenta-i cercetare închinată lui Ion D. Sîrbu, Antonio Patraș e departe de-a ocoli cu pudibonderie, așa cum se mai întîmplă și în prezent, chestiunile delicate ale subiectului, ci, dimpotrivă, le aduce la suprafață, cu un aer constant de naturalețe. Fără o intonație polemică
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
de prisos..." (p. 116). Ultima frază a acestui text se întinde pe nu mai puțin de 10 pagini este o combinație de incantație, poem în proză și dicteu automat (de tip Nora Iuga, să zicem), un mic și splendid poem închinat complexului Iocastei prin care se înțelege însă și pasiunea femeilor mature pentru bărbați mult mai tineri. Secțiunea Postbărbați este o galerie a bărbaților care, într-un fel sau altul, i-au atras atenția femeii care se confesează. Chiar dacă portretele sunt
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
metafora e refuzată de către unii profesioniști ai criticii "printr-o inadvertență de debut că e o literatură crescută din literatură". E parcă o ripostă avant la lettre adresată lui Adrian Marino, celui ce nu contenea a execra metafora din limbajul închinat interpretării literaturii. Straniu, continuă Streinu, e că se uită lucruri dintre cele mai simple: critica nu "parazitează" arta altfel decît arta ar "parazita", la rîndu-i, natura spiritului, spre a se întreba excedat: "de unde vine trufia acestei închipuite neatîrnări?" E chemat
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
care apreciază subtilitățile mele nu se poate hrăni cu mortăciuni. Juniper îl privea cu o admirație autentică. Era exact cum își imaginase. Odată ajunsă la locuința lui Razza Rob de la Grays Thurrock, Juniper fusese invitată să intre într-un spațiu închinat culturii înalte. În spatele ușii placate de la intrare, brokerul imobiliar enigmatic și retras crease un veritabil templu avangardist. Categoric, lucrul care o șocase cel mai tare pe Juniper era diferența dintre imaginea de scenă a lui Razza Rob - agresivitatea lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
roman enciclopedic. Personajele, de la odrasle ale neamului imperial, aristocrați și mandarini, până la fete și copii de casă, călugări budiști și taoiști, negustori și plugari, acoperă aproape toate păturile sociale de atunci. Acțiunile abordate se referă la diferite ritualuri și ceremonii închinate celor mai importante momente ale vieții umane, fel și fel de meserii, vorbește inclusiv despre construcții, cultivarea florilor și plantarea arborilor, tratarea bolnavilor, cititul în stele, spectacole populare și altele, în care înfățișează toate aspectele reale ale vieții sociale din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
drept scop apărarea orașului respectiv, dar protecția nu era completă fără cea a divinităților. Așa a apărut credința în "zeul protector al cetății". Potrivit consemnărilor istorice, această divinitate provine din metamorfozarea ,,zeului apelor". Conform celor mai vechi atestări, primul templu închinat Zeului Protector al Cetății a fost construit în anul 239 e.n în orașul Wuhu din estul Chinei. Întemeietorul dinastiei Ming (1368-1644), Zhu Yuanzhang a oferit domenii în schimbul răspândirii credinței în Divinitatea Ocrotitoare a Cetății. Aceasta este, totodată, și cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care-l țin în mâini,/ te privesc și îți spun „nici un erete nu-mi întretaie firul liniștit al privirii”:/ Teme-te!Ă, Sirena lui Roaită (Strigătul rotitor al sirenei/ acoperă palatele stăpânilor...Ă, Cântec - Partidului. În această din urmă poezie, închinată Partidului, apare un vers emblematic pentru întreaga lucrare poetică a lui N.S.: Spre trilobiți o lume veche se cufundă. Asezonarea cântării comunismului cu trilobiții - așa înțelegea să-și justifice prostituția artistică N.S., plasând lângă propaganda ordinară cuvinte, fraze, concepte, poezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
la fel, cu același subiect dar cu alte personaje, locuitorii orașului se dovedeau neobosiți în a fi prezenți la orice premieră. Filme românești ori filme americane, toate stârneau interesul târgului, cu atât mai mult cu cât, la televizor, în afara odelor închinate "marelui conducător", nu aveai ce să vezi. Au vizionat într-o zi "Șeherezada". Un film simplu, siropos, producție franțuzească, o poveste duioasă de iubire. Luana și Renar, impresionați de povestea celor doi îndrăgostiți, de acel "Je t′aime!" rostit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să se vaite de vârstă și de apropiata moarte. El se afla acolo doar ca să o contrazică, să o contrazică de atâtea ori până când o să ajungă să creadă, în primul rând el, cu adevărat, asta! Am în urmă o viață închinată copiilor, spuse Sidonia, mestecând visătoare cu lingurița în ceașcă. Și ca să poți să-ți închini viața copiilor trebuie să renunți în primul rând la tine. La început, sacrificiul ți se pare major și totodată sublim, pe urmă totul se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de dincolo de nori Clasa a VI-a 1. Laudă limbii române! 2. Gânduri... 3. Inventatorul 4. Arhivele pământului 5. ,,Eroi au fost, eroi sunt încă...” 6. Draga mea prietenă din țara cu război, 7. Banca povestește 8. Regăsire 9. Gânduri închinate mamei 10. ,, Ziua bună se cunoaște de dimineață” 11. Răsăritul în Deltă 12. Marea Clasa a VII-a 1. Carnet de reporter 2. Dialog interplanetar 3. Familia viitorului 4. Povestea unui inventator 5. Au înflorit salcâmii 6. O călătorie în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
află despre mine că sunt bine, sănătoasă și te iubesc. Cu această frază de liceană în călduri, îmi încep scrisoarea către tine. Nopțile și zilele vor fi numărate de la zero în clipa în care îți voi expune mostrele existenței mele închinate dragostei pe care ți-o port. În jur, încălzirea globală va crea Oceanul în care vom pluti. Nu vom căuta țărmul, pentru că e Apă. Nu vom găsi banchize, pentru că ele vor fi Apă. În Oceanul Dragostei, vom fi unul altuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care întreceau în număr și greutate pe cele rele. Viciile l-au îngenuncheat pentru că nu a vrut să fie limitat. I s-au cercetat și expus gândurile pe ecran, care erau îmbibate de intenții, planuri și speranțe golite de oportunism, închinate compasiunii pentru cei care n-aveau ce bea, în timp ce el răsturna cisternele de alcool pe gât. S-au adunat picăturile de vodcă scurse din sticle în memoria alcoolicilor lipsiți de această licoare. Au ieșit la un număr mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
gropile tăcerii sale mustind de existențialism negru, ca urmare a înclinațiilor psihodepresive transmise ereditar de garniturile de trenuri-cisterne pline cu vodcă perfuzată de destin în venele strămoșilor și plănui, împreună cu apologetul strivirii omului sub șenilele vieții, Prunilă, un poem strălung închinat irefutabilului cauzal. Deși mirosea a zgură sau sulfurat de sodiu, poemele, de fapt, unul, singur, cu catrene care închideau o stare finalizată, ei bine, polipoemul, plăcu Profesorilor care-l și spulberară în vâjâiala Rapidului de noapte, Galați-Episcopia Bihor, singurul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
savant-licențioasă, Cavitatea (Indigo, Cluj, 2008), despre care ai putea crede că se referă la peșteri. În realitate, nu este vorba de un tratat de speologie, ci, după cum se poate observa încă de la citirea primei pagini, de un fel de eseu-imnic închinat sexului femeii. Autorul are un mod de exprimare decis și elegant și dovedește o mereu surprinzătoare imaginație în reprezentarea a ceea ce pare cunoscut de toată lumea, astfel încât îl cucerește pe cititor: „Cel mai bine știu să atingă harpiștii, iar nu pianiștii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Nopțile...“ (Stare) „Tu ești nemărginirea / Minunato! / Fiorii tăi mi-aduc / Șoapte de vecernii... Tu ești presimțirea / Eleganto!“ (În vineții zori) „Tu țipai în noapte / Un hohot ancestral / Și răstignit pe spate / Te visam astral“ (Cuprindere) etc. În schimb, versurile imnice închinate lui Nicolae Ceaușescu, așa caraghioase cum sunt, au și ceva înspăimântător, evocând anii de teroare ideologică în care glorificarea dictatorului comunist devenise obligatorie: „Cu sudoarea frunții și cu brațe tari, / De la Cernavodă până la Agigea, / Construiau în arșiți bravii militari, / «Epocii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
trăit! Dar noi, noi până când să mai suportăm? Se strânge tot mai mut cazarma asta în jurul inimii! Părinte Gherasim, trebuie să facem ceva! Bolnavii de preaplin își identifică golul ca pe un absolut absent, ca pe o jumătate de pahar închinată celor care nu mai sunt, ca pe o căldare cu apă din care fluturii au sorbit stelele (larve de lumină în cupele trandafirilor). Absolutul, un maxim abstract: ploaia dezamăgirii sparge ferestrele, grădina vecinului înverzește, busuiocul după icoană îmbată sfinții, frânghia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dragule? - l-a Întrebat Nicu. ― Vina o purtăm amândoi, fiindcă atunci când am terminat clasa a patra, am luat-o hai-hui prin Iași... Cred că Îți mai aduci aminte când ne-am oprit la statuia sculptată de prințesa Olga Sturza, și Închinată reîntregirii neamului. Statuie aflată la intrarea pe calea Copoului. Ei! Atunci, profesorul acela... ― Îmi aduc aminte. Profesorul de Istorie, Logofătu - a precizat Nicu. ― Da, profesorul acela care ne-a explicat totul despre statuie și despre prințesa sculptor mi a sădit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acea întrebare și nu răspunse. Dar din jurul ei se auziră din nou chicoteli și un student negricios și îndesat îngână cu o voce groasă și behăită, ca un ecou: Daaaaaa.... -Taci, măi, că tu nu te pricepi decât la ode închinate partidului! îl puse la punct poetul pe guraliv. Să vii la mine, să-ți dau vacs, ca să-mi lustruiești bine ciubotele!... Toți râseră. În acest timp, individul cu înfățișare de mops, care până atunci se ținuse deoparte, ieși din umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
priit să trăiești pe undeva prin Verona, prin secolul al-XVI-lea, pe timpul capuleților, precum Romeo, să iubești o frumoasă Julietă cu prețul vieții tale. Farmecul acestei tragedii constă în valoarea și forța iubirii. Sacrificiul celor doi tineri este un adevărat imn închinat iubirii. Sau să fi trăit într-o curte medievală, ca a regelui celt, precum cavalerul Tristan, având posibilitatea să te îndrăgostești de frumoasa lui soție Isolda. —Isolda este pasională, învăluită în aura martirajului. Ori să fi trăit pe undeva prin
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
recunoștea talentul caustic și proverbialul duh mușcător al prietenului său, veșnicul bombănitor și popularul poet don Francisco de Quevedo: Señor de la Florida aci zace și gura lumii, care nu mai tace, șoptește că viața-i toată i-a fost Satanei Închinată. Nici o muiere n-a văzut chestia-i sculată. Irod și-ai săi i s-au părut de neiertat, nu pentru că pe prunci i-au spintecat, ci fiind aceștia proaspeți și drăguți, decât să-i tai, mai bine-era să-i fuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
climat în care presiunea ideologică a corecților a devenit irespirabilă nu are rost să-ți aprinzi paie în cap dîndu-le supraveghetorilor însărcinați cu monitorizarea publicațiilor motive de cîrteală. Iată de ce, cartea lui Stanomir, departe de a fi o cercetare aridă închinată amintirii unor mumii peste care s-a așternut praful inactualității, este indirect o grilă de interpretare a lumii românești actuale. Dar o interpretare prin comparație: căci punînd față în față discursurile politice din trecut cu cele de astăzi, concluzia subliminală
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
și dramaturg, dar și prin publicistica sa, Mihail Sebastian a participat direct la mișcarea literară a vremii, angajat în comentariul literaturii contemporane românești și universale. Vasta publicistică semnată de Sebastian permite recompunerea unei estetici autentice, Eugen Lovinescu menționân-du-l în capitolul închinat criticii noi, alături de Tudor Vianu, Șerban Cio-culescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, G. Călinescu și Vladimir Streinu. Șerban Cioculescu era încredințat că vocația fundamentală a lui Sebastian era aceea de critic, ba mai mult, a văzut în el "unul dintre cei mai
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
pune în legătură cu această epistolă, a cărei deslușire nu este prea facilă, se leagă de datarea ei: anul care ar putea fi citit "1900" este, cu cea mai mare probabilitate, "1933". Cui îi este adresată? în scrisoare este amintită o carte închinată lui Machiavelli, fapt care mi-a îndreptat atenția spre diplomatul și scriitorul Const.Antoniade, reprezentant al României, în aceeași perioadă, la Societatea Națiunilor. Elena Văcărescu, membră a Comisiei Internaționale de Cooperare Intelectuală 1, organism al Societății Națiunilor care își avea
O scrisoare inedită de la Elena Văcărescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7021_a_8346]
-
Toma îi citim în virtutea unei curiozități culturale, cel mult în virtutea unei voințe educative, dar nu în temeiul convingerii că de la ei urmează să aflăm adevărul. Ei se numără printre acele ilustre personaje cărora le întreținem memoria dintr-o subînțeleasă ceremonie închinată predecesorilor, deși în sinea noastră simțim prea bine că autoritatea lor cognitivă nu ne mai înduplecă. nu-l mai întîlnim azi decît în cărți, dar nu în mintea gînditorilor.
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
se bucură irepresibil de spectacolul efemer, de expresivitatea involuntară a limitelor mentale și de absența reperelor înalte, dar, simultan, sancționează relativismul existenței, absența orizonturilor largi și promiscuitatea unui cotidian care uzurpă și subminează ființa. Prin propriul său ciclu de lucrări închinat hranei, de pildă, plin de copane, fleici, șnițele și frigărui, polemizează, evident, cu proiecția mistico-eclezială a lui Horia Bernea, dar, în același timp, sancționează drastic insuficiența idealului și blocajul moral pe care lumea în care trăim le manifestă cu o
Fețele lui Bochiș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6851_a_8176]