2,188 matches
-
dracu este cu tine?! Iubirea trebuie să aibă trup, carne, inimă. Iubirea trebuie să pulseze, să urle, să sfâșie, iubirea este sânge în sânge, copile. Iubești? Pe cine iubești ? Tu nu deosebești umbra de om, cum să deosebești iubirea de închipuire? Uite ce ochi tulburi ai! Te deconspiră, te trădează absența. Nu dragostea lucește în ei, ci nebunia. S-au aruncat umbrele peste tine în haită și se hrănesc din inima ta. Ești o metamorfoză. Nu poți umbla toată viața de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să stai toată viața aici? Uită-te în oglindă, încearcă să te găsești, acum un an, acum doi ani, acum 20 de ani. Caută-te! Unde ești tu, Petre, aici sau acolo? Nu am timp, doctore, să-mi amintesc niște închipuiri. La ce-mi ajută? Eu m-am născut la 15 ani. Acum ai 20. Acum am 15, ca și atunci, nu pot îmbătrâni fără ea. Este lângă mine, doctore. Privește, așa-i că semănăm? Vorbește mai încet, te rog, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cărnuri, iar jumătate îl împodobesc templu pentru draga mea? Între cele două capete pun graniță? Ajung la prorociile terapeutului!? Nu se poate! Rostea Petru în gând pagini întregi de incertitudini. Să știi, dacă vei umbla toată viața de mână cu închipuirea, bine nu o să-ți fie, deschide ochii! Vei deveni și tu umbră, vei intra în turmă și vei avea un scop, dar scopul nu va fi scopul tău, ci scopul lor, vei vâna zâmbete zi și noapte, măști de duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
clipire de geană schimba scenariul. Porția de reverie două capsule 0,500 slobozea curelele. Cămășile de forță încorsetau pieptul haiducilor. Ultimele două șireturi pe degetele lui Dumnezeu. Păpușarul strunea funiile, deasupra cortinei, sperietoarele din cârpe mimau fericirea; păpușarul slobozea strânsoarea, închipuirile destrămau cordele de sânge multicolor. La Socola erau opt internați la "risc maxim". Ziua, imobilizați de pat cu o chingă precum gura de ham strânsă în jurul inimii; altă cingătoare, ca un cerc închis sub pântecele butoiului cu murături; un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Psalmul 50, bagajul său sumar de sfințenie teoretică repetat alături de bunica, seara, pe prispa casei, sub cer. Rugăciunea, nici pe departe o expresie a sinelui, rezuma frânturi de viață într-un set de formule prestabilite dogmatic. "Păcatele mele sunt fără de închipuire, cu ce fel de rugăciune, Doamne, să mă fac auzit?" striga sfântul Augustin în pustie. Pustia Mânăstirii Fântânele ridica zid în icoană. Călugări, meșteri iscusiți, în jurul păcatului, piatră peste piatră, până la brâu, până la inimă, până la tâmplă; până la Dumnezeu mereu încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
amorțesc, se usucă, se desprind din palme precum niște muguri pocniți prea devreme; dorul, 21 de zile fără ea, m-au durut mai mult decât în 7 ani de singurătate. M-a așteptat. Frate, este păcat să asemeni chipul cu închipuirea, să o necinstești pe Maica Domnului, să spurci sfânta icoană cu gândul de a o atinge. Sărutul catapetesmei este umilință, și nu patimă. Cine privește sfântul în ochi își ia porția de albastru și pentru lumea cealaltă. Ești un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în depoul lui Dumnezeu. Într-o noapte de Duminica Tomii, în cer, deasupra bisericii, creșteau iriși galbeni, despletiți iriși creșteau sub roțile Carului Mare. Imponderabilă era cenușa sfinților, ceață pe ochii lui Dumnezeu. Nimic mai relativ ca focul pus sub închipuire. Ardeau icoanele în intenția omului singur. Generozitatea gonflabilă a Tatălui Ceresc scrijelea cifre, 33. Inconștiența de a număra (în gând) după căderea frunzelor nu justifica pauza dintre cuvinte. (Primăvara o circumstanță a reversibilității.) În paranteză pătrată, inconștiența lui Petru întregea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ultimă analiză, refuzul de a idiliza imaginea omului e încă o notă definitorie pentru viziunea antiutopică. Diferența de perspectivă e hotărîtoare. Toate ideile florentinului sînt întemeiate pe istoria adevărată. Deliberat, el se distanțează de procedeele fabulatorii ale utopicilor, preferind "simplei închipuiri" "adevărul concret al faptelor". Presimțind că un suveran îl va contrazice, Machiavelli nu recunoaște nici o valoare operelor de laudă dedicate principilor, de aceea își propune să facă o carte în care "să scrie lucruri folositoare pentru cei care le înțeleg
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
păcatul "fără de care i-ar fi greu să păstreze statul". Ceea ce e virtuos poate duce la pieire. Totul pleacă de la și se întoarce la aceeași "verita effettuale". Spiritul utilitarist e învingător pretutindeni în Principele, el anulează orice gratuită operă a închipuirii. "În orice lucru trebuie să avem în vedere scopul", spune un personaj al comediei La Mandragola, credincios convingerilor autorului trecut prin școala gînditorilor antici. Între operele de educație princiară scrise în Europa timpului, Principele e replica cea mai practică dată
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
voi îndepărta de modul de tratare obișnuit al celorlalți. Intenția mea fiind însă aceea de a scrie lucruri folositoare pentru cei care le înțeleg, mi s-a părut că este mai potrivit să urmăresc adevărul concret al faptelor decît simpla închipuire. Căci sînt mulți aceia care și-au imaginat republici și principate pe care nimeni nu le-a văzut vreodată și nimeni nu le-a cunoscut ca existînd în realitate. Într-adevăr, deosebirea este atît de mare între felul în care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu mi dădeam seama unde, vara aceea În nesfîrșită scăpătare, străpunsă uneori de tăișul razei de la marginea mării, ultimul fulger care-mi trecuse pe di nainte, tîrÎnd cu el Întreaga lume. Căci, de atunci Încoace, totul a fost să fie Închipuire. În vara lui ’65, la Eforie Sud, m-am Întîlnit nu numai cu cea din urmă pentru mine răsfrîngere de lumină a spațiului, cel ce ne-nconjoară cu plinurile și cu golurile sale pînă la capătul capătului, m-am Întîlnit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fără replică, n-o să mă credeți... Noi, medicii, nu cred că avem capacitatea de a ajunge cu Înțelegerea până la nivelul bietului bolnav. Postura de pacient Îți dă o stare care nu poate fi Înțeleasă decât atunci când o trăiești tu Însuți. Închipuirea nu este suficientă. Iată că eu am avut această șansă - dacă pot spune așa - de a pătrunde acolo unde se află mecanismul care Îl face pe bolnav să vină la tine, medic, cu inima În căușul palmelor și să ți-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de ați spune o poveste. ― Vă ascult, domnule profesor. ― Știi că Stăncuța a fost operată deja? ― Nu știam. ― Știi cine a operat-o? ― Păi... dumneavoastră și cu Despina. ― Da. Despina a fost mâna Întâi! Gruia a rămas mut. ― Asta Întrece Închipuirea mea. ― Dacă această ființă a avut curajul să te secondeze pe tine, când m-ai operat, de această dată a acceptat să fie numărul unu În echipă. Iar eu am fost pe post de „ține cal”. Adică, căpitanul ordonă și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
clevetesc împotriva celor sfinte, chiar și împotriva lui însuși Dumnezeu-Tatăl. Dar taica nu era îngrijorat nici câtuși de puțin de statornicia în credință a poporenilor săi, care sub niciun chip nu vor înceta să-l preamărească pe Domnul reprezentat în închipuirea lor concretă sub chipul unui bătrân cu barbă albă privindu-te din bolta bisericii, sub înfățășarea unui patriarh plutind pe nouri sau cineva cu arătătorul dojenitor, îndreptat către păcătoși și sprijinindu-se în toiag, oricum, ceva palpabil, perceptibil pe cale senzorială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
după ce a refuzat ajutorul bunicii. Este ceva ce se deplasează foarte repede, ca vântul și ca gândul. Aproape că nu îl vezi pe acel ceva și de aceea se mai zice că năluca este o arătare, o vedenie sau o închipuire, ceva ce nu există în realitate, ci numai în gândirea unor oameni. Și mai înseamnă un peștișor de metal sau de plastic cu niște cârlige ascunse pe care pescarii cu undița îl folosesc pentru a atrage și a prinde peștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tot în hohote, iar vreo opt priveau nedumeriți la spectacol... Dar ce-i năluca? A întrebat unul dintre nedumeriți. Este ceva ce nu este, ce nu se exicstă! Înțelege odată! Ba există!... I-adevărat, doamna? Există, copii! Dar numai în închipuirea oamenilor mari, pentru înfrumusețarea vieții celor mici și pentru a-i face să fie cât mai cuminți și ascultători. Dar voi de-acuma sunteți copii mari, peste câteva luni veți fi școlari și înțelegeți să fiți cuminți și ascultători numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
exact și o viață de trăit. Să fim fericiți, iar dacă nemurirea există, o vom găsi. Iar de nu, poate că cineva își va închipui infinitul, și, simțindu-l (lucru ce va ține la nesfârșit) ne va da viață în închipuirea sa. Și poate că Dumnezeu ne-a gândit cu o logica și a dat formă întregului infinit. Ce bine ar fi să fim ai Lui. Asta simțim când iubim, și astfel suntem mai aproape de El. Cum să facem să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
oglinda dacă nu o infinitate de lucruri). Iar eu trag. Fuga infinită, viața infinită. Totul se va termina. Tocmai de aceea noi putem exista, noi avem suflet. Rațiunea ce mă ajută. Căci diversitatea formelor de viață e trece de orice închipuire, și totuși pot fi înțelese. Măi întâi eu sa-mi fiu înțeleasă. De fapt, suntem ceea ce ni s-a dat să trăim. Limbajul definește noțiuni pe care le avem cu toții. Ceea ce nu e în limbaj și e în suflet este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cuprins de o poftă necumpătată, se repezi avid, agitat, cu lacrimi în ochi și cu sughițuri puternice, să revadă imaginea nespus de dragă sufletului său. Traseul i se păru infernal, nesfârșit de lung. Dau asigurări că asta era doar în închipuirea bolnavă a lui Anton. În drum, dărâmă și un scrin din lemn masiv (care, de altfel, stătea bine-nfipt). Totuși, într-un final, ajunse. Cu o privire de trădător umplut de căldura căinței, își ridică din cale-afară de temător privirea și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nu prea cred. Să ajungi să trăiești, la vârsta luminoasă și plină de vigoare de douăzeci și cinci de ani, o amputație de braț, pentru mulți dintre noi reprezintă o imagine ce nu vrea și nici nu poate să ne încapă în închipuire. Cel tânăr se amuză de moarte, iar cel bătrân o tratează serios. Lucrul acesta nu numai că nu este de mirare, dar este și foarte firesc. Osvald, însă, deși era tânăr, se gândea acum la moarte mai mult decât oricine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
totalitate lucrului pe care îl făcea, găsi în el cea mai mare desfătare. Întotdeauna, diversitatea în muncă este minunată și extrem de dorită, iar imaginarea a ceea ce se poate întâmpla cu toți oamenii, care trebuia să apară în textele sale literare, închipuirea a milioane și a milioane de combinații posibile, din care trebuia să aleagă doar pe una singură și pe cea mai potrivită, pentru Osvald era cea mai încântătoare diversitate. Se simțea mistuit, aproape înghițit, de munca pe care o depunea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
era mai presus de rațiunea noastră, și care corespundea vremilor de atunci și culturii respective a credincioșilor săi. Sfântul Ioan Damaschin meditând asupra acestei aparente încălcări dogmatice zice "Iară, fiindcă multe la Dumnezeu trupește aflăm, zise întru dumnezeiasca Scriptură cu închipuire, se cuvine a ști, că oameni fiind noi și cu acest trup gros îmbrăcați, cu neputință este a înțelege sau a grăi lucrările Dumnezeirii cele dumnezeiești și înalte și nemateriale, de nu vom unelti (născoci) semne și arătări și închipuiri
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
închipuire, se cuvine a ști, că oameni fiind noi și cu acest trup gros îmbrăcați, cu neputință este a înțelege sau a grăi lucrările Dumnezeirii cele dumnezeiești și înalte și nemateriale, de nu vom unelti (născoci) semne și arătări și închipuiri de ale noastre. Câte dar s-au zis la Dumnezeu mai trupește, cu închipuire sunt zise, însă au înțelegere mai înaltă, pentru că Dumnezeu este singuratic și fără formă" (Sf. I. Dam. În Descoperirea cu amăruntul a pravoslavnicei credințe, Iași 1806
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
îmbrăcați, cu neputință este a înțelege sau a grăi lucrările Dumnezeirii cele dumnezeiești și înalte și nemateriale, de nu vom unelti (născoci) semne și arătări și închipuiri de ale noastre. Câte dar s-au zis la Dumnezeu mai trupește, cu închipuire sunt zise, însă au înțelegere mai înaltă, pentru că Dumnezeu este singuratic și fără formă" (Sf. I. Dam. În Descoperirea cu amăruntul a pravoslavnicei credințe, Iași 1806: Cartea I, cap XI, pag. 49 și 51). Iată dar, cum însăși Sf. Scriptură
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
altă povață a Evangheliei că " Oricine se va smeri, va fi înălțat!" (Matei XXIII 1-29). Trezește-te, neamul meu românesc, la chemarea de sus a Luminei lui Christos! Scutură de pe mintea ta tot ce este nedreptate, minciună, prejudecată, legende și-nchipuiri amăgitoare; curăță-ți conștiința de zgura datinilor, care-ți încleștează buna propășire în această viață; apără-ți graiul tău românesc și glia strămoșească, în care se va odihni cenușa trupului tău, alături de cea a înaintaților tăi, ce se jertfiră pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]