1,581 matches
-
cumătru cu ăl mic și trebuie să-i dau să mănînce. Să fii sănătoasă, vecină. Ceață, nu se mai disting nici plopul din curtea spitalului, nici antenele de pe blocul de vizavi. Cobor treptele la subsol. Sala de fizioterapie. Pereții ei Încinși, transpirați ca interiorul unei etuve. Întinsă pe burtă, Înfășurată În prișnițe, acoperită cu plăci de aramă conectate la un curent ușor, simți cum Încep să-ți vibreze mușchii feselor și ai gambelor, cum ți se Înfioară firele de păr pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de bine cu literele lui Rilke cu toate literele celor omiși la decernarea premiului Nobel În grămăjoarele de nisip gleznele sînt niște pluguri fragile care despică o rezistență o inerție de sub mușuroaie se ridică aburi puturoși de sudoare de carne Încinsă Îți vine să salivezi și să verși ca după o Înfometare Îndelungată să-ți tai felii subțiri de bicepși și să-i mesteci Încet cu perversitate să te poți bucura singur de trupul tău de sîngele care scade cu fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din casă când s-a împrăștiat vestea că era cineva mort în grădină și că poliția e pe drum; oamenii care petrecuseră acolo toată noaptea s-au evaporat atât de rapid că puteam să simt pe hol miros de talpă încinsă. Nu le păsa ce se întâmplase și cui, pur și simplu nu voiau să fie implicați. Ivan, un hippie pacifist care era dealerul de droguri al casei, s-a năpustit pe ușă cât a putut de repede ca să-și salveze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și multă căldură. Oamenii nu știu ce simt păsările, dar se spune că e dureros. Îmi aminteam de porumbeii bunicii. În România, dacă ei alegeau să-și schimbe penele iarna, de exemplu, bunica agăța coliviile mari în apropierea sobei, care nu trebuia încinsă prea tare. Avusese loc un accident odată - bunica se dusese în vizită la niște rude, departe de satul nostru, și mătușa schimbase locul coliviilor, agățându-le lângă fereastră. Porumbeii s-au îmbolnăvit și au murit din pricina curentului de aer; se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
roșiatice a cerului în depărtare. Sufrageria era plină de fum. Un cintezoi începuse să cânte pe balconul nostru și un curent de aer proaspăt venise în apropierea mesei, atingând lumânările care începuseră să fluture. Mirosea a foc și a metal încins. Eram obosită și vinul băut îmi dădea o senzație de irealitate, când l-am văzut pe Sucki. Zburase pe neașteptate, ca o săgeată, direct pe balcon, așezându-se pe maginea lui subțire de fier forjat. Exact așa cum făcuse când veniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
vorbim fără să ne mișcăm fața; genele și sprâncenele făcuseră țurțuri, în timp ce umerii, mânecile, hainele noastre, ca și interiorul saniei erau acoperite de o pojghiță de gheață fină; din noi și din cai se ridicau aburii ca dintr-un cazan încins, iar pe obrajii Zinocikăi părea că s-a lipit o coajă de măr roșu. Pe centura pustie, totul era alb și albastru, în aceste culori, în sclipetul lor ca de naftalină, în tăcerea nemișcată ca de cameră pustie mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de timp atât de scurt, se hotărâse să-i facă pe plac lui Pop și să elimine mai întâi toate probele care o sprijineau. Se simțea obosit și îi era cumplit de cald. Nici o boare de vânt nu mișca aerul încins. Se apropia de piațeta centrală. În față, se afla singurul hotel din Baia de Sus, o clădire veche cu două etaje în stil neoclasic. Avea fațada proaspăt zugrăvită și ornamente în jurul ferestrelor. Lângă ușa de intrare, un panou rezemat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de acolo avea o perspectivă foarte bună asupra obiectivului. Se așeză comod, rezemându-se cu spinarea de tulpina groasă, pregătindu-se de o așteptare lungă. Ar fi fumat o țigară, ca să treacă timpul mai ușor, dar se abținu. Atât jarul încins, dar și mirosul fumului de tutun l-ar fi dat de gol. Căldura zilei se risipise de mult. Cerul fiind senin, se răcorise binișor dar nu era frig. Tăcerea nopții nu era tulburată decât de țârâitul greierilor. Din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nici un rezultat, bestia rămânea în același loc, străduindu-se să se arunce spre el și, oprindu-se de fiecare dată, imediat ce o atingeau razele de lumină. Pistolul mitralieră scoase un sunet sec atunci când și al doilea încărcător se goli. Țeava încinsă scotea fum. Mai avea două sectoare pline, însă își dădu seama că nu mai avea rost să irosească muniția. Era clar ca lumina zilei că nu așa putea să omoare animalul. Abia acest gând îl înspăimânta de-a binelea. Din moment ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau la rând alivencile pe frunte mari de varză sau hrean, dar se foloseau și tăvi. Alimentația, în general, este condiționată de factorii economici și sociali, de factori geografici, psihologici și religioși. Unele alimente sunt interzise, au devenit tabu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teoriile termodinamice ale lui Fermín. — Prin urmare, asta faci și dumneata cu Bernarda? l-am Întrebat. Pui fierul de călcat la Încălzit? Fermín Îmi făcu din ochi. — Femeia asta e un vulcan În pragul erupției, cu un libidou de magmă Încinsă și cu o inimă de sfîntă, a zis el, lingîndu-se pe buze. Pentru a stabili o comparație veridică, Îmi amintește de mulătrița mea din Havana, care era o bisericoasă foarte evlavioasă. Însă, cum, În fond, sînt un cavaler din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
în pârâu, apele care știu, un vânt bate deodată, neașteptat, ca și cum ar lua ceva, poate vântul turbat al toamnei care vine misterios, ascunsă în soare, toamna în care fierbe vinul, toamna în care unii au gărgăuni și căței în mintea încinsă, vântul turbat al toamnei bate și duce apele mai departe, mai departe și mai repede. Femeia se uită adânc în apa care ascultă, care așteaptă... Apoi, se întoarce obosită, dar mai ușoară, spre masa de sub mărul roșu și spre grădinăreasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cel mai chipeș văzut de ea vreodată. Îl Încântase că era jucătorul cel mai tânăr și mai mic În greutate din prima selecționată de fotbal a școlii. Se roșise de plăcere când doctor Dougall Îi spusese la sfârșitul unei discuții Încinse, că, dacă ar fi vrut, ar fi putut lua cele mai bune note din școală. Dar doctor Dougal, se Înșela. Pentru Amory, era temperamental imposibil să obțină notele cele mai bune din școală. Nefericit, Închis În perimetrul școlii, nepopular atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
peste trei sute de studenți Își disputau anual calitatea de membru. După o victorie lejeră În prima competiție pentru premiul Princetonian din anul al doilea, lui Amory i s-a Încredințat un rol vacant din distribuția comediei, cel al lui Ulei Încins, locotenentul piraților. În fiecare seară a ultimei săptămâni repetaseră la Cazino Ha, Ha, Hortense!, de la două după-amiaza până la opt dimineața, ținându-se treji cu o cafea neagră și tare și dormind la cursuri, În pauze. Loc special, Cazinoul: un amfiteatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
i-au parvenit, slab, la ureche. — Crezusem că n-ai băut, a remarcat sardonic Axia, dar i-a făcut bine să-i audă glasul. Tot divanul pe care stătea necunoscutul Înviase: era viu ca undele de căldură de deasupra asfaltului Încins, ca o zvârcoleală de viermi... — Întoarce-te! Întoarce-te! Brațul Axiei a căzut peste al său. — Nu pleci nicăieri, Amory. — El parcursese jumătate din distanța până la ușă. — Hai, Amory, rămâi cu noi! Ți-e rău sau ce? Stai o secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să împingă și să respire. Doamna Popa împingea și respira. Doamna doctor și domnul doctor se învîrteau în jurul ei. Doamna Popa împingea. Roxănica încerca cu disperare să primească ultima îmbucătură de halva. Doamna doctor aprinse candela. Un strop de ulei încins o arse și doamna doctor țipă odată cu doamna Popa, cu Roxănica și cu domnul doctor. Focul se înteți în candelă. Focul cuprinse oala de whisky din MaxiBar. Taximetristul împingea și respira. Mariana nu se gândea decât la Mișu. Portretul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
care, după ce elevii își vor lua bacalaureatul, îi va împrăștia pe toți care‑ncotro. Unii speră s‑o ia în aceeași direcție cu Sophie. Curând tălpile goale ale Sophiei vor călca ușor pe Croisette, asfaltul e deja cald, de fapt, încins, iar racheta de tenis se ițește din geanta marca Vuitton și admiră peisajul. Mama - înfășurată ca de obicei în șaluri de mătase și baticuri, încercând ca o isterică să se protejeze de soarele care‑i face numai rău, pentru că mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
corn de rai, Dezlega-vom: cir-li-lai, Cir-li-lai Precum stropi de apă rece În copaie când te lai; Vir-o-con-go-eo-lig, Oase-nchise-afară-n frig; Lir-liu-gean, lir-liu-gean, Râs al pietrelor de-a dura Pe trei trepte de mărgean! ÎNCHEIERE Stinsă liniștirea noastră (și aleasă), Isarlîk încinsă, Isarlîk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci Între poleite pietre să mi-i culci: Inima - raiaua, osul feții spân, Țeasta, nervii torși în barbă de stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale într-o dimineață! Vis al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ager alerg - subtil fior - Prin săli orgolioase ori umede caverne... Și astfel, în Pământuri croindu-mi vaste porți Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată, Aduc Înaltei Cumpeni povara mea bogată De-atîtea existențe și tot atâtea morți. LAVA Te-nnăbușai în pâcla încinsei atmosfere, O! tu, noian de lavă ce-aveai să fii pământul; Făptura nu sunase din trâmbiți de cratere, Nu fulgerase încă, în noaptea ta, cuvântul... Ce surdă clocotire, ce-nceată așteptare Sub aburii roșiateci, sub aburii de fier, Când înspre
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
s-adună în pâlcuri orbitoare, - O, suflete, ca lunca te-mbracă-n hiacintă... CUCERIRE De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în foi sonore o limpede chemare Vom merge în armură de fier, încinși și duri. Ca nu cumva sub dârza trufie ostășească Să se adune umbra sau plumbul unui nor, Vom încrusta viziunii aprinsul Kohinor Și vom lăsa ca ochiul de foc să ne orbească; Un somn năuc ne-o duce pe drumul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dreptate Kahlil Gibran - cei care doresc să pătrundă în împărăția luminii, e foarte posibil, „să înainteze în tărâmul beznei...” Dorința nu se fundamentează întotdeauna prin împlinire. Dorința poare rămâne la treapta de căutare: „eu calc / ușor ca un fulg / orizontul încins / terminat cu o pasăre...” și-apoi: „eu sui / din stea în stea / raza inimii...” (Spre împărăția luminii) Împărăția luminii - foarte posibil - poate să (ne) rămână închisă, inaccesibilă. Sunt limite peste care doar mintea își cuibărește lăcaș. Ne dorim vultur sprințar
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
Poeme > Rasfrangere > VISUL Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Era noapte si visam: se făcea că alergam pe urmele clipei fugare; eram într-un palat și tot suiam pe trepte solare încinse, ușor tremurau, arămii, treptele-atinse. Imponderabilă mă înălțam cât mai sus, cât mai departe, din cer mă chemau miriade de stele cu luciri de diamante. Referință Bibliografică: Visul / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie
VISUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364470_a_365799]
-
Versuri > Spiritual > VIS Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Era noapte si visam: se făcea că alergam pe urmele clipei fugare; eram într-un palat și tot suiam pe trepte solare încinse, ușor tremurau, arămii, treptele-atinse. Imponderabilă mă înălțam cât mai sus, cât mai departe, din cer mă chemau miriade de stele cu luciri de diamante. Referință Bibliografică: Vis / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie
VIS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364471_a_365800]
-
cu aripi neliniștite și cenușii de la care învăț să zbor pentru a trece peste râul clipelor târzii în terra incognita altui dor. Noaptea nu știu unde dorm păsările, se fac una cu frunzele sau le acoperă întunericul cu o mantie de culoare încinsă cum înalbăstrește apa meduzele. Noi credem să s-au dus la culcare însă ele veghează propriul somn când golul de cântec a rămas la fereastră pentru nevăzutul Domn ce crește în glastră. Am spune că nici ziua nu se mișcă
TERRA INCOGNITA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364560_a_365889]
-
dracu’!” Era așa de pornit, încât nici nu a văzut că a trecut pe lângă propria-i mașină, fără s-o observe. Mergea cu privirile țintind îmbrăcămintea trotuarului din care deja se ridica un aer cald, cu miros neplăcut de asfalt încins. S-a calmat abia când a intrat sub umbra deasă a aleii principale din parcul în care fântâna muzicală mângâia urechile puținilor oameni ce se odihneau pe bănci. S-a așezat și el, dar nu a avut parte de prea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]