1,787 matches
-
ii dobândise Suedia în ultimul timp, printre care se numărau Rusia, Polonia, Brandemburg și Danemarca. Carol al XI-lea a fost lăsat în grija regenților, care și-au îndeplinit îndatoririle atât de prost, încât la șaptesprezece ani, atunci când a fost încoronat rege, era aproape analfabet. Era atât de nepregătit în privința discursului politic, încât la întrunirile cu nobilii venea însoțit de mama sa, căreia îi șoptea la ureche ce dorea să transmită, iar ea rostea dorințele regelui." Acest comportament era un indiciu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
anul 1621, angajându-și consilieri bine pregătiți care l-au ajutat să scoată regatul din criza financiară în care se aflase. Desigur, nu putem nega existența mult prea multor calomniatori care au încercat să diminueze prestanta să. Atunci când a fost încoronat că rege al Angliei, pe buzele multora dintre cei care nu erau de acord cu înscăunarea să, a circulat o glumă "Rex fuit Elizabeth: nunc est regina Jacobus ". <footnote Victor Norton, "Queen James and His Courtiers", Gay History and Literature
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Da, singur... totdeuna singur... o poete, Din Asia-n Roma, de la Roma-n Asia Ca o lumină trece glasul meu, Popoarele se pleacă - marea tace, {EminescuOpVIII 66} Lumina soarelui doar nu m-ascultă, Dar nu m-ascultă spre-a mă-ncorona! O suflet obosit, sărmane suflet, Pustiul Africei în vânt ș-aleargă A unui popol mort de suflete Lungi caravane... Asia-mbătată De visuri vechi, d-icoane de imperii, În fiece copil îmi naște-un dușman Și marea strigă, Nordul m-amenință
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sufletu-n lumină, cu gîndurile-n cer, Poet gonit de lume și înghețat de vânt Ce cânți ca o stafie ruină și mormânt; Acuma când din Umbră Lumina, eu, răsar Aruncă de pe tine noianul de amar. Eu vin din centrul lumei, încoronat de sori, Preced pe mândrul, \- -\ frumosul Viitori Ce-n nourii de secoli se zguduie închis Ca un frumos și mare însă teribil vis Ce-n cerul lui petrece sublim și neajuns, Încât neci ochi de înger pin nori-i n-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rebele Când ai smucit infernul ca să-l arunci în stele, Dezrădăcinași marea ca s-o împroști în soare, Ai vrut s-arunci în caos sistemele solare. Da! Ai știut că-n ceruri Răul, nedreptul tronă, Că geniile nătânge nedreptul l-încoronă, C-așa cumu-i nu este, nu poate a fi bine, Că nu poate nedreptul domnească pîn-în fine, {EminescuOpVIII 271} 2254 Și mai credeți în bine, în basme de copii! O, ridicați în suflet gigantici vijelii Și sfărâmați c-o mândră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Când ai smuncit infernul ca să-l arunci în stele, Dezrădăcinași marea ca s-o împroști în soare, Ai vrut s-arunci în caos sistemele solare. Da! Ai știut că-n ceruri răul, nedreptul tronă, Că secole nătânge l-adoră, l-încoronă, Știai c-așa cum este nu poate a fi bine! Că nu poate nedreptul etern ca să domine. 2291 O! de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Pe cer talazuri mândre înalță și întinde, Că nourii ca sloiuri de gheață aruncate Sfărmîndu-se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în stele, Cu cârduri uriașe te-ai înălțat, rebele, Ai scos din rădăcine marea s-o-mproști în soare, Ai vrut s-arunci în caos sistemele solare... Știai că răutatea eternă-n ceruri tronă, Că secole nătânge cu spaimă o-ncoronă! O, de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Că-n cer talazuri nalte de negură întinde, Că prin acele neguri demonii-n stoluri zboară Și lumea din adâncuri o scutură, ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade Târând cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trențe, drept perină - un sac; Desculț îmblă pe uliți, de visuri, mintea-i plină; {EminescuOpVIII 307} Gândea că lumea-ntreagă la dânsul o să vină, Și-n lungile-i mizerii, ca-n mare cufundat, Visa de lumea-ntreagă c-a fi încoronat. În gândul lui avut-a amoruri cu regine, În gând zidi palate și a plantat grădine Pentru femei ce viața și-o-nchină la plăceri Și trupul de zăpadă și-l scaldă-n negru păr. Picioarelor rănite-n sandale li-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
datorie deosebită, întărită cu jurământ solemn, pentru a căreia împlinire strictă și serioasă Scaunul roman câștigă dreptul moral și juridic de-a stărui. Un asemenea caz ne prezintă regele Bela IV, fiul întîi născut al lui Andrei II, care fu încoronat fiind tată-său încă în viață. Bela IV își alesese soție de legea grecească și anume pe prințesa Maria, fiica împăratului bizantin Theodoros Laskaris I. După insistența tătîne-său, Bela IV își părăsi soția, după ce trăise doi ani cu. ea, dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
contra bisericei și preoțimei grecești și dădură astfel o scandaloasă priveliște acestui popor, încă barbar, care abia se convertise la religia iubirii prin fapte a aproapelui, a păcii pline de îngăduință și a concordiei frățești. Meritoșii convertitori, Kyrill și Metodie, încoronară opera lor, introducând atât în Bulgaria cât și-n Moravia uzul limbei slave la liturghie, cu toate protestele patriarhului ecumenic și a papei, încît mijlociră pe cale pacinică altoirea și concreșterea bisericei cu chiar conștiința poporului. În anul 1205 papa Inocențiu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răspuns către domnitorul româno-bulgar Kalojoannes (Ioannițiu). El liniști pe solicitatorul doritor de coroană, prin mângâioasa împărtășire, că pe baza însemnărilor făcute în cancelaria papală, s-a descoperit că și în vremea de mai de mult mai mulți regenți romîno-bulgari fură încoronați. El pomeni faptul, stabilit prin documente, că în zilele și după impulsiunea papei Nicolae I (838 - 867) hanul Boris, căpetenia cea mai de frunte a bulgarilor, primise botezul împreună cu întreaga sa țară și se rugase a i se trimite din partea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
recunoscîndu-l de rege al bulgarilor și românilor. El orândui pe preotul cardinal Leon di Santa Cruce să fie legat apostolic, ca să ducă lai Ioannițiu nu numai sceptrul de împărăție și diademă regească, ci-l însărcină totodată cu plenipotență de-a-l încorona solemn în numele papei. O bulă papală de privilegiu cu data 25 februarie l204 îi dădea în faptă lui Ioannițiu titlul și demnitatea de rege al bulgarilor și românilor, rânduia pe cardinalul Leon di Santa Cruce legat apostolic pentru îndeplinirea actului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și liber de-a bate monete, cu inscripția ce va crede de cuviință și cu propria lui efigie. În fine papa numi pe arhiepiscopul din Tîrnova, primat al noului regat, îl împuternici, pentru cazul de schimbare în domnie, să poată încorona și unge pe noul regent și-i subordină lui provinciile bisericești din Bulgaria și Vlahia. Campania lui Ioannițiu spre Adrianopoie și biruința lui. În așa chip se-ndeplini în statul româno-bulgar odioasa uniune cu Roma; neamul Asanizilor fu ridicat la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bulgaro-romîni țări întinse și abia-și așezase scaunul în Thessalonic și dindată îl cuprinse aviditatea după coroana împărătească. Se îmbrăcă în mantie de purpură, încălță sandale roșii ca para focului și ceru de la metropolitul din Thessalonic, Constantin Mezopotamita, să-l încoroneze de împărat în mod solemn. Principele bisericesc, cumpătareț cum era, opuse acestei cereri îndoielile sale canonice, spuind că nu e competent și că altfel s-a urmat obiceiul, de vreme ce o asemenea funcțiune numai patriarhul din Constantinopol singur are dreptul esclusiv
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și nevoiaș (1237). În asemenea împrejurări, Vatatzes știu să întindă în mod considerabil teritoriul statului său și să câștige de la amici și inamici un respect care creștea mereu. Pe când Balduin II cutreieră patru ani de-a rândul ca un cerșitor încoronat întreaga Europă, căutând ajutor, și se întoarse apoi fără nici o ispravă la Bosphor, Vatatzes gonise succesiv pe bulgari dintr-o parte a Traciei, silise pe Manoil Comnen, despotul Epirului, să deziste de la titlul de împărat și impusese epigonilor dinastiei Comnenilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără un rezultat care să satisfacă. Astfel uneltirile Eulogiei și planurile Mariei contra împăratului se pierdură fără urmă, ca un nour sterp într-o noapte întunecoasă. Vicleșugul Mariei contra lui Sfentisiav. Pe când fiul Mihail era copil încă, regina Maria îl încoronă rege, îl îngrijea și-l creștea ca pe un rege și la orice ceremonii publice îi dădea locul cel mai apropiat de părinții săi. Cu toate astea viitorul copilului îi părea primejduit prin despotul Sfentislav, pe care fără cuvânt îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Bulgariei; refuză mai multă vreme celor doi fugari intrarea la Curte și chiar mai târziu le îngădui cu greu înfățoșarea în audiență. Pe tronul vacant prin fuga lui Asan se urcă în puterea voinței poporului ambițiosul Terteres, rândui să-l încoroneze numaidecât și puse mâna în curând, făr-a găsi împrotivire, pe întreg teritoriul româno-bulgar. Între acestea Lachanas, căruia i se răpise copilul și soția totodată, strânsese cu mare ce o oaste considerabilă înainte de plecarea lui Asan încă, împresurase Tîrnova și cu ajutorul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Alexandru, și apoi sub ochii fiului ei vitreg Vlad, ajuns la domnie, ea încurajă pe misionarii, preoții și alți partizani catolici ca să răspândească uniunea, le dete ajutor și îi apără, netezind astfel cu îngrijire calea spre convertirea generală. Pentru a încorona opera, Urban V se adresă în anul 1370 cu o scrisoare de admonițiune către Vlad Vodă, îi înfățișă cu vioiciune că, deși creștin, el se ține de o credință schismatică și eretică și nu petrece în sânul bisericei romano-catolice, singura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un cronicar contemporan judecându-și supușii la poalele unui stejar (vezi 119). Dar varianta cântecului eroic în discuție are un final specta- culos. La venirea voinicului cu probele materiale ale reușitei sale, Sila de Mihai „încremenește” de supărare. El îl încoronează totuși pe noul domn, anunță oștenii că i-a sosit ceasul morții, își leapădă armele (semn de renunțare la prerogative, dar și că nu va opune rezistență) și se lasă omorât de voinici, la poalele aceluiași „paltin galben” : El că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semn de renunțare la prerogative, dar și că nu va opune rezistență) și se lasă omorât de voinici, la poalele aceluiași „paltin galben” : El că-ncremenea Și rău îi părea Și el se scula, Nici mult nu trecea Și-l încorona, Crai că mi-l făcea Mozica punea Și el că grăia : - Voi, voinicilor, Voi, livinților [= vitejilor], [...] Să mă pomeniți Că eu nu am mult Și-acum să vedeți Că intru-n pământ ! [...] Și el că-mi vedea O puțină oaste
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
multe soiuri de iederă : „soi tracic”, iederă „bahică”, iederă cu „ciorchini silenici” etc. Ceea ce arată ce zeități (Bacchus/Dionysos, Silen) și ce triburi (tracii) își puneau cununi de iederă pe frunte. De la savantul roman aflăm și în ce cadru se încoronau tracii cu frunze de iederă : „Iedera încununează și astăzi tyrsul zeului [Bacchus = Liber] și chiar coifurile popoarelor Traciei în cadrul sărbătorilor sacre”. Dar nu numai sacerdoții și oștenii își puneau cununi de iederă, ci și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
putea introduce eligibilitatea magistraturii, și cu ea împreună venalitatea ei și nesiguranța averii; dac-ați putea desființa colegiul I, înecîndu-l într-al patrulea, pentru ca să nu mai fie cu putință de-a alege un singur deputat independent - atunci opera ar fi încoronată. Atunci în adevăr țara, avere publică și averi particulare, ar deveni proprietatea esclusivă a unei coterii lacome de aur câștigat făr-de muncă și de demnități acaparate fără știință și merit. Să nu confunde "Romînul" timpul în care efectele unei cauze
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari le-ai numit deputați îți rezistă? Nu ne jucăm de-a baba oarba". Mișelia înlăuntru, umilirea în afară - iată care va fi caracterul acestei dictaturi în România. Căci acesta nu este absolutismul monarhic, răsărit din iubirea unui mare cap încoronat pentru clasele de jos; nu, este absolutismul unui ambițios pentru a asigura impunitatea creaturilor sale. Nu este Frideric II sau Iosif II... e Vitellius cu compțiunea adâncă, cu mijloacele moleșitoare, cu dezbărbătare. Dar vor întreba unii: ce se va face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
egală pentru duplul imperiu o 'ntrebuințează Innocențiu în scrisoarea cătră arhiepiscopul din Zagora (27 noiemvrie 1202 ). Kalojoannes însă se numi după aceasta imperator Bulgarorum și-l asigura pe papa că grecii [î]i făcuseră prin patriarh propuneri de a-l încorona de împărat și de a-i da și un patriarh, căci, fără un asemenea, împărăție nu poate sta Dar el voiește să fie serv al S-tului Petru și al Santității Sale. După asta Innocențiu, care încă la 10 septemvrie 1203
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Innocențiu, care încă la 10 septemvrie 1203 [î]l numea pe Kalojoannes "Domn al bulgarilor", se decise la 25 fevruarie 1204 să-l recunoască de rege al bulgarilor ai blachilor, să-i trimiță coroană și sceptru, să puie să-l încoroneze rege, să ridice pe arhiepiscopul din Trnwo la rangul de primat (nu patriarh) al Regatului bulgarilor și vlahilor, să-i dea acestuia dreptul de-a încorona pe regii vlahilor și bulgarilor, de-a sfinți în orice biserică a Bulgariei și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]