1,207 matches
-
Ceața se ridica ușor ca o perdea deasupra apei limpezi. Pădurea era liniștită, copacii împrejmuiau malurile lacului. Soarele încerca să străpungă ceața groasă. Bărbatul stătea încremenit pe mal, nu simțea frigul. Se înfășurase cu mantaua groasă și privea fix cleștarul încremenit al apei. Gândurile se perindau, se amestecau cu repeziciune în mintea lui. Pus în fața unei încercări dificile nu știa cum să gestioneze situația. I-au distrus cariera, viața, cu mârșăviile lor murdare. Banii și invidia i-au împins la acele
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
-ți trebuie. Nu te costă nimic. Când pleci îți dau eu 50 de lei să te descurci... - Plec acuma dacă... - Pentru banii ăia... trebuie să dai și tu ceva, nu? Hai, stânge-ți lucrurile că altfel anunț Miliția! A rămas încremenită de rușine și teamă. Cu lacrimile șiroind pe obrajii obosiți, cu greu s-a recules și a adunat puținele lucruri ce le avea. A mers în camera aceea strâmtă și murdară, cu miros de mucegai, precum un osândit la ștreang
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
furioase ale vântului lovesc obrajii. Frigul pătrunde prin straiele subțiri, bărbatul îi cuprinde mâna cu degete fierbinți, sărutul născut din căldura iubirii îi cuprinde inima. Iarna pizmașă, privește cu ochi răi, reci. Cui îi pasă? E invidioasă, în lumea ei încremenită nu va avea parte, niciodată, de flacăra ce arde ființa. O clipă de nemurire, atât de prețioasă. Femeia inspiră profund, aerul rece și proaspăt îi inundă pieptul. Adierea sărutului îi mângâie tâmpla ... surâde. „Întoarce-te în lumea noastră! Nimic ... nimeni
CÂNDVA... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351424_a_352753]
-
sărit din pat să iau carafa cu apă de pe masă, dar ochii mei au descoperit în acea clipă un șarpe mare, galben încolăcit în jurul piciorului mesei și scaunului, care tocmai își ridica amenințător capul. Am strigat: șarpele! și am rămas încremenită, cu brațele în aer; în acea clipă, tata m-a luat în brațe și l-a strigat îngrozit pe bunicul ce trebăluia prin curte: tată, vino repede, avem un șarpe în casă! Cu biciușca din piele împletită în mână, bunicul
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Magia clipei... Afară, întruna ninge, e frig Și e noapte, Încerc să dorm cu tine-n gând, Să uit că ninge-afară, Să uit că-i frig, Să uit că plâng. Visez... Îmbrățișați, Pe malul mării, Încremeniți rămânem Și valurile înspumate Se împletesc la țărmuri, Iar marea geme în furtună, Sălbatică furtună. Privim, zâmbind spre valurile crețe, Vrăjiți Că luna arămie mătasea își așterne purpurie Pe-a valurilor creste dantelate, Iar valul, dorul își urmează, Izbindu-se
MAGIA CLIPEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351584_a_352913]
-
sudoare, și simți rădăcinile bucuriei furișându-se spre noaptea apelor, spre benefica răcoare; în fiecare strop țipă lumina clorofilei ce-n curgere molcomă urzește simfonia rodniciei. Cu dalta credinței mai cioplești pacea în trupul secundei și, tăcut, sub un amurg încremenit, privești spre orizont, spre țarina iubită; cuprins de emoții, în limpezimea unui gând născut din recunoștință, pleci fruntea, sărutând pământul... Îi auzi șoapta ce cheamă; curând, îți va dosi haina efemeră în pântecu-i reavăn, iar tu, prin neștiute spații, vei
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
Albumul sugerează efortul sintetic și totalitar al artistului plastic, criticul făcând o lucrare de ordonare și consolidare rațională pe o operă inefabilă, subtilă prin chiar esența ei misterioasă. Preocuparea pictorului este de a nu lăsa „actele” artistice într-un tipar încremenit, întrucât simțul său artistic se exprimă cu claritate în limbajul culorilor rupte din mediul în care creează. Iar dicțiunea ideilor din eseul lui Dumitru Velea e un mod de expresivitate a intelectului. Inteligența sa critică se consumă în nenumărate ceremonii
PETRU BIROU SAU POLICROMIA CA MODUL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351720_a_353049]
-
Împletiri de dorințe, o realitate creată de fantezii comune..imagini regizate magistral de mâna destinului. M-a luat pe brațe urcând scările.... *** Viața..o nebuloasă..un scenariu scris fugar în cotloanele nebănuite ale regizorului invizibil, răsărit din adâncurile certitudinilor personale. Încremenită, aproape sfâșiase hârtia cu vârful stiloului. Tremura, gânduri imposibil de realizat îi treceau prin minte.. dorințele și inima erau mai puternice decât rațiunea în acel moment. Trăise o iubire de roman. Nu-i păsase niciodată de părerile celorlalți. Nu dădea
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
și cu mine, târfulițo. Ce, dacă nu sunt agent de pază, crezi că nu pot să te regulez și io? Am zis să te dezbraci, nu se‑aude? a țipat el plin de furie când a văzut că femeia stă încremenită, cu ochii țintă la el. F...i gura mă‑tii de târfă! Înjurătura a plecat odată cu trupul lui peste ea. A fost primit cu o lovitură de pumn direct în față și cu un genunchi între picioare. Din nefericire pentru
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
la poartă! E ceva grav, nu se poate!” A dat ordin prin stația de emisie să vină urgent un ajutor șef de post și a grăbit pasul cât a putut de repede. La câțiva pași de gard s‑a oprit încremenit. Porțile erau lăsate ușor peste drum și între ele și mașină un om se zbătea în ghearele morții, strivit. Cu ultimele puteri, urla de durere. Viorel a parcurs și acei câțiva pași, încet și temător, privind fix la acel om
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
și două gutui mari și frumoase, pe care mi le-a întins cu un gest de dăruire totală, cu ochii sclipind de fericire. - Uitați, domnișoara profesoară, ce vă adusei, mi-a spus ea, sunt un dar de la mine. Am rămas încremenită. Știam că Daniela abia trăia de azi pe mâine, așa că să primesc un astfel de cadou din partea ei, mi se părea prea mult. Ezitam, nu știam ce să fac. În acel moment, din bucătărie a apărut tata, care venise de
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
de români împotriva ambelor totalitarisme muncitorești, și după Revoluția Împușcată din Decembrie 1989, clasa economică, politică și intelectuală va surprinde profund pe toți dușmanii nu numai nerecuperând Basarabia, ci lăsând să se înțeleagă că aceast dezinteres e unul general pentru încremenita în proiect, paradigma României Mari, adică secesiunea Ținutului Secuiesc va fi perfect fezabilă ca nașterea fără dureri. Iar cu o gaură cât Kosovo-n Ardeal și cu o Basarabie progresând rapid în UE, se va seca Prutul dintr-o sorbire creându
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
cu suspiciune încă de la a doua vizită. I s‑a părut că discu--tă aceleași aspecte ale pro-blemei. El a privit încurcat mobila din sufragerie, căutând explicațiile pe care numai Silvia le‑a luat de bune. Iar acum a rămas ca încremenit. Întrebările Iulianei l‑au blocat pentru câteva secunde. N‑a înțeles jocul fetei și s‑a demascat. - Nu căutam farmacia... Știi, cum să‑ți spun, nu vreau să te supăr, dar eu.... - Mă superi numai dacă încerci să eviți adevărul
CHEMAREA DESTINULUI (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356789_a_358118]
-
cu sufletul ei și, pentru că nu prea putea să se agite cu gemenii în burta ei, care creștea văzînd cu ochii, se dusese la biblioteca de la școală și împrumutase cîteva cărți. Lumi nebănuite i se deschideau în fața minții ei aproape încremenite și avea senzația că a pătruns într-o cameră întunecoasă, în care face curat, aerisește, mătură pînzele de păianjeni, spală podelele și face să strălucească ferestrele în razele soarelui. Ce povești emoționante, care o făceau să suspine de fericire și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
fotografii alb-negru și color din scurta dar intensa lui viață artistică, încă de la vârsta fragedă. Mama și fratele lui tezaurizaseră totul cu sfințenie și iubire. Slujba de pomenire s-a desfășurat în curte, lângă bustul artistului iar copiii au stat încremeniți și emoționați pe toată durata citirilor sacre dar și a evocării personalității artistului de către subsemnata. După rânduiala creștinească, fiecare participant a primit colăcei, cozonac, fructe și bomboane întru pomenirea tânărului și au spus un creștinesc „bogdaproste” și „Dumnezeu să-l
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
Mulțimea intră-n delir, strigă, murmura, se închină, cade-n genunchi. Astfel de manifestări exterioare a devoțiunii populare induc o stare de efervescenta, de fervoare religioasă și-n cei care cred și-n cei nepăsători față de cele sfinte: “Augustina stă încremenita, cu pleoapele vinete, obrazul palid și palmele amândouă rănite. Față nu simte durerea răstignirii. Își imaginează că ea este tâlharul din dreapta lui Iisus, cel pe care Dumnezeu îl va primi sigur în Împărăție. Ea vede nevăzutul, simte cum soldații romani
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
sexual face fericită o femeie?! Este o componentă a unui sistem larg de elemente, dar nu definitoriu... Tu nu știi să fii fericit, omule! Am încheiat discuția, a rostit Gabi autoritar. Fă-mi loc să trec! Și pentru că Fănel rămăsese încremenit, privind-o cu surprindere, l-a împins privindu-l cu milă amestecată cu dispreț și a ieșit destul de tulburată, trăgând ușa după ea fără să mai salute ori să privească înapoi... Întâmplător, ușa a fost închisă cu putere. Gheorghe s-
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
nu se încheagă? Prea multe evenimente de-a valma în câteva zile într-un orășel în care, aparent, nu se întâmplă nimic. - Ai dreptate! Aici, aparent, totul este asemeni unei mari liniștite. Nici-un val nu tulbură întinsul apei. Totul pare încremenit. Dar ... la mari adâncimi sunt curenți puternici ce produc mari drame în rândul peștilor și modificând în configurația fundului de mare. -Asa este și aici... Ajunși în fața ușii, Constantin ciocani și o pofti pe Aură să intre prima. În camera
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
de ea, împingând fără menajamente în stânga și-n dreapta oamenii din calea lui și a buchetului mare de trandafiri roșii pe care-l ținea cu mâna ridicată. Ea și-a șters repede ochii cu dosul palmelor și l-a așteptat încremenită. Nu a putut face nici un pas. Îl privea cu drag și îi zâmbea. I-a observat albul abundent din păr și a tresărit. Când s-au îmbrățișat, a descoperit riduri fine, elegante, pe fața lui. I-a sărutat ochii obosiți
INIMĂ RĂNITĂ (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356741_a_358070]
-
împreună cu câțiva regi fără un CV concurent. De reținut! La Pantheon e free! În apropiere, Capitoliul, cu celebrele lui gâște. Aflat pe colina omonimă, una din cele șapte (Quirinal, Viminal, Esquilin, Palatin, Aventin și Celian), ce dau senzația de mare încremenită. Nemaifiind cine să-l salveze, luăm azimut spre impozantul Altare della Patria, monument dedicat întâiului rege al Italiei Mari, Vittorio Emanuele. Pe parcurs, mai vedem câteva dintre obiectivele menționate pe planul orașului. Tot planul ne sperie, crezând că drumul, până
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
ce mai stai, scoal’ și ajut-o pe mă-ta la cărat țoalele-n cas’ că v-ajunge atâta zdroncăneală timp de o săptămână! Când se sculă Prințesa și se lungi, vecinul meu, făcu ochii mari și rămăsese ca prostul încremenit, înlemnit, zăpăcit, cu mintea rătăcită; tăcea ca bolângul cu ochii holbați la ea. Fata sări ca o căprioară din căruță și de-abia acum își dezvălui adevăratul farmec, avea totul în ea la locul lui, și mâini, și cap, și
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
primejdie și a intenționat să țipe pentru a alerta jandarmul, dar nu a reușit decât să-și ducă palma la gură și s-o astupe când l-a văzut pe acesta moțăind și deschizând ochii speriat. Mai apoi a rămas încremenită și uimită de calmul manifestat de judecătorul Preoteasa. Acum privea curioasă spre boxa în care fusese aruncat inculpatul. „Aha, nu te mai poți ridica, pocitania naibii! Dacă te băteau polițiștii bine când te-au prins, nu mai făceai tu pe
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
târfa dracului? Mișcă te! Dă din mâini și din picioare! Dă din cur, f ... i curu' mă tii de toantă! a țipat bărbatul înfuriat la amărâta ce se chircise toată de frică, de rușine și de frig. Ea a rămas încremenită. Chiar să fi vrut, nu ar fi reușit să miște un picior. Nu și ridica privirea îngrozită din podea. Cu un braț încerca să și ascundă sânii, cu palma și cotul, în timp ce pe celălalt îl apăsa în neștire între picioare
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
nu se îndreptau. Nu a reușit să înțeleagă prea multe, pentru că șoferul a sesizat și a țipat la ea: - Uită‑te aici, târfă! Îl vezi? Te spintec dacă te mai holbezi pe geam. Culcă‑te pe canapea! Iuliana a privit încremenită cuțitul fluturat cu mâna dreaptă de șofer. S‑a înfiorat când a văzut lama lungă și subțire ce strălucea în semiîntunericul din mașină. Cuprinsă de panică, s‑a îndoit și s‑a lăsat pe o parte în lungul canapelei, fără
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
să vadă mai mult și nici să‑și termine gândul. O lovitură cu palma, mare și puternică, ce i‑a acoperit fruntea și ochii, a culcat‑o pe canapea. De durere și frică nu a mai deschis ochii. A rămas încremenită, încercând să măsoare timpul. Nu avea ceas. Telefonul mobil era la acel bărbat. Își aducea aminte că a simțit când i l‑a smuls din mână. „Oare îl mai are sau l‑a aruncat?” Mai avea unul într‑un buzunar
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]