572 matches
-
sedentar, fixat sifonoplast - plasmodiu ramificat sistematică - clasificare a organismelor în categorii ierarhic integratoare; exemplu: un grup de specii înrudite direct alcătuiește un gen; nivelurile de integrare sunt - în mare -, în raport cu unitatea de bază - specia: genul, familia, subordinul, ordinul, subclasa, clasa, încrengătura, subregnul, regnul; la rândul ei, specia integrează, în sens descendent: subspecia, cultivarul, populația, individul sistem redox celular - particularizare la nivel biotic a conceptului global de sistem redox, adică un sistem echimolecular al formei oxidate, respectiv reduse a unei specii chimice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
acid ascorbic/acid dehidroascorbic) sau chiar de una singură care cuprinde o funcție reducătoare și una oxidantă, precum O=(C6H4)-OH (chinhidrona); particularizarea la biotic este deosebit de vastă din punct de vedere biochimic specie - v. sistematică spongier - reprezentant al unei încrengături de nevertebrate pluricelulare acvatice, sedentare, solitare sau coloniale; exemplu: buretele de mare; unii formează un schelet silicios, calcaros sau cornos soredie - grup mic de alge înconjurate cu hife de ciupercă, format sub scoarța unui lichen în mare număr, eliberat prin
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
schimbă sunt trăsăturile individuale, în timp ce însușirile esențiale, definitorii pentru genuri, sunt imuabile. Viziunea esențialistă consideră rezultatele taxonomiei - clasificările - drept cele care fixează cadrul a ceea ce prezintă interes pentru știință. Cele două regnuri - al plantelor și al animalelor - se divid în încrengături și, mai departe, în clase, ordine, familii, genuri și specii. Cuvântul specie este traducerea dată în scolastică termenului aristotelic eidos, care semnifică forma fixă. Cercetătorii naturii care împărtășeau presupozițiile gândirii esențialiste considerau însușirile comune ale unei anumite categorii taxonomice drept
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care, îndeosebi prin efectele extincției în masă a unor grupuri de organisme, exercită o influență covârșitoare asupra determinării căilor pe care are loc mai departe evoluția speciilor. Multe date paleontologice care indicau extincția în masă a unor specii, clase și încrengături, ca și apariția bruscă a altora în straturile geologice, erau cunoscute încă în vremea lui Darwin. Darwin a privit asemenea fapte drept obiecții majore împotriva teoriei sale. El s-a referit cu deosebire la mărturiile despre apariția bruscă a ființelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au cunoscut apoi o diversificare rapidă. Este ceea ce s-a numit „explozia cambriană“. Săpăturile au scos la iveală rămășițele a 15 până la 20 de tipuri de organisme atât de diferite unele de altele, încât fiecare tip poate fi socotit o încrengătură separată. Gould subliniază că de atunci evoluția vieții pe pământ nu a produs tipuri fundamental noi de organizare. Armonizarea acestor descoperiri cu darwinismul ortodox al epocii s-a izbit de mari dificultăți. O apreciere asemănătoare poate fi făcută cu privire la acele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de lucru, pe baza cărora s-a întocmit apoi conspectul taxonomic. Determinarea plantelor Principiul care stă la baza determinării plantelor este acela de a pleca de la general la particular, adică de a indentifica mai întâi unitatea taxonomică cea mai mare, încrengătura sau filumul, după care se trece, treptat, la determinarea unităților taxonomice inferioare, la clase, familii, genuri, specii și uneori la subspecii sau varietăți. Acest lucru devine posibil prin utilizarea „determinatoarelor” bazate pe chei dicotomice de determinare, care ne conduc treptat
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
filumul, după care se trece, treptat, la determinarea unităților taxonomice inferioare, la clase, familii, genuri, specii și uneori la subspecii sau varietăți. Acest lucru devine posibil prin utilizarea „determinatoarelor” bazate pe chei dicotomice de determinare, care ne conduc treptat, de la încrengătură la specie. Cheile dicotomice se bazează pe principiul eliminării caracterelor necorespunzătoare și reprezintă descrieri succinte ale fiecărei unități taxonomice, evidențiindu-se caracterele principale, de regulă ușor vizibile, sub formă de articole, care se numerotează. Cheia se numește dicotomică deoarece toate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pe articole, se împart, pe rând, numai în 2 grupe, care se exclud reciproc, deci sunt caractere antitetice. (Beldie Al., 1977) Există tabele cu chei dicotomice separate pentru fiecare taxon. Într-o determinare se pleacă de la cheia dicotomică pentru determinarea încrengăturilor și un număr ne va trimite la pagina la care se află cheia pentru determinarea claselor din fiecare încrengătură, apoi un număr ne va indica pagina unde se află cheia dicotomică pentru determinarea familiilor, iar familia reținută ne indică pagina
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Al., 1977) Există tabele cu chei dicotomice separate pentru fiecare taxon. Într-o determinare se pleacă de la cheia dicotomică pentru determinarea încrengăturilor și un număr ne va trimite la pagina la care se află cheia pentru determinarea claselor din fiecare încrengătură, apoi un număr ne va indica pagina unde se află cheia dicotomică pentru determinarea familiilor, iar familia reținută ne indică pagina unde se află cheia dicotomică pentru determinarea genurilor. Fiecare gen este însoțit de un număr, la care vom afla
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
poate fi găsită la mai mult de trei din gradațiile de bază ale factorului dat, nefiind indicatoare, sau valoarea ei poate fi numită indiferentă. Categoria economică Al. - alimentare Fr. - furajere Me. - melifere Md. - medicinale Tx. - toxice In. - industriale De. decorative ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA CLASA POLYPODIOPSIDA ORD. POLYPODIALES FAM. ASPLENIACEAE *Athyrium filix-femina (L.) Roth (Spinarea lupului) - H., Cosm. Frecv., se.go.-e.bo.; L4TXC3U7RXN6; Athyrio - Piceetalia, Adenostyletalia, Fagetalia, Alnion incanae, Md., Tx. *Dryopteris filix-mas (L.) Schott (Ferigă) - H., Euras. Frecv., z.st.-e
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Artemisietea, Stellarietea mediae, Md., Tx. -Equisetum palustre L. (Barba ursului de bahne) - G., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L7TXC5U7RXN3; Magnocaricion elatae, Molinietalia, Tx. -Equisetum sylvaticum L. - G., Circ. Frecv., se.go. e.bo.; L3T4CXU6R3N4; Alnion incanae, Vaccinio - Piceetea, Tx. ÎNCRENGĂTURA SPERMATOPHYTA SUBÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTINA (Angiospermae) CLASA MAGNOLIOPSIDA (Dicotyledonatae) SUBCLASA MAGNOLIIDAE (incl. Ranunculidae) ORD. ARISTOLOCHIALES FAM. ARISTOLOCHIACEAE *Aristolochia clematistis L. (Mărul lupului, Cucurbețică) - G., Medit. Frecv., z.step.-se.go.; L6T7C3U4R8N8, Galio - Alliarion, Alnion incanae, Convolvuletalia sepium, Artemisietea, Me., Md., Tx. *Asarum
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii (Fig. 2). Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și subspecii, în timp ce clasa Liliatae este reprezentată prin 68
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii (Fig. 2). Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și subspecii, în timp ce clasa Liliatae este reprezentată prin 68 specii și subspecii. ( Fig. 3 ) 1.58% 98.42% increng. Polypodiophyta increng
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii (Fig. 2). Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și subspecii, în timp ce clasa Liliatae este reprezentată prin 68 specii și subspecii. ( Fig. 3 ) 1.58% 98.42% increng. Polypodiophyta increng. Magnolyophyta Dintre familii, cel mai bine reprezentate sunt: Asteraceae
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii. Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și subspecii, în timp ce clasa Liliatae este reprezentată prin 68 specii și
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii. Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și subspecii, în timp ce clasa Liliatae este reprezentată prin 68 specii și subspecii. Dintre familii, cel mai bine reprezentate sunt: Asteraceae cu 44 specii
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii. Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și subspecii, în timp ce clasa Liliatae este reprezentată prin 68 specii și subspecii. Dintre familii, cel mai bine reprezentate sunt: Asteraceae cu 44 specii și subspecii (11,6%), Lamiaceae cu 29
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cel mai "democratic" caz, o hârâială sterilă între grupări și interese meschine constituie o explicație - dar cu atât mai rău pentru noi toți. Aș spune chiar mai mult: în România nu există partide alcătuite după criterii ideologice: la noi există încrengături de interese și fidelități de tip mafiot. Restul e pură speculație jurnalistică și materie primă pentru rapoartele către Bruxelles. Faptul că Năstase a profitat de-un moment de slăbiciune al actualului președinte pentru a-și face auzită vocea (o voce
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
întrezărească nimic din ceea ce ar fi putut să le tulbure echilibrul. Concepute banal și previzibil pe genuri, adică pe acele genuri imemoriale, se afirma implicit că în România nu există decît pictură, sculptură, grafică și arte decorative cu diversele lor încrengături. Ba mai funcționa chiar și un Salon al tineretului, pentru că, după logica paternalistă a statului totalitar, artistul matur biologic și, mai ales, ideologic, trebuia să-l ocrotească pe cel tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
căruntă. Investigând subiectul, am aflat că se născuse în 1897. Asta înseamnă că - pe timpul Conferinței de Pace de la Paris - avea chiar etatea actuală a fiicei mele, Lucreția Rafaela: 21 spre 22 de ani... E de la sine înțeles că toată această încrengătură de amintiri personale, documente și jocuri de coincidențe mi-a stimulat interesul față de destinul domnișoarei din centrul amintitului document fotografic. Din păcate, niciunul dintre fiii ei nu mai trăiește, însă cel mijlociu, Alexandru Șerban - întâiul primar al Clujului de după eliberarea
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
Gib Mihăescu), care constituie punctul forte al romanului, în geografia amoroasă a naratorului se mai află Ondina, iubirea calmă, egală, sigură, Adriana, o femeie cu sensibilități materne, plus alte posibile aventuri, toate compunând un catalog variat al feminității, într-o încrengătură erotică „bulevardieră”, chiar dacă prea puțin amuzantă (spre „final”, apar și mici lovituri de teatru, și căderi în senzațional, iar continuarea avea în vedere și o intrigă detectivistică). Deși pare că suferă de amoralism, naratorul se trezește vizitat și de sentimente
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
Prin invocarea "disciplinei de partid", acești indivizi au devenit, încetul cu încetul, instrumente docile în fața unor personaje pentru care binele public și respectul pentru electorat sunt, în cel mai bun caz, glume de spus la o beție. Clanurile transpartinice și încrengăturile transideologice au transformat viața parlamentară din România într-o bătălie oarbă pentru privilegii. Dar voi nu vedeți ce se întâmplă? Cum puteți accepta subordonarea oarbă în fața unor oameni pentru care reprezentați mai puțin decât scama de pe rever? Chiar nu puteți
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
Prima mea sursa de inspirație este Corsica. E drept că cititorilor din nordul Franței le e greu să descurce toate ițele familiale care leagă personajele, pentru că în romanele mele putem vorbi despre o concepție de clan despre familie, cu multe încrengături, ceea ce cred că nu se mai întîmplă decît în jurul Mediteranei. La nivelul scriiturii, nu sunt foarte sigur că putem vorbi despre o scriitură mediteraneană. Tipul de scriitură pe care l-am adoptat, din cîte pot să îmi dau seama, este
Jérôme Ferrari, Premiul Goncourt 2012: „Premiile sunt o conjuncție fericită a unei multitudini de factori aleatorii.“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3469_a_4794]
-
variațiilor și mutațiilor nu e hazardul, ci influența ambianței) și genetica de tip saltaționist (care susține că evoluția vieții nu se face prin acumulări lente de variații mici, ci prin salturi genetice care stau la originea marilor mutații din structura încrengăturilor, numai așa putîndu-se explica lipsa acelor verigi intermediare pe care trecerea gradată de la o specie la alta le-ar presupune; astăzi arborele genealogic al vieții e ca un șvaițer al căror goluri nu pot fi acoperite de dovezi privitoare la
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
materializată printr-o serie de lucrări de referință. Toamna trecută a expus în sfârșit acea, la prima vedere stranie compoziție plastică, pe care am văzut-o și revăzut-o de atâtea ori în atelierul său, reprezentând un ou dintr-o încrengătură metalică, într-o colivie și ea metalică, sub formă tot de ou - „un spațiu restrictiv concentrațional”, în care prizonierul devine deținutul propriului „eu”. Este filozofia „Premoniției”, a subjugării necondiționate, într-o interpretare proprie artistului, în confruntare cu o lume a
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]