2,660 matches
-
jura că nu-l vede, ci zărește cu totul altceva. Poate se vedea pe sine în urmă cu mulți ani cînd era la fel de singur pe cît vrea să-l lase pe el acum, singur, hărțuit, pîndit, primejduit, dar neastîmpărat și încrezător în steaua sa. "Va trebui, domnule Bîlbîie, să-ți asumi răspunderi mari și să-ți riști libertatea. Dar merită, îți spun eu că merită, știu bine ce înseamnă asta pentru meseria noastră, mai mult nici nu-ți poți dori. Credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ascuns din Vladia și să-l caute pe Bîlbîie. Trimisese raportul și aștepta ordinul de sus. Era un adjutant disciplinat, cel mai bun adjutant din Prefectură, și nu voia ca pentru "o părere" să-și strice reputația. Era răbdător și încrezător. Asta a durat pînă cînd, într-o zi foarte agitată, se greșise de două ori la numărătoare și "șefii de sector" umblau ca turbați prin fața caselor numărînd tare și răgușit, Artur Stavri i-a făcut semn să se apropie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trupești numai cel ce le‑a Încercat.“ „Fiul Domnului a Încercat patimile“, zise Petru. „Minunile lui sunt mărturia nevinovăției“, adăugă un ucenic al lui Petru. „Minunile nu sunt deloc mărturia nevinovăției“, zise Simon. „Minunile slujesc ca supremă dovadă În fața gloatei Încrezătoare. Moda asta a introdus‑o nefericitul vostru evreu care a sfârșit‑o pe cruce.“ „Așa poate vorbi doar cel care stăpânește o astfel de putere“, i‑o Întoarse Petru. În acel moment Simon sări de pe butoi și se proțăpi În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de a-si imagina conturul unui rac. Însă cert era că atunci când acest „rac“ se ridică un cvadrant deasupra liniei orizontului, picioarele lui din spate indicau cu precizie punctul în care se află estul în timpul lunilor de vară. Aștepta răbdător, încrezător că în curând Cârligul lui Maui1 avea să se ivească, la rândul lui, în locul în care își fixase privirea, însă ceea ce apăru dintr-odată fu o masă obscură și amenințătoare, ca o umbră venită din alte lumi, căci nici un zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
trebui să-și folosească toată priceperea ca să-i explice celui mai în vârstă dintre prizonieri că, dacă aceste atacuri se vor repeta, vor trece la represalii sângeroase. Apoi îi dădu drumul, ca să meargă la ai lui, deși nu era prea încrezător că în acest fel vor rezolva problema. Pentru orice eventualitate, ordona că pe timpul nopții să fie aprinse torțe și să se facă de gardă și pe bordul Mararei. Totuși, situația devenea din ce in ce mai încordata și nici nu mai putea fi prelungită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu provele spre inamici, ca și cum ar fi fost dispusă să atace în momentul când era atacată. Ochii lui Tapú Tetuanúi se opriră, fascinați, asupra Navigatorului-Căpitan, care privea nerăbdător spre velele prinse de vergi. Era chipul cel mai senin și mai încrezător pe care il văzuse vreodată și, instinctiv, slabi strânsoarea pumnului pe mânerul sabiei. Se scurseră, interminabile, minutele. Se auzeau foarte clar vocile oamenilor de pe navele dușmane. Soarele dispăruse complet în spatele norului roșiatic, si o scurtă rafala de vânt făcu palmierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de venin al spinoșilor Nohú, pe care femeile îi pescuiau în laguna. Acest strat protector avea să împiedice timp de aproape o lună că alte larve de Teredo navalis să se fixeze de Marara, iar până atunci căpitanul vasului era încrezător că vor ajunge în ape în care numărul lor este mult mai scăzut. Ceilalți, cu excepția războinicilor care făceau de gardă, se ocupau cu strânsul de fructe, scoici, răci și mai ales languste, căci acestea - care se găseau cu sutele printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
camerei din spatele camerei. În prima clipă a noii noastre vieți secrete, lumina ne izbește atât de repede și cu atâta strălucire încât întunericul e și mai întunecat decât bezna. Momentul ne găsește agățându-ne unii de alții, clipind orbi, dar încrezători, în vreme ce vocea doamnei Clark ne conduce prin ușa de oțel. Momentul acela video: adevărul despre adevăr. — Simțul mirosului e foarte important, spune Mama Natură. Purtându-și cutia de carton, cu clopoțeii ei de aramă sunând, bâjbâind în întuneric, spune: O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
inelat și galben, ascuns sub basca albă așezată șmecherește pe o parte, nu se asortase nicicând mai armonios. Convinsă de importanța costumului de pionier, fetița afișa o verticalitate mândră și zvealtă, lăsându-și ființa exaltată de o trăire fără pereche, încrezătoare că nimeni nu mai era ca ea. De partea cealaltă, în ochii Sandei, priveliștea de turmă în care toate oile sunt la fel deveni copleșitoare. Ea își pierdu fetița din priviri și sub marea de băști albe Luana deveni, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
avea mai frumos și se prezentă la lucru. Din capul locului, patronul o înștiință că va munci două luni în perioadă de probă, fără s-o plătească. Fața Luanei se lungi dar nu făcu nici un comentariu. Văzând-o atât de încrezătoare, Ștefan o lăsă în pace, să-și savureze în tihnă biata reușită. Dar n-a fost să fie. După cele două luni, fu dată afară, sub pretextul că nu e îndeajuns de pregătită. Patronul angajă pe alta, tot pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
răbdare. Va veni și clipa noastră. Când primi rezultatele și află că nu e ea de vină, Luana rămase interzisă. Concluzia era una singură, amară și dezastruoasă pentru căsnicia lor. Ștefan nu putea avea copii și el nu concepea așa ceva. Încrezător în forțele lui, în bărbăția și capacitatea sexuală, Escu nega pregătirea profesională a doctorului, a tuturor medicilor și se răzvrătea împotriva omenirii întregi. Luana nu-l crezuse capabil de atâta îndărătnicie și prostie. Ea voia un copil, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
rampă de lansare în cariera Luanei așa cum fusese Marina pentru el. La un alt standard și în alte timpuri. O vedea pe fetița pierdută și dezorientată, de altă dată, transformându-se, zi de zi, într-o femeie însetată de cunoaștere, încrezătoare în forțele proprii, conștientă că e capabilă în orice minut de mai mult. Nu era gelos pe Bariu. Nu acesta era cuvântul. Dar trăia un sentiment nedefinit la gândul nenumăratelor ore pe care le petrecea lângă ea. Dumnezeu întorsese roata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
adâncească într-o conversație care-l făcea să uite că, de fiecare dată la astfel de reuniuni, el se strecoară rătăcit și al nimănui printre perechile de dansatori. Povestea era simplă. Ideea s-a născut în mintea unui tânăr hotărât, încrezător, cu multă imaginație și o groază de prieteni. Într-o încăpere dotată cu un calculator și o imprimantă, cu o investiție minimă, el a scos o serie de fluturași care făceau reclamă produselor comercializate de unul dintre amici. Bine plasate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nu invers. — N-o să meargă, a zis. Decepția a fost unanimă. Bill și Mick au protestat. — Planul tău nu ține, Bill, a insistat ea. Acum era sigură. Era mai În vârstă, mai fricoasă, dar vârsta și frica o făceau mai Încrezătoare În ce privește anumite lucruri. Bill, după câte Înțeleg, tu ești persona non grata la Palat. Trebuie să te ții deoparte. Aranjează tot ce-i nevoie pentru mine, sună pe toți cei de care e nevoie ca să intru pe poartă. De dus
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Karl putea să fie definitivă și mai mult ca sigur nu mai era În viață. Nu putea să scape de gândul că tot ce se petrecuse era În bună măsură rezultatul neglijenței și al calcului ei greșit, chiar dacă Adam zâmbea Încrezător, aproape recunoscător, ceea ce o făcea să se simtă Încă și mai vinovată. El Îi acordase Încrederea deplină prea repede, fără să-și pună Întrebări. Iar Încrederea lui o determinase să creadă că e În stare să realizeze orice. și-a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
arate Carminei paralizată de îngrijorare, chinuită și plină în același timp de speranțe. Știi ce am discutat noi, îi reaminti Carminei și-i mângâie brațul abia atingând-o cu vârful degetelor. Știu, i-a răspuns Carmina și i-a zâmbit încrezătoare, să fiu foarte atentă. E vreun complot organizat împotriva mea, s-a alertat Ovidiu, privindu-le cu îngăduință superioară în timp ce-și rotea cheile mașinii pe deget. Nu, nici vorbă, i-a răspuns Carmina și au început să coboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
erau pentru ea deja o distracție, un mod de viață. La un moment dat, după o vacanță nu mai apăru la școală. Foarte curând se răspândi zvonul că avea leucemie. S-a dus s-o viziteze, a găsit-o senină, încrezătoare, studia tratate de medicină, voia să știe totul despre boală, a asigurat-o pe Fana că știința progresase enorm în ultima vreme, că se făceau adevărate minuni, cărțile nu sunt prea încurajatoare, i-a spus, arătând teancul de tratate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
deodată două familii. Măcar dacă ar exista niște circumstanțe atenuante, ceva. El, Dimitrie, ce părere avea despre omul acela? Merita să se lupte cât de cât pentru el? Dimitrie nu se prea gândise la asta. Venise acolo ca martor imparțial, încrezător în puterea de decizie a instanței. Uneori, îi spuse Sidonia, greșelile de-o clipă se plătesc prea scump, alteori, adevărate atrocități sunt trecute cu vederea. Nu întotdeauna există o balanță care să drămuiască exact greutatea unei fapte sau a alteia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spus Trofin privind-o în ochi. Când un om ca tine găsește o potecă, un fir de drum, trebuie să pornească pe el fără să se mai uite în dreapta, în stânga, în urmă și va alege direcția binecuvântată. I-a zâmbit încrezător, foarte sigur pe ceea ce-i spusese. Care drum, s-a întrebat în urma lui, exasperată, Carmina, care drum să găsesc? Ce sătulă sunt de atâtea șarade. Pe urmă a cuprins-o remușcarea. Desigur, nu știa că ea se împotmolise cu Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
După ce mă lămuri, Ideea dispăru. Am pus în cuib o pupăză aidoma celei adevărate. Era însă o jucărie mecanică, făurită cu multă măiestrie. Am luat cutiuța cu butoanele de teleghidaj și am așteptat în apropiere desfășurarea evenimentelor. Nică a venit încrezător și a luat pupăza. I-a netezit penele s-o liniștească, fiindcă i-auzea inimioara bătând și îi zise: ,,Taci, leliță, că te-am căptușit eu”. Câteva zile, obișnuitul ,,pu-pu-pu” nu s-a mai auzit, deoarece adevărata pasăre, revenind în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
putea investi și el ceva bani În câteva măsele de aur. Chiar dacă după moarte ar avea ceva neplăceri din pricina asta, În caz că hoții nu s-ar fi mulțumit cu cimitirul evreiesc, cu osebire profanat pentru bogăția adesea Închipuită a morților săi. Încrezător În steaua care Îl va veghea și În viața de apoi, Înghiți ultimele picături de coniac rămase pe fundul paharului burtos, nu Înainte de a cere lui Dumnezeu, conform tradiției strămoșești, iertarea păcatelor lui Eustațiu Măran, fost sufleor la teatru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mie și cinci mii se subția. Peste piață trecu un stol zgomotos de grauri. Exercițiul de pantomimă al lui Cain continua să țină lumea cu sufletul la gură. Cuvintele unei limbi misterioase puteau irumpe oricând În acea liniște Încă emoționată, Încrezătoare. Și, de ce nu, temătoare, ca În fața unei epifanii. Cu aceleași sentimente, În același loc, cu sute de ani În urmă se priveau execuțiile capitale. Aceasta este limba mea: Limba visurilor mele. E din Isaia 60:1-5. Ultimele cuvinte au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Dacă ni se întâlneau privirile, ne făcea semn cu mâna ei solzoasă și ne poftea înăuntru. De câteva ori am acceptat invitația. Iată cea mai bizară dintre povestirile Aspidei. Povestea de iubire a Aspidei Eram foarte tânără pe atunci și încrezătoare în puterile iubirii. Stăteam toată ziua lungită pe pietre în soare și priveam cu jind la tinerii îndrăgostiți ce veneau la râu să se scalde. De multe ori luam diferite chipuri de femei atrăgătoare; principiul meu este feminin, așa cum ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
li se va alătura și povestea mea, dacă voi avea șansa s-o scriu. Te simt că privești cu mare neîncredere aceste lucruri. Dacă într-adevăr noua ta condiție este cea pe care o prezinți, ar trebui să devii mai încrezătoare. Fără speranță, călătoriile tale nu vor avea niciun sens. Speranța o pierzi la drum, nu o câștigi, de aceea trebuie să te înarmezi cu ea bine de acasă. Și cum ai proceda tu în locul meu, cum aș putea să devin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
speranță, călătoriile tale nu vor avea niciun sens. Speranța o pierzi la drum, nu o câștigi, de aceea trebuie să te înarmezi cu ea bine de acasă. Și cum ai proceda tu în locul meu, cum aș putea să devin mai încrezătoare? Nu știu. Dar cred că problema ta este că nu înțelegi bine ce ți se întâmplă sau, mai exact, cred că refuzi să crezi că ți se întâmplă ție, că este real. Fiecare are relația lui personală cu Dumnezeu, deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]