717 matches
-
și sarazinilor, Biserica întrupează un principiu unitar. Papa Nicolae I înmulțește efoturilc în acest sens: el intervine în afacerile ecleziastice ale fiecărui regat, fără să țină seama de protestele suveranilor cardingieni și-i oferă sprijinul lui Ludovic II în lupta îndîrjită pe care acesta din urmă o duce în Italia de Sud împotriva musulmanilor. Domnia lui Ludovic II marchează o scurtă pauză în procesul de descompunere a Imperiului carolingian. Campaniile sale neobosite împotriva sarazinilor îl fac să apară ca apărătorul creștinătății
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de vreme ce moștenește, în plan spiritual, funcțiile universale ale împăratului Roman. Aceste pretenții asupra unui imperiu universal și faptul că Papa se comportă, de atunci înainte, ca un adevărat monarh nu întîrzie să ridice împotriva lui prinți și suverani, cel mai îndîrjit în păstrarea dominației temporale asupra Bisericii fiind împăratul Sfîntului Imperiu Roman Germanie, aflat atunci în plină glorie. Împăratul împotriva Papei Una dintre primele caracteristici ale primei vîrste feudale constă în fărîmițarea autorității publice, consecință a destrămării Imperiului carolingian și în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în practică, cea mai primitivă sensibilitate [216] și cea mai înaltă abstracție, și anume moartea se amestecă. Există două căi de perfecționare, una negativă, care suprimă în ea orice conștiință și una pozitivă, care se practică cu cilícii și penitențe îndîrjite [217]. În acest domeniu au apărut diverse teorii ca și cele mai stranii invenții ale brahmanilor." Istoria Indiei este rezumată de Hegel în vol. II din Prelegeri despre filozofia istoriei, ed. cit., p. 106-118, din care vom extrage fragmentele mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dispară din propria conștiință orice conținut determinat, din propria viață orice acțiune particulară, tot ceea ce noi considerăm aparținînd virtuții și moralității. Cea de-a doua cale constă în acțiunea pozitivă prin care ne transferăm în această stare. Sînt ciliciile, penitențele îndîrjite ale indienilor, suprimarea vieții. Sînt cunoscute multe detalii în această privință. Brahmanii, așa cum s-a mai spus, sînt în posesiunea divinului chiar prin naștere. Este adevărat că și membrii celorlalte caste pot de asemenea avea parte de renaștere, dar ei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mare arhipăstor capadocian<footnote În traducere, Capadocia înseamnă țara cailor, deoarece specificul ei era creșterea cailor - cf. Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca sa (330-390), Traducere Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 62. footnote>, a fost un îndârjit susținător al monahismului și un ferm aderent la credința niceeană. Conținutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucrările sale prezentate în Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii și cuvântări, lucrări ascetice, liturgice, pedagogice, canonice și
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ei, lucrarea trebuia să apară în condiții perfecte. Căpitanul era foarte exigent. Nu admitea ca o treabă să fie făcută prost sau pe jumătate. Nicolae Petrașcu, ajutat de organizația locală, trecu cu strălucire proba. Nimic nu a transpirat din munca îndârjită efectuată în tăcere. El se ocupa și de corectura șpalturilor și urmărea cu febrilitate, zi de zi, lucrul de la imprimerie. Această bătălie surdă a durat câteva luni, în timpul cărora legionarii din Sibiu au trăit într-o continuă tensiune. La 1
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
asupra celui privit. Ochiul, ca organ vizual, trebuie să fie pus în relație cu privirea, căci aceasta este simbolul judecății morale, fiind într-o ”strânsă legătură cu transcendența”. Lucian Raicu afirmă că ” Esențialul în literatura lui Rebreanu este această privire îndârjită ațintită spre tainele vieții, în care sălășluiește o îndreptățire mai adâncă a lucrurilor decât ne-ar putea divulga contemplația suprafețelor...” Privirea poate fi echivalentă cu gestul acuzării, așa cum este privirea satului aruncată Anei în momentul păcatului: ”Spre sfârșitul Câșlegilor se
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
prin convergența sa să fie unitate revelatoare în multiplicitate" (Proclus, Elemente de teologie, prop. 146, Editura Herald, București, 2007, p. 133). 18 CCXXVIII (74) (1956), în op. cit., p. 326. 19 Fecioară, vol. Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în op. cit., p. 150). 20 CCXXII (68) (1956), în op. cit., p. 320. 21 Arhimede (1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 22 Chiar dacă interpretarea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
răzbește printr-o inflexibilă voință și pasiune la lumina învățăturii și izbutește, în contextul unei istorii vrăjmașe, să închege o operă. Se identifică în personalitatea lui suspinul cronicarului suferind „supt vremi” și voluptatea aceluiași în fața citirii și scrierii cărților, aviditatea îndârjită a cărturarilor din secolul al XVIII-lea în a da la iveală documentele identității naționale, pasiunea arhivistică a Hurmuzăcheștilor bucovineni ori a lui Hasdeu și iubirea de trecut a tuturor acelora pentru care prețuirea generațiilor ce i-au precedat este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
dup) câte se pare la fel, si Uniunii Sovietice (vezi Waltz 1974, p. 24). Câștigurile estimative, în cadrul unei lumi tripolare, sunt mai puțin atractive, decât cele presupuse menținerea exclusivit)ții clubului. În ciuda unei anumite retorici anacronice, venite din partea celor mai îndârjiți propov)duitori ai R)zboiului Rece, finalit)țile americane s-au reorientat, dinspre schimbarea sistemului, c)tre cele privind menținerea sistemului și activarea în interiorul acestuia. Doctrina Nixon a anunțat cotitură. Celelalte state vor fi nevoite s) fac) mai mult, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Parascheva îi aparține cercetătoarei Claudine Fabre-Vassas1, care realizează mai degrabă o anchetă etnologică pentru a surprinde ceea ce a mai rămas din amintirea „Sfintei Vineri” printre pelerinii contemporani, respectiv modul în care percep această dublă dimensiune legendară a Sfintei, citez : „Fecioară îndârjită sau bătrână agresivă” (Fabre- Vassas, 1995 : 74). Mircea Eliade constată existența în Răsăritul Europei, cu mult înainte de creștinism, a unei „pietăți sincere și populare față de femeie și față de mamă, adică tocmai față de principiul rodniciei și bunătății pe care Mama le
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și televiziune... "...Patru infractori periculoși, patru teroriști însoțiți de un câine feroce, patru dușmani ai poporului de o cruzime înfiorătoare, au fost, în sfârșit capturați, anihilați, încarcerați. După o luptă prelungită în care cei patru criminali au depus o rezistență îndârjită, folosind un armament sofisticat extrem de periculos de proveniență deocamdată incertă cu răni adânci, sângerânde, sfâșiați sălbatic de mușcăturile câinelui turbat, milițienii, riscându-și neprețuita lor viață, au reușit, în cele din urmă, să le vină de hac. Un act curajos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
manifestat precoce și nici un strop de agresiune latentă. * Deliciile verii pe care nu le confund cu deliciile repaosului mă îndeamnă către o gândire cam clandestină: aștept să vie toamna, cu nuanțele sale, cu ploile sale triste, aștept, ca un fanatic îndârjit, o revoluție climaterică, oricare, indiferent, numai să izbucnească un eveniment termic cu sens opus. Astfel, adevărul este că, cel puțin vara, sunt un ins cu preferințe cam suspecte. * Mă îmbie Vasile să mănânc cireșe. Are buzunarele pline de cireșe dolofane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
muzica, În operă nu duce nicăieri. Talentul unui regizor constă În potențialul lui de a regiza muzică. Orice specialist poate vorbi ore și zile Întregi despre calitatea unei voci. Fanaticii după vocea de operă, deși mai puțin numeroși, sunt la fel de Îndârjiți ca cei de fotbal. Numai despre voce vorbesc, vin la operă să audă vocea, vocea și numai vocea. Nu e de mirare de ce regizorii sunt pentru ei lăcustele care au invadat spațiul operei și ar trebui exterminați. Dar În teatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se instalase la noi comunismul, cu aberantele răsturnări de criterii, cu întronarea legii selecției inverse, în numele moralei de clasă. Normalitatea acelor vremuri făcuse, așadar, ca Teodor Manea, spre a mă întoarce la el, să poată pune pe picioare, prin muncă îndârjită, librăria pe care o botezase „Cartea de Aur“, dezvoltând-o apoi an de an, până când a devenit, cum am spus mai înainte, una dintre instituțiile care defineau cultural orașul. Faima librăriei îi conferise celui care o întemeiase un mare prestigiu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu „moștenirea” în poșetă, Doina a trecut, în zona Dristor, pe bulevardul Muncii, pe lângă, de fapt a fost depășită de o coloană de autobuze pline cu muncitori. A izbit-o expresia fețelor lor întunecate, crispate: de apăsare, de exasperare, de îndârjită închidere în sine. Mergeau, fuseseră - pentru ultima dată - obligați să meargă la faimosul miting sinucigaș organizat de Ceaușescu, miting despre a cărui „spargere” aveam să aflu în jurul orelor 15 (când am ieșit prima oară din casă în acea zi, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mulțumirea lui extremă, după euforia ce i se citește-n ochi în timp ce se uită extaziat la salturile agonizante ale micii vietăți. Cred că agonia este momentul cel mai intens îngăduit făpturilor vii. Stropii aceia ultimi de viață, ce se luptă îndârjit să înfrângă moartea, au o determinare, o forță și un avânt pe care niciodată, înainte de asta, viața n-a avut ocazia să le arate. Poate că abia acum îi înțeleg pe acești barbari: înțeleg exaltarea bucuriei și forța lor interioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ajung în cele din urmă să se adune în Urbe, cu riscul de a deveni incurabile. Sau poate că și asta era doar o obsesie a mea. Cu toate astea, în acea zi, casa din Roma părea să se opună îndârjit plecării mele. Fiecare ungher și fiece lucru reprezentau tot atâtea clipe din viața mea trăită, de care mi-era extrem de greu să mă despart. Am început să mângâi cât mai duios tot ce era în jur cu privirile: aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a însemnat cu sânge. „Trupul meu, sângele meu”, astfel se lamentează Medeea în tragedia mea, în momentul când își ucide fratele. Cuvintele acestea denotă o stare de nebunie, dar și de iubire, o iubire încă vie și puternică, în ciuda voinței îndârjite de a se dezlipi definitiv de origini. Medeea e sfâșiată de nevoia de a se regăsi pe ea însăși; și iată că sângele fratelui devine însuși sângele ei și ea sfârșește prin a se identifica cu el, transmutându-se complet în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
stimulându-i hărnicia, cunoașterea și prețuirea valorilor neamului său. La școala din Costișa urmează primele cinci clase primare. Este martoră a evenimentelor dramatice din anii războiului: plecarea tatălui pe front, refugiul, distrugerea și risipirea țării, reîntoarcerea acasă din pribegie, munca îndârjită a familiei pentru refacerea gospodăriei și revenirea vieții de zi cu zi la normalitate. În toamna anului 1944 susține cu succes examenul de admitere la Liceul "Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuți. În primăvara anului următor se transferă la Liceul de Fete
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
până în ziua de azi și asta într’o oră! Și totuși suntem aceeași familie: Mamele cu copiii la Paris. M. 24/1947 I Marți, 23 decembrie [1947] [...] Iată că primul pas dureros al acestor sărbători care te smulg din activitatea îndârjită, ca să te cufunde în iadul amintirilor fericite, a fost făcut. [...] II 25 decembrie [1947], joi [...] Și uite, Mouette, ce era mai greu începe să-și piardă consistența. Mă gândeam că n-am să pot suporta ziua asta, în care ești
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spus trecând pe lângă mine: „N’ai mai murit?“ M-a lovit drept în inimă. Chiar așa bătrână am ajuns? Și atunci, cum am să pot să-mi mai aștept fata? În ziua aceea nu eram nici măcar obosită, alergam spre munca îndârjită pe care o duc la bun sfârșit cu bucurie și cu tandrețe tocmai ca să te merit - dar și ca să plătesc tot, toate datoriile Mimi care m-au înjosit și scârbit! Nu vreau să-ți poată spune cineva, în ziua când
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ales Bondescu, să-i întoarcă de la hotărârea aceasta. Însfârșit, vorba lor a fost cu izbândă, și satul s'a potolit. S'a lucrat cu energie în acest sat de oameni tari, și aspri, violenți din fire. Irimia Irimescu, Brusturi Oamenii îndârjiți și-au prins arendașul și i-au dat o bătaie. Apoi l-au scos din sat. În turburarea lor care creștea învățătorul a intrat cu vorbe de împăciuire; le-a citit manifestul regal; și oamenii s'au potolit, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe ogorul pe care atâta îl iubeau, ordinul de chemare sub arme ca să plece în hăuri de gheață, să lupte în primul rând cu stihiile naturii, ca să pună la punct un dușman de sute de ori mai puternic și mai îndârjit decât ei. Războiul acesta nedorit, de dimensiuni planetare, a durat 2174 de zile din 1939 până în 1945 ca să se soldeze cu moartea a 55 de milioane de oameni (25299 victime pe zi), din care 28 de milioane, populație civilă. Costurile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
îmi plec capul. Din aceștia face parte și mult regretatul meu elev Theodor Văscăuțeanu”. În scurta sa viață, plină de greutăți și necazuri, fără a se bucura de o sănătate deplină, Theodor Văscăuțeanu s-a dăruit unei munci pasionate și îndârjite. A fost nu numai un mare geolog, ci și un bun cadru didactic. Theodor Văscăuțeanu a desfășurat și o intensă activitate politică de stânga, cu un pronunțat caracter democratic. Drept recunoștință pentru munca și lupta sa, Iașii din anii democrației
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]