1,401 matches
-
Ei, asta nu mai știa, dacă se uitase îndărăt, ori nu se uitase, Andrei Azuga nu-și putea nicidecum aminti! Făcuse în cele din urmă cale întoarsă, abia mai mergând, spre farmacia din colțul străzii Făgăraș. M-oi fi uitat îndărăt, nu m-oi fi uitat? nu contenea să se întrebe neliniștit. Lumea din dreptul farmaciei se risipise, nu mai rămăsese țipenie de om acolo, fapt care făcuse să-i crească neliniștea ce-l încerca. O bănuială sumbră îl inundase, ca
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
legătura foarte limpede dintre titlu și enunț, ceea ce arată o activă conștiință artistică, aplecarea spre asumarea reflexivă, spre analiza actului poetic. “ - “Autor al mai multor cărți de proză - Omul dublu,1979; Povestiri, 1997; Într-o singură dimineață, 1999; Soldatule, mergi îndărăt, 2004, Marian Drumur tipărește, la sfârșitul anului 2012, un roman cu un titlu incitant prin plurisemantismul său: Dascălii, dascălii, Timișoara, Editura Eubeea.” - despre Alexandru Ruja: “prezență foarte activă în spațiul publicațiilor de cultură și al editurilor, Alexandru Ruja și-a
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
lume, aproape nimeni în afară de tine”, iubitul observă, sensibil panicat, că implicarea ei sentimentală depășeșete limitele firescului: „Asta frizează patologicul. Îți dai seama ce gust amar mi-ar lăsa? Ești foarte posesivă.” (p. 195). Omul, aproape idolatrizat cândva, face penibilul pasul îndărăt argumentând: „Însoțirea noastră te-ar compromite!” Sau: „Te-am eliberat de o povară. Nu mai puteam continua așa. Iartă-mă!” (p. 227). Rănită profund, eroina își clamează în capitolul „Sfârșitul” durerea în cuvinte sentențioase, izvodite din fundamentala experiență de viață
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
zdrahon de flăcău ce, de teamă că s-ar putea să i-o ia altul înainte, o și zbughise spre postul de jandarmi din centrul satului, fără să mai aștepte vre-o vorbă de încuviințare și fără să mai privească îndărăt. În jurul hoțului, se strânsese buluc de lume, tot satul, cu mic cu mare. Unii-l căinau alții-l înjurau și-i mai băgau câte un ghiold scurt pe sub coaste. Dacă nu erau nea Ion Săndulescu și cu Nea Niță, să
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
că astfel va putea s-o dreagă, Dar la urma urmei, ca să-l deie gata, A-nceput să facă, ea, pe supărată. Că odinioară l-a iubit un pic, Dar nu-l cunoscuse chiar așa mojic... Și-ntorcând o clipă capul îndărăt, I-a strigat din ușă: „Te-ai prostit di țâț!..." * Toate astea însă n-au nici un temei, Că nu știe nimeni ce-a fost între ei. Vineri toată lumea a putut să-i vadă Amândoi alături, braț la braț, pe strada
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
Naziștii au trecut în pas alergător pe lângă ei, mergând spre o țintă știută doar de ei. - Ei vezi?, râse Lolek. Te-ai speriat degeaba. Ginka se liniști treptat, apoi, dându-și seama deodată de purtarea necuviincioasă, se trase un pas îndărăt: - Scuză-mă, murmură cu ochii în pământ. Părul negru lung îi cădea în zulufi mângâindu-i umerii, iar Lolek abia atunci roși până în vârful urechilor. Inima începu să-i bată nebunește, iar pupilele i se dilatară. Ce fată frumoasă! - Sunt
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
-se pe sine, dintr-un alt interviu: "Patria e în tine, oriunde vei fi exilat pe glob, în constelații, sau dincolo de toate galaxiile marelui Univers. Oricâte ar fi făgăduințele străinătăților, țărâna, sufletul și spiritul din care ești plămădit te strigă îndărăt." (Eco!) De-a lungul anilor, cu orice prilej: la Conferințe, Congrese, manifestări artistice, Festivaluri, a depus eforturi imense de a face cunoscute italienilor în primul rând și lumii în general, multiple personalități culturale din România culminând cu editarea bilingvă ( în
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
Acasa > Impact > Scrieri > IUBIRE SUB CIREȘI(JAPONIA) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1180 din 25 martie 2014 Toate Articolele Autorului Iubire sub cireși (Dedicată Cristinei și lui Shinya) Motto: „Privind peste umăr, Totul îndărăt era învăluit Cu flori de cireș.” (Miura Chora) Primăvara, pe când se plimbau pe sub cascada florilor de cireș, Criss scuturase, ca din întâmplare, ramura plină de alb-rozaliul unui cireș înflorit, culegând o petală pe care o strecurase în plicul cu scrisoarea
IUBIRE SUB CIREŞI(JAPONIA) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353836_a_355165]
-
se teme și-ntâmpină râzând orice efort. E viața prea frumoasă ca să m-ascund în plâns. Trăiesc cu pasiune orice clipă chiar dacă cucuveaua sfârșitului meu țipă din iarna ce nămeți în jur a strâns. Sunt trist câteodată, dar nu dau îndărăt. Sar peste piedici ca în tinerețe. Ca lacrimile-n ochii mei triști să nu înghețe alung din gânduri orișice omăt. Știu că nu e posibil să mă-mprimăvărez, dar mă-ncăpățânez să stau în toamnă care pentru-a mea viață
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353936_a_355265]
-
o zână Ce-și hodină clipele... Șezând mână peste mână, Dedesupt aripele... Trece mama... ori e-o pleoapă Ce-și topește genele, Apă dintr-un ochi de groapă Înecând sirenele... Trece mama... ori e-o mierlă Ce-și suprimă cântecul; Îndărăt de porți de gherlă Pruncii-și mușcă pântecul... Trece mama... ori e-o piază De pe coada lingurii. Nici un înger, azi, de pază, Doar strigoii, singurii... Trece mama... ori e-o faclă Ce-și desceară flamele, Umbra umbrei dintr-o raclă
LÂNGĂ MAMA, MAMELE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353690_a_355019]
-
Îngrijindu-te, în schimb de-ai da, Atenția ce dorește și i se cuvenea, Numai ei --Femeii! De-i un timp de venit și de plecări, Că viața-i pare o luntre de secări, La tine de se va întoarce îndărăt, Fericirea-i mare nu pe cât un hat, De-i dai mai mult și din ce nu ai, Ea îți va da binecuvântări și-n rai, Anume ea -- Femeia! Dacă-ți va arăta și că greșești Nu căuta să-ncetezi s-
CINE-I EA..FEMEIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353694_a_355023]
-
Buni a ajuns mai aproape de obârșii! Privesc în Sala de festivități a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulți chemați și... cinste alexandrenilor foarte mulți prezenți. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoșenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baștină, Crăciunul din inima domniei Sale, la frumoasele vacanțe din ultimii ani, când a cutreerat prin America, Balcic, Cuba și nu-i uită pe prietenii săi scriitorii, despre care afirmă că au scris cărți care i s-au
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
este un acut simț al limbii. E fascinat de forța expresivă a cuvintelor pe care le folosește ca armă în scrierile sale. Când a observat că ceva se abate de la linia bunului simț, autorul înregistrează: „M-am dat un pas îndărăt și am dat comandă motorului lexical personal să demareze” . Citim cu plăcere fiecare povestire, pentru că exprimarea este vaporoasă, lejeră, cu multă inventivitate, cu rupturi de cuvinte și de construcții, cu calambururi și jocuri ale ambiguității. Folosește jocuri de cuvinte pe
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
Acasa > Orizont > Opinii > DIN PĂCATE Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DIN PĂCATE! La noi, din păcate, cele bune merg îndărăt, iar cele rele merg înainte.La noi, din păcate, justiția,în loc să fie oarbă, e chioară, iar sănătatea are apendicită.. Tot la noi, din păcate, dând cu tifla pleonasmelor, coborâm în sus și urcăm în jos, avem tinerețe fără muncă și
DIN PĂCATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357208_a_358537]
-
Am zărit apoi venind de după niște alte plante cultivate, aha, porumb se numeau, niște patrupede behăind sub un strat gros de lână, altele, cu blană și cornițe , aha, iezi le zice, fugeau după mamele lor zise căprițe. M-am tras îndărăt să nu care cumva să mă înțepe cu materia cornoasă ieșită din cap, dar deodată m-am simțit înconjurat de 3-4 patrupede care probabil că râdeau cu ham-ham fiindcă-mi arătau toți dinții. Pentru prima dată firele mele de păr
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
deprindă cu ele. Figura bunicului matern este emblematică. De la el află primele noțiuni de viață, primele povești de război, primele lecții de comportament. Evocându-și ascendenții, Melania Cuc încearcă să fie obiectivă dar nu-și reprimă sentimentele. Privește cu îngăduință îndărăt, la acele vremuri în care ea era centrul universului, iar satul ei, Archiud, buricul lumii. Aventura creației literare orale începe foarte de timpuriu, pe când autoarea nu învățase încă buchiile și, mărturisește ea, “Pentru mine, toate viețuitoarele din gosopodăria noastră constituiau
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Dă-mi iubito vorbele-ndărăt Dacă și-au pierdut de mult văpaia Că ne vine iarna cu omăt Și-ai să vezi ce rece e
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Dă-mi iubito vorbele-ndărăt Dacă și-au pierdut de mult văpaia Că ne vine iarna cu omăt Și-ai să vezi ce rece e odaia N-ai de unde face rost de șube Nu mai spun de lemnele de foc Sunt sătul de câte am
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
unu' dar mai greu în doi: Lampa noastră nu mai are gaz! Dă-mi iubito vorbele-napoi Când pornesc cu zorul olăcari Și-am să-ți dărui Indiile noi Și din Lipsca, niște icusari Referință Bibliografică: Dă-mi iubito vorbele îndărăt / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște, De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos la vale Și-au făcut dușmanii cale. Din Sătmar până-n Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. (...) Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las-Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
mine ! Iar toate locurile mele dragi, Căsuța mea, pădurea cea de fagi, Păstrează-le-n splendoarea lor firească, Când vin, tot dorul că mi-l potolească, S-alerg pe pajiște, cu aer să mă-mbăt, Să simt că timpul fuge îndărăt Și în redeșteptarea lui april, Să cred o clipă că mai sunt copil, Naiv, uitat de griji și frământări, Ne ispitit de-a lumii desfătări. Și-acum când bătrânețea încet vine, Mai lasă-mi copilașii lângă mine! Și am înc-o
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
-se pe sine, dintr-un alt interviu: "Patria e în tine, oriunde vei fi exilat pe glob, în constelații, sau dincolo de toate galaxiile marelui Univers. Oricâte ar fi făgăduințele străinătăților, țărâna, sufletul și spiritul din care ești plămădit te strigă îndărăt." (Eco!) De-a lungul anilor, cu orice prilej: la Conferințe, Congrese, manifestări artistice, Festivaluri, a depus eforturi imense de a face cunoscute italienilor în primul rând și lumii în general, multiple personalități culturale din România culminând cu editarea bilingvă ( în
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
se abătuse destul de mult de la drumul cel mai scurt spre destinația pe care i-o indicasem. S-a interzis circulația vehiculelor pe strada principală, domnule, găsise de cuviință el să-mi explice, ca și cum mi-ar fi ghicit nedumerirea, aplecându-se îndărăt. Bag de seamă că n-ați mai fost de curând pe aici ... Îmi sprijinisem mai bine spatele de speteaza trăsurii, aceasta înainta fără grabă, cu cobăra înălțată, fapt ce mă stânjenea în observarea detaliilor drumului. Mai era și ceața, care
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
incertitudini și a unui inexorabil. Opera lui este o lungă alegorie în versuri creată de un om înzestrat cu harul scrierii versurilor. Citind-o ai impresia că-l vezi pe acest om care respiră poezia, propulsat prin tunelul unui timp „îndărăt cu mii de veacuri” (Mihai Eminescu, „Scrisoarea I”), descris la modul unui trecut prezent și râvnit în a fi trăit într-un viitor deja trecut. Poezia lui George Filip este și va fi căutarea permanentă a metaforei ce pare că
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
s-au înmulțit dușmanii, de când tu îmi trimiți banii. Mi-e plin de riduri obrazul, c-am trăit tot cu necazul și sunt tare supărată, că nu mai cred eu vreodată c-aș putea să te mai văd prin ogradă, îndărăt. - Vin la vara viitoare, îi scria într-o scrisoare fiul ei de ani plecat socotit un om bogat. O vecină mai de treabă totdeauna o întreabă despre veștile primite în zeci de plicuri lipite. Bătrânica, sărăcuța... îi zicea: “Sărut mânuța
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]