361 matches
-
găsit. Romanul e o formă a lipsei de răspuns la marile întrebări ale vieții. Sau a fricii de un răspuns. El nu pretinde nici obiectivitate, nici adevăr. În vreme ce poezia nu se desfășoară, ci esențializează, verticalizează, anulează timpul. Nu e la îndemîna oricui acest tip de asceză, de căutare a adevărului unic și de refacere a unor țesături armonice. Cu toate acestea, enigma persistă. Mai toată lumea s-a speriat și a anunțat, acum cîțiva ani, moartea sigură a romanului, ce necesită, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să trimiți pe altcineva înaintea ta. Luînd sacul de pînză, mergînd pe urmele pașilor, apoi peste corpul inert al Tatălui nostru, unul din noi trece în cealaltă țară. Cel rămas se întoarce la casa Bunicii. (Gemenii) Adevărul nu e la îndemîna simțurilor, nici măcar a celor ficționale. Pentru că realitatea e prea urîtă și greu de îndurat, pistele trebuie amestecate pînă la propria închidere în labirint. La Agota Kristof, scriitura e ceea ce rămîne cînd tot restul s-a spulberat, speranța de a reinventa
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
l-a ascultat niciodată pe N. Iorga (a fost un orator extraordinar, imposibil de transcris) cu greu își va face o idee justă de opera lui. Activitatea istorică în care intră și foarte multă jurnalistică este enormă și numai la îndemîna specialiștilor. Aceștia obișnuiesc încă de mult să tăgăduiască valoarea științifică a istoricului sub cuvânt de erori, neglijențe. Totuși, sub raport "științific", obiecția e nedreaptă. Erorile lui Iorga (1871-1940) sunt neînsemnate față de uriașul material adunat și de soliditatea globală a monografiilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lung de vreo două picioare, înfipt perpendicular în copastia de la tribord, aproape de prova, cu scopul de a sluji drept suport capătului de lemn al harponului, celălalt capăt ieșind ca o sabie tăioasă deasupra provei. în felul acesta, arma e la îndemîna harponistului, care o smulge la fel de ușor din suportul ei, cum își ia un pădurar flinta de pe perete. Se obișnuiește să se agațe cîte două harpoane în cavalet - harpoane numite „primul“ și, respectiv, „al doilea fier“. Dar aceste două harpoane sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să n-o mai urmărească pe balenă. Această întîmplare teribilă întărise bineînțeles influența „arhanghelului“ asupra oamenilor, căci discipolii săi creduli erau convinși că el o prorocise întocmai, fără a se mulțumi cu o profeție vagă, care ar fi fost la îndemîna oricui și care ar fi lăsat loc pentru mal multe posibilități. Gabriel devenise astfel spaima corabiei. Pupă ce-și sfîrși Mayhew povestirea, Ahab începu să-i pună asemenea întrebări, încît căpitanul străin nu se putu abține să-l iscodească dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
provocate de existența a două cîmpuri vizuale diametral opuse. Urechea balenei este la fel de bizară ca și ochiul ei. Un om cu totul ignorant în materie de balene, ar putea căuta ore-ntregi acest organ pe cele două capete aflate la îndemîna noastră, fără să dea de el. Urechea nu are nici un fel de pavilion exterior, iar în cavitatea ei abia dacă poți vîrî o pană, într-atît de minusculă este. Ea e plasată ceva mai în spatele ochiului. în legătură cu acest organ, se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca maestrul prin excelență al căilor ascetice și mistice. Lucrările sale au exercitat o puternică influență asupra dezvoltării spiritualității catolice cât și a celei ortodoxe. Ele nu încetează să fie folosite până în secolele moderne. Numeroase traduceri caută să pună la îndemâna unui număr larg de cititori o operă atât de veche și totuși atât de nouă, care va trezi cu siguranță interesul și generațiilor următoare. Teologii români au studiat cu insistență în ultimii ani opera acestui mare scriitor accentuând elementul scit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
identific] cu propria să lucrare. Cand omul va fi dobândit acea intuiție care s]-l c]l]uzeasc] în toate acțiunile sale, capacitatea să interioar] va converti orice energie din exterior într-un factor de stimulare și de modelare a îndemân]rii. Orice activitate deprins] poate s] devin] m]iestrie și, deci, izvor de frumusețe, ins] din nefericire, cultivarea unui talent presupune renunțarea la altele. A fi des]vârșit într-un anumit domeniu înseamn] a fi mai puțin bun în altul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
expresia „acceptabil moral” înseamn] „neinterzis moral”. Deci, a eticheta un act c] fiind acceptabil moral nu implic] în mod necesar faptul c] acel act este „l]udabil” sau „cerut din punct de vedere moral” sau „cea mai bun] acțiune la îndemân]” sau „spre binele pe termen lung al cuiva”. Mai departe, acest eseu vizeaz] acceptabilitatea moral] a diferitelor forme de sex, din punctul de vedere al acțiunilor, nu din punctul de vedere al celei mai largi pălețe de consecințe imaginabile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod asem]n]tor, un bebeluș nu poate fi f]cut responsabil pentru distrugerea unei structuri originale, iar un copil nu poate fi învinuit pentru împușcarea accidental] a surorii sale. Animalele nu sunt agenți morali. Deși pot avea la îndemân] mai multe alegeri, acestea nu implic] valori și, prin urmare, nu sunt decizii etice. Bebelușii, copiii de vârst] mic], persoanele cu deficiențe mintale, cei în com], bolnavii de Alzheimer ș.a.m.d. sunt, de asemena, incapabili de a lua decizii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]mane cu obiecția potrivit c]reia, deși procesul evolutiv ar fi imprimat un mod de gândire moral, acest lucru nu neag] faptul c] exist] totuși o bâz] obiectiv] a moralei? La urma urmei, dac] lu]m o analogie la îndemân], este puțin probabil că organele noastre de simt evoluate s] ne fac] s] conștientiz]m apropierea unui tren, dac] trenul nu se apropie cu adev]rât de noi (Nozick, 1981, face aceast] obiecție). Replică adeptului eticii evoluționiste este c] morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a distinge binele de rău, de a decide radical în favoarea democrației, într-un moment în care această decizie se arată mai prielnică și mai urgentă ca oricînd? Dar... pînă la complicata analiză a maladiei, să privim, deocamdată, strada. Stă la îndemîna oricui. Și, la urma urmei, ea reflectă în mic chipul mare al nației. Nu știu dacă ați observat, dar printre pietonii obișnuiți, printre pestriții care bat tehui trotuarele, cu sacoșe sau fără, se mișcă și niște indivizi în halate vineții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-și dea cu părerea și să-i ofere sfaturi lui Stere Gulea. Un lucru e cert: e de lucrat în vizuina asta națională, nu glumă. În ea dospesc miasme vechi, cît vîrsta instituției, și a deretica nu e la îndemîna oricui. Ce să faci, mai întîi, cu pletora de mercenari care zac în scaunele lor de cînd s-a mișcat cea dintîi manivelă? Doi specialiști francezi în domeniu zic așa: "Ei sînt conduși "pudic" la garaj, unde, continuînd să fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu cravată și cu... adidași, care i-a ținut în stradă pe rumâni în noaptea de 15, atunci avem pictura completă a momentului. Una nu prea atrăgătoare, să recunoaștem. Păi, dacă-i pe-așa, nu-i mai la îndemînă (la îndemîna cui?), nu-i mai recomandabil să luăm drumul Nisei (cu Matiz, de ce nu?), oraș în care sîntem anunțați prin... Internet pînă la 29 februarie sînt expuse, în muzeul ce-i poartă numele, operele majore ale lui Matisse? La Nisa, deci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și asta în urma consumării dramaticului act al abolirii monarhiei și amplasării celor două mari colecții în somptuosul palat regal părăsit. Impropriu, evident, unui astfel de proiect, oricum fericit în ultimă instanță, pentru a-l feri astfel de alte destinări, la îndemîna discreționarei administrații comuniste. Dacă ceva a contribuit decisiv la proliferarea corespunzătoare a celor două consistente galerii, asta s-a datorat recentei regîndiri a vastelor încăperi, în sensul unei distribuiri și amenajări pe criterii muzeale, în așa măsură încît vechiul și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hidoșenii și stînd umil în vipia de 35 de grade de-afară. Ei bine, zilnic, pe la prînzul pîrjolit, se consumă aici una din cele mai ingenui reprezentații. Numai dacă o luăm, firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care știe una și bună: să dea în dușmanul poporului, cel care suge sîngele etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acoperita constatare că păpușarul acestor personaje este el însuși un personaj, dotat cu un ieșit din comun apetit metaforic (poate un pic nesupravegheat), dar oricum meritînd atenția unei critici literare încă reticente, dar care, sigur, va veni. Nu e la îndemîna oricărui condeier să spună: "tu te întinzi pe jos și noi călcăm pe tine pînă cînd, orbi, îți învățăm trupul pe de rost, să îl dansăm mereu, în orice seară",sau: " Din zborul cald al celui nebun răsărea necontenit puzderie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
24 mai Dacă în cazul scriitorilor mărunți colaborarea cu regimul comunist, cu Securitatea, este irelevantă din unghiul valorii literare, în celălalt caz, al fundatorilor de operă coloșii relectura/ revizuirea se arată a fi un proces nu ușor și nu la îndemîna oricui. După '90, operația a avut rezultate extrem de spectaculoase în așezarea lucrurilor la locul lor, cu toată rezistența vocilor care, surprinzător, avuseseră un timbru demn și distinct în fostul regim se plasaseră, disponibil, într-un eșantion blînd spus conciliant, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de blamabil, de vreme ce ridurile de la colțurile buzelor oricum se fac. Mai bine de rîs, decît e plîns, nu? A-l situa pe primul la rang înalt, a-l transforma în valoare spirituală, iată ceva ce nu stă chiar la îndemîna oricui. Eminențe înalte, călinesciene, nu s-au ferit de riscul ridicolului, ba, l-au provocat cu bună-știință, oferindu-l unei lumi care-și pierduse, în anii tristei ofensive ideologice, busola nativă și-și confecționase un facies de ghetou. Exstă, antologic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și a dejecțiilor │ │animaliere. Dacă acestea sunt bogate în nutrienți, atunci pentru producătorii agricoli devine │ │obligatorie și rentabilă stocarea și utilizarea lor în detrimentul îngrășămintelor minerale, care sunt│ │mai puțin accesibile din cauza prețurilor ridicate. Acest îngrășământ organic este ieftin și la │ │îndemâna fiecărui producător agricol și în plus, poate fi completat cu îngrășăminte chimice pentru a │ │realiza necesarul optim de nutrienți pentru culturile agricole, în funcție de potențialul existent al │ │solului. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile de porc sau de pasăre în special, pot fi procesate și transformate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
și a dejecțiilor │ │animaliere. Dacă acestea sunt bogate în nutrienți, atunci pentru producătorii agricoli devine │ │obligatorie și rentabilă stocarea și utilizarea lor în detrimentul îngrășămintelor minerale, care sunt│ │mai puțin accesibile din cauza prețurilor ridicate. Acest îngrășământ organic este ieftin și la │ │îndemâna fiecărui producător agricol și în plus, poate fi completat cu îngrășăminte chimice pentru a │ │realiza necesarul optim de nutrienți pentru culturile agricole, în funcție de potențialul existent al │ │solului. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile de porc sau de pasăre în special, pot fi procesate și transformate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
la libertatea de gîndire, la libertatea persoanei înseși. Paradoxul societăților moderne stă în faptul că pentru a asigura individului condiții de realizare completă se folosesc mijloace slabe, formale, care îi lasă libertatea intactă, dar totodată neorientată, vagă, vulnerabilă, întrucîtva la îndemîna modelor și a ideologiilor dominante : o libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de căpătîi în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-l pun în lumină de-a lungul acestui eseu constă în des menționata distincție dintre obiectivarea socială a sensurilor religioase și orizontul transcendent spre care ele conduc. într-adevăr, actele vieții noastre curente și-au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase din plasa contingenței, aceste sensuri își pot recăpăta înălțimea, pot fi regîndite în verticala lor infinită, pot deveni departele mobilizator în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să mențină cît mai mult din vechiul regim 24. Pe termen lung, el nu poate fi decît dăunător interesului național 25. Analogia cu unele situații din America Latină, unde naționalismul și bolivarismul au fost utilizate mereu în același scop, e la îndemîna oricui 26. S-a evocat chiar, insistent, "modelul sud-american" pentru a defini o posibilă evoluție a României. De fapt, însă, nu se dorea un model de urmat, cît păstrarea specificului propriu, rezultat din lunga dictatură comunistă 27. Comparația cu statele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
drept feudal sînt guelf, scria el, în timp ce concepția mea de Stat este prusacă. Totodată, fac parte din națiunea germană și, prin cultură, sînt european, adică cetățean al lumii."230 Această artă de-a încurca lucrurile nu este, din nefericire, la îndemîna tuturor și în concluzie, influența concepției național-culturale trebuie raportată nu atît la intenția autorilor ei cît la obișnuințele de limbaj și la reprezentările de sine pe care le poate confirma. În esență, este evident că însuși Fichte concepe naționalitatea și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]