6,539 matches
-
să-și schimbe antrenorul. Și am mai văzut o diferență neplăcută. Atât antrenorul Sharapovei, Sven Groneveld, cât și cel al Simonei, Wim Fissette, au intrat pe teren pentru sfaturi de câte două ori. De la Fissette n-am auzit decât niște îndemnuri 'liniștitoare' de soiul: Joci foarte bine, te miști excelent, arăți bine, ține-o așa'. Nicio indicație tactică în care să recunoști un meseriaș. Ba mai mult, a zis dl. Fissette și o năsărâmbă greu de înțeles: 'Continuă să fii agresivă
Halep - Sharapova, Cincinnati: CTP dă vina pe antrenor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21785_a_23110]
-
ce-atent privise De multe lucruri triste, ea, Cu-a ei tăcere povestea ; Era în ea disprețul rece Al sufletului , ce , curând Că florile , încet căzând , Se ofilesc când vară trece , Al gândului din urmă semn , Al vieții duse , van îndemn , Și- adio lumii ce-o-nconjoară . Era cu mult mai moartă , deci , Și-n inimi , ochii stinși pe veci Nasc deznădejde grea , amară , Cum în solemnul ceas sihastru Al asfințirii - pe când , clar , Topindu-se-n ocean albastru , S-a și
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
un plus de auditoriu, n-are decît să riște o asemenea experiență. Nu e treaba CNA-ului să-i facă binele cu de-a sila. Evident că dacă un post de radio sau de televiziune comercial se face portavocea unor îndemnuri la violență sau la xenofobie sau la abolirea actualei ordini constituționale el trebuie în cele din urmă să fie păgubit de licență. Dar dacă un post comercial vrea să se coloreze politic în campanie, de ce să n-o facă? - și
Ce se poate și ce nu în campanie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16692_a_18017]
-
la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau anexe precum: Bibliotecile Blajului, precum și școlile care s-au dezvoltat din trunchiul acestora: Seminarul Teologic Preparandia (sau Școala de Învățători), Școala de fete, Azilul de copii etc. Probabil, după îndemnul lui Ion Bianu autorul își încheie lucrarea cu "înrâurirea școalelor române din Blaj asupra românilor de peste graniță" (enumerând pe Ioan Maiorescu în Muntenia, pe Al. Papiu-Ilarian și Simion Bărnuțiu în Moldova, pe Aron Pumnul în Bucovina) și adaugă o "listă
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
critică teribil deoarece am diploma originală de la Brâncuși. Originalul acesta le-a dat în cap la toți. Dacă îl vînd, iau 100000 de dolari. Dar nu-l dau", același martor, improvizat și grosier, al ,,operelor inedite" de la București, încearcă, la îndemnul interesat al interlocutorului, să-l minimalizeze pe Geist într-o perspectivă delirantă și primitivă, greu de imaginat pentru o minte sănătoasă. La provocarea deloc inocentă a lui Grid Modorcea, ,,Geist , cum e cotat? Mie mi se pare că un gard
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
profesionalism studenților lor. O.I. Moldovan: Am prins marea galerie a profesorilor de teatru. Mă gândesc la Marțian, Finți, Șahighian, mari pedagogi, oameni care au format o generație de actori prin ceea ce le-au sugerat, prin rigoare și mai ales prin îndemnul la cultură. Din păcate, la ora actuală se cam neglijează acest aspect. Profesorii noștri ne-au stimulat interesul spre citit, spre vers, spre poezie. Constat cu mâhnire că acest aspect a dispărut. Petra Vlah: Mai multă poezie și poeți noi
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
Kostler, Zamiatin, Kravcenko, Orwell sau Soljenițîn. Rezumînd, înainte de a pleca din țară contactele cu scriitorii din exil erau extrem de dificile și numai după ce am sosit în Franța am putut constata amploarea operelor culturale și artistice realizate. Cei plecați erau un îndemn, un exemplu și de multe ori îmi spuneam: Dacă ei au reușit acolo, eu de ce nu încerc să trăiesc și scriu ca un om liber? Cum o să suport nopțile în viitor dacă nu am curajul să sparg cercul care mă
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
de sine tonică, inclusiv cea transpusă în factura scrisului, dispus a-l aprecia apologetic, nu evită a lua distanțe față de acesta, cînd constată, în bronzul efigiei lui, fisuri decepționante: "Vizita lui Anatol la Tribuna. Cozerie pe diverse teme, încheiată cu îndemnul de a ne defini mai net atitudinea critică față de mediocrii și farseurii literaturii actuale. Admit că există multă falsitate și impostură - și unde nu există? - însă răzbesc la lumină și destule lucrări viabile pe care el nu vrea să le
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
reținut de aici ar fi faptul că s-a convenit ca în primele două clase elementare să fie utilizată, ca limbă de predare, "dialectul român-macedonean", limba română fiind utilizată în clasele superioare. Dar patriarhul de la Constantinopol și Sfîntul Sinod, la îndemnul grecilor, refuzau să acorde aromânilor dreptul de a se sluji liturghia, în biserici, în aromână și română. Patriarhia din Constantinopol nu era apărătoarea - precizează documentul citat de dl Gh. Carageani - ortodoxismului în genere, ci numai a ortodoxismului grecesc, ortodoxia fiind
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
Mihai Chirilov Serge Daney spunea despre filmele lui Paradjanov că te fac să-ți imaginezi cum ar fi arătat cinematograful în Evul Mediu. Poate părea un promo ușor deplasat pentru un festival de scurtmetraj al cărui îndemn publicitar e infinit mai tranșant: "un miriapod are sute de picioare, o soacră emite, în medie, două miliarde cuvinte, iar Ben Hur se-ntinde pe sute de mii de metri de peliculă..." La capătul acestui inventar de zerouri, concluzia-slogan se
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
nebănuit din a cărui adîncime și înălțime ne hrănim așteptările și iluziile". Considerații care, aplicate divinității, par la fel aplicabile artei. La finele eseului său, Gogol și diavolul, Dmitri Merejkovski scria: Nu fiți suflete moarte, ci vii", acesta este ultimul îndemn lăsat de Gogol nouă, tuturor, nu numai societății ruse, ci și bisericii ruse. Ce să facem ca să îndeplinim acest îndemn? Unii spun: nu se poate să fii viu, nedezicîndu-te de Hristos. Alții: nu poți fi creștin nerenunțînd la viață. Sau
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
artei. La finele eseului său, Gogol și diavolul, Dmitri Merejkovski scria: Nu fiți suflete moarte, ci vii", acesta este ultimul îndemn lăsat de Gogol nouă, tuturor, nu numai societății ruse, ci și bisericii ruse. Ce să facem ca să îndeplinim acest îndemn? Unii spun: nu se poate să fii viu, nedezicîndu-te de Hristos. Alții: nu poți fi creștin nerenunțînd la viață. Sau viață fără Hristos, sau creștinism fără viață. Nu putem accepta nici prima, nici a doua variantă. Noi vrem ca viața
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
internaționale a "Grupului de studiu pentru izvoarele istorice ale muzicilor tradiționale" de sub egida Consiliului Internațional pentru Muzici Tradiționale, cunoscut sub sigla ICTM. Ce ascunde această titulatură complicată? În 1964 organismul internațional de profil și-a revizuit sfera de studiu, la îndemnul prof. Walter Wiora, mare personalitate a timpului: până atunci cercetările se limitau la tradițiile vii, fără să încerce să descopere rădăcinile lor așa cum pot fi ele decriptate din documente (de epocă, iconografie, înregistrări vechi etc.) Și tot atunci au fost
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
aceasta modalitatea prin care ne apropiem în general și de alte domenii (literatură, muzică, pictură, arhitectură, urbanism), într-un mediu atât de convertit la nevroză. Inevitabil, în acest creuzet al numelor sonore diversitatea exagerează uneori prin consecvență. Rămâne destul de discutabil îndemnul adresat unui Marcus Aurelius, unui Cusanus, sau unui Leibniz de a se încolona în șirul înaintașilor filosofiei austriece. Cu atât mai mult cu cât justificările unor atari categorisiri se remarcă mai ales prin fragilitate: o călătorie, o impresie, o anecdotă
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
Preda, imbatabil în mediul țărănesc, și penibil la oraș, în mediul citadin neasimilat. Țărani pe bulevardul central bucureștean punînd un cablu gros într-un șanț abia săpat. Mormanele de asfalt răsturnat pe trotuar. E un cablu telefonic. Țipetele lor, strigătele, îndemnurile ca la țară cerînd spații întinse, nepotrivite aici în spațiul citadin restrîns. Cablul se desfășoară lent de pe un fel de mosor gigantic de un diametru de vreo trei metri, cablul fiind încă înghețat. Aprind veseli focuri mici ca la ei
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
13, 14 și 15 iunie 1990 și așa se explică mulțimea de variante și interpretări, așa se explică inflația de ipoteze asupra unor fapte extrem de clare. Aruncarea în "relativ" înseamnă în acest caz aruncarea în "derizoriu". Este de fapt un îndemn la uitare, o uitare care să... capete. Ar fi destul de interesant să ne amintim cîte "uitări" s-au petrecut după instaurarea dictaturii comuniste în România pentru a vedea cum ele s-au repetat după 1989. Este dificil să le enumerăm
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
să se înhame în locul lor la jugul proiectelor sisifce pe care le-au pus în operă. În cel mai nou număr din VATRA, 3, editorialul lui Al. Cistelecan e un omagiu adus profesorului Mircea Zaciu și în același timp un îndemn la finalizarea - văzută ca o datorie patriotică - a operei lui: Profesorul venea, cu siguranță, din Școala Ardeleană. Avea mandat de la Corifei să le continue opera, să tragă și el în jugul "operelor de căpătîi", al operelor care atestă un neam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
începând de la Locurile Sfinte. Mi se pare normal și responsabil ca unor asemenea conștiințe ale teologiei, așa cum s-a impus și Dionisie Exiguul, să le înregistrăm ca pe niște ființe sfinte care au scris pentru toți credincioșii apuseni, uneori la îndemnurile prelaților din acea parte a lumii. Dionisie Exiguul a fost chemat la Roma, dintr-o mănăstire din jurul Constantinopolului, ca să-i fie de folos, în 496, papei Ghelasie, ca un cunoscător de excepție al limbilor greacă și latină. Va onora oficii
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
sfat "să n-aibi milă" al doamnei Chiajna. Seria justificărilor sfidătoare e foarte bogată, de la fabula antică în care leul ia toată prada vânătorii în comun, quia nominor leo (pentru că mă numesc leu), și până la istoria contemporană când Stalin, la îndemnul lui Roosevelt și Churchill de a ține seamă de religie și de Vatican, care este o putere, a dat un răspuns provocator: "Da? Și câte divizii are Papa?" Al doilea procedeu folosit de teoreticienii forței combină invocarea unui rău mai
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
de instituții tipice - "Fabrica de împachetat fum", "Cooperativa Munca în zadar" (""Opera de trei parale" sau cooperativa "munca în zadar"" - RL 2030, 1996, 2), denumiri de ocupații inutile - "ajutor de băgător de seamă" - și chiar proverbe și lozinci care pastișau îndemnurile oficiale la muncă ("Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc"; "Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese"; Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea;/ Cine-i leneș și chiulește are tot așa" etc.).
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
în străinătate al exilaților nu a fost deloc ușor) și nici nu beneficiază exclusiv ( NUMAI) de naționalitatea română: ei nu-s "dintre noi"! Rezultatul: rămînem tot mai singuri, în țară, în lume, înaintăm spre Europa tot mai greu, iar vorbele, îndemnurile - chiar ale Anei Blandiana - rostite, cu speranță, din credința sinceră în adevăr - nici acestea nu pot modifica sistemul nostru de gîndire. Elitele - cît sînt active și utile - par a nu avea ce căuta printre noi. Le vom recunoaște și recupera
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
micului ecran, livrînd satului planetar un mesaj care s-ar putea să nu fi fost decodat integral... Cu această spaimă-n suflet, m-am hotărît să mă rup de CNN și televiziunea locală și să merg la iarbă verde, urmînd îndemnul posterului festivalului. M-am refugiat într-o zonă patriarhală din inima metropolei canadiene, cartierul Queen, deopotrivă campus universitar și parc municipal, cu pajiști populate de jucăușe veverițe. În după-amiaza zilei de 11 septembrie 2001, peisajul era neschimbat, doar că scăldat
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
din acest document istoric fură subscrise de Domnitor și expeduite Puterilor semnătoare tratatului de la Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între persoanele însărciante a duce la destinația lor..." Toate instrucțiunile primite de trimisul, totuși, diplomatic se reduceau la îndemnul: "Du-te și fă cum te-or povățui inima și conștiința". Totul depindea, așadar, de priceperea și harul poetului diplomat. Era în februarie 1859 și drumul prin care trecu, pînă ajunse în capitala Franței, era acoperit de nea, timpul fiind
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
a "căii graduale" în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa esențială la reforma agrară, înfăptuită ca un act al loviturii de stat, datorată îndărătnicei împotriviri a moșierimii din Corpurile legiuitoare, dizolvate de Cuza, la îndemnul primului său ministru, n-a fost iertat deloc în epocă și mai tîrziu. I s-a amintit mereu de acel act revoluționar sau numai impus pe calea forței, fiind stigmatizat drept "omul de la 2 mai". După abdicarea silită a lui
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
un conținut prestabilit, pe acesta urmînd a-l "inventa", a-l "produce" eu însămi, sub acțiunea stimulului exercitat de o entitate infinit nedefinită, în ciuda stării ei formal strict determinate: punctul". Pentru a schița, în liniile imediat următoare, un șir de îndemnuri sieși adresate: "să mă las mai curînd în voia unei active reverii (...). Să umplu un gol. Să-l transform într-o plenitudine care este a mea". Aceasta este, așadar, mișcarea lirismului în cauză: de la gol înspre plenitudine, o mișcare pozitivă
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]